EXTREMA MIRARE de Vasile Dan Marchiș Probabil exist fiindcă Dumnezeu îmi apreciază mirarea Prin faptul că m-am mirat pe locurile sau pe felurile în care și-ar putea face apariția în fața mea Tatăl Ceresc nu mi-am folosit niciodată ochii, ci gândurile Nu ajung toți ochii lumii pentru a realiza o mirare deplină în adevăratul sens al cuvântului legat de Slava lui Dumnezeu. Legat de Tatăl Ceresc cu ce mă pot mira în același timp a tot și la toate ,dacă nu cu gândurile... Pe Dumnezeu nu mă voi putea mira niciodată fiindcă tot ce dorește el să se realizeze este un lucru firesc... Pe faptul că Dumnezeu vrea prin absurd să vină la mine în chip de lup sau de altă creatură, n-am de ce să mă mir ,fiindcă acest aspect ar fi pentru Tatăl Ceresc ceva firesc... Dumnezeu poate într-un fel sau altul să mă sperie, prin diferite fenomene cerești sau de altă natură dar prin asta nu mă poate face să mă mir pe el deoarece a te mira pe Tatăl Ceresc fără temei fără noimă ,fără rând nu-i un fenomen firesc...
