Se afișează postările cu eticheta Eugen Simion. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Eugen Simion. Afișați toate postările

vineri, 18 octombrie 2024

Semnificațiile zilei de 18 octombrie 2024

 


Eveni

mente

Imagine indisponibilăImagine indisponibilă
1599: Bătălia de la Șelimbăr. Mihai Viteazul învinge oastea transilvană condusă de Andrei Bathory; întregul teritoriu al Transilvaniei intra în stăpânirea lui Mihai Viteazul.
1685: Ludovic al XIV-lea al Franței a revocat Edictul de la Nantes (1598) și a interzis exercitarea cultului protestant în Franța

Nașteri

Decese


Sursa: Wikipedia
Posted by at Niciun comentariu:
Labels: , ,

miercuri, 2 noiembrie 2022

Eugen Simion la „Nord Literar”

 

                                                                                                  de Gheorghe Pârja

Mi-am făcut un obicei, în ultima vreme, din a comenta fiecare apariție a revistei de cultură NORD LITERAR. În aceste zile a apărut numărul pe luna octombrie, într-o ținută grafică puțin modificată, numai atât cât să prindă bine noii imagini a revistei. Și nu este rea priveliștea. Și în acest număr am căutat să prețuim criteriul valoric și personalitatea autorilor. Revista este editată de Consiliul Județean Maramureș și apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, instituții care certifică tocmai principiul valoric.

Acest număr marchează un moment trist al literaturii române contemporane, despărțirea de criticul și istoricul literar, academicianul Eugen Simion (1933-2022). Universitarul clujean, criticul literar Mircea Popa, în articolul din revistă face un portret convingător „celui mai important critic al literaturii noastre post­belice”(N. Manolescu). Nu uit călătoria profesorului Eugen Simion în Maramureș, când întâlnirea noastră s-a lăsat cu un interviu, cu aprecieri măgulitoare despre Maramureș și prețuirea pentru maramureșeni, acordată colegului său de clasă ploieșteană, poetul Nichita Stănescu.

Să răsfoim numărul revistei! Poemul lunii este semnat de poetul Echim Vancea. Este anunțat recitalul poetului brașovean Adrian Muntean, girat de revista „Nord Literar”. Criticul literar Mircea Popa face o cronică aplicată recentului volum „Cronici și comentarii literare”, semnat de Săluc Horvat. Cărturarul clujean, universitarul Mircea Muthu scrie despre cartea „Scări și capcane”, de Iustin Moraru. Criticul literar Delia Muntean apreciază cartea lui Constantin Cubleșan „POEZIA de azi pe mâine.” Doamna Irina Petraș, președinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, scrie despre limba română, care nu este numai un instrument, ci și un depozit al gândirii. Alexandru Jurcan ne duce, cu sânge rece, în lumea lui Truman Capote. Daniela Sitar-Tăut analizează jurnalul Evei Heyman, omorâtă la Auschwitz. Poetul ieșean, Nichita Danilov, publică o pagină de poeme. Este laureatul din acest an al Marelui Premiu „Nichita Stănescu” al Serilor de Poezie de la Desești.

Ovidiu Pecican scrie despre Mihail Sebastian și reflecțiile sale asupra romanului. Despre reconstituirea biografică a lui Labiș, asumată de Cosmin Perța, am scris eu. Dana Buzura-Gagniuc, managerul revistei, ne aduce aminte, în stil propriu, despre actuala ediție a „Cărților Anului.” Ne face câteva considerații despre apostolatul cultural și nu numai… Doamna Terezia Filip scrie despre dubla aniversare cu regal de literatură la Baia Mare. Veți putea citi partea a doua din incitantul dialog dintre Echim Vancea și Adrian Alui Gheorghe. Distinsa profesoară universitară Ana Olos aduce un omagiu scriitoarei Rodica Braga (1938 – 2022) care a avut legături culturale cu Baia Mare. O pagină de poezie publică poetul Ioan Baba, din Novi Sad. Proza numărului este cinstită de Constantin Arcu. Colega Raluca Hășmășan glosează despre antologia „Marin Preda, omul și opera, la centenar”, alcătuită de Stan V. Cristea, un tribut în cuvinte adus „Marelui singuratic.”

O rubrică nouă, Conexiuni, este asigurată de universitarul, inventatorul Ștefan Marinca. În acest număr se referă la „Invenții fizice și metafizice. Descoperire și invenție.” Profesorul Nicolae Weisz continuă călătoria în lumea filmului, de data aceasta s-a oprit la „Un tramvai numit dorință.” Neobositul parodist Lucian Perța s-a agățat de un poem al laureatului de la Desești, Nichita Danilov. La rubrica traduceri, Delia Muntean ne-o prezintă pe poeta Vanghea Mihanj Steryu, vicepreședinta Uniunii Scriitorilor și Artiștilor Aromâni din Macedonia. Traducerea versurilor Angela Iosif.

Ilustrația numărului, asigurată de artistul plastic Mircea Bochiș, ne prezintă lucrări din creația lui Jandi David, care au făcut parte din expoziția dedicată artistului de galeria VARVEDO. Revista „Nord Literar” este în chioșcuri din Baia Mare! Cine dorește să ne difuzeze are adresa pe revistă. Lectură plăcută!

Posted by at Niciun comentariu:
Labels: , , ,

sâmbătă, 19 iunie 2021

Un codru bătut de gânduri

 

                                                                                         de Gheorghe Pârja

Am cinstit, la Baia Mare, cum se cuvine, zic eu, ziua de 15 iunie, când a plecat din viața pământească Mihai Eminescu. Dar ne-a lăsat opera, care va dura cât neamul Limbii Române. A fost și reușita manifestare, Ziua Scriitorului, inițiată de Primăria Baia Mare și Asociația Scriitorilor din urbea de pe Săsar, unde au fost premiați confrați cu merite deosebite în creația literară. Cu zgârcenie a fost amintit Eminescu în plan național. Doamne, în ce lume ne este dat să trăim! Este lumea sfidării celuilalt, pentru a-l scoate de pe tabla de șah a realității. Ca un efect al pandemiei, poate, stimulăm haosul din jur de dragul impunerii unei păreri, uneori aventuristă. Prețuiesc polemica de idei, dar detest vulgaritatea gândirii. Suntem puși să navigăm, pe această mare tulbure, în care multe valori se pierd. Și mai ales că, mai nou, pe alocuri, este o obraznică disprețuire a culturii. Cum s-a văzut, nu peste tot.

La noi, un municipiu a întrecut județul în această privință. Așa că mi-am dat seama că Eminescu trebuie apărat. Deși, în fața istoriei, se apără singur. Și ca să nu vorbesc în abstract, aduc în atenție cazul recent al academicianului Eugen Simion, care, prin prisma răutății, a fost criticat și pârât la autorități, pentru gestul unic de a ne dărui Caietele Eminescu, în ediție anastatică. Distinsul cărturar și filosof, Constantin Noica, le-a denumit un miracol al culturii românești. Depuse de Titu Maiorescu la Academia Română, în 1902, și conținând 16.000 de pagini, ele sunt indiscutabil un tezaur național. Dar fac parte și din patrimoniul european și universal, cum îmi spunea într-un interviu academicianul Mihai Cimpoi. Ediția facsimilată, visată de Noica, a fost necesară și din punct de vedere tehnic, întrucât originalul era serios deteriorat.

Sunt convins că Eugen Simion a salvat de la distrugere averea noastră eminesciană pentru a fi o dovadă genială în fața umanității. Valoarea acestui măreț act cultural nu se poate cumpăni cu bani, nici cu alte agoniseli materiale. Această minune s-a realizat. Îl avem pe Eminescu din Caiete, salvat. În loc de mulțumiri naționale, cum i se cuvin distinsului critic și istoric literar, fost președinte al Academiei Române, a fost acuzat, și anchetat, pentru cheltuirea abuzivă – ziceau ei – a banilor statului. Este strigător în univers! S-a cercetat și nu s-a dovedit nimic. Dar umilirea unui mare intelectual român a avut loc. După patru ani, a primit o adresă de la procuratură că urmărirea penală a fost stopată, deoarece reclamantul nu a fost identificat. Dar umilirea unui mare cărturar a rămas.

După ce Eminescu a căzut pe mâna unor denigratori fără argumente, acum ei s-au războit cu un gest suprem al culturii române. Același prieten de la Chișinău, academicianul Mihai Cimpoi, îmi spunea că asemenea mărețe izbânzi au avut loc și în alte țări. În Germania au fost facsimilate, și puse pe internet, opera și Caietele lui Goethe, în Italia, Caietele lui Leonardo Da Vinci, în Rusia, Caietele lui Pușkin. Peste tot aceste inițiative au avut un mare impact în culturile acelor țări. Din păcate, pe lângă fireștile aprecieri, s-a înregistrat și acest nefericit și păgubos incident. Eu rămân la părerea, validată de seniorii culturii române, că gestul lui Eugen Simion a făcut să fim în rezonanță cu marile culturi europene. Mai știu un amănunt care trebuie spus. Garanția apariției Caietelor Eminescu a fost asigurată de scriitorul Varujan Vosganian, pe când era ministru al finanțelor românești. Am aflat de la distinsul scriitor despre curajul asumat.

Se vede că la noi, dacă vrei să faci acte fundamentale de cultură, trebuie să ai curaj. Ne bântuie și aici răutatea politică? Ori nepriceperea în zona culturii? Din fericire, denigratorii dispar, iar Eminescu rămâne. Și va dăinui. Stând în preajma lui Eugen Simion, în câteva rânduri, am reținut energia acestui senior al culturii noastre, care a împlinit mari proiecte naționale. Eu nu am luat în seamă denigrarea lui Eugen Simion. Face parte din răutatea lumii, cum spuneam la început. El rămâne un codru bătut de gânduri. Care, în felul lui unic, academicianul a asigurat vremea ce vine a lui Mihai Eminescu. Poezia lui Eminescu nu s-a învechit. Putem spune că România, care nu a reușit să termine câteva catedrale, a împlinit Catedrala Eminescu. Mulțumim, domnule academician!

Posted by at Niciun comentariu:
Labels: , ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)