Evenimentele zilei de 2 februarie 2026

 

Evenimente 2 februarie

962: 

Papa Ioan al XII-lea l-a încoronat pe Otto I ca împărat al Sfântului Imperiu Roman.

1032: 

Conrad al II-lea al Sfântului Imperiu Romen devine rege al Burgundiei.

1119: 

Calixt al II-lea devine papă.

1536: 

Conchistadorul spaniol Pedro de Mendoza a înființat orașul Buenos Aires (Argentina).

1600: 

Mihai Viteazul s-a adresat, din Alba Iulia, Papei Clement al VII-lea cerându-i ajutor împotriva otomanilor.

1744: 

Papa Benedict al XIV-lea a publicat Scrisoarea Enciclică „Inter omnigenas”, cu privirea la responsabilitatea morală a creștinilor care se rușinează să mărturisească propria credință.

1808: 

Papa Pius al VII-lea nu a aderat la blocada continentală impusă de Napoleon tuturor statelor europene pentru a izola Anglia

Napoleon, drept represalii, a ocupat Roma, pe care a înglobat-o în Regatul Italiei împreună cu Ancona, Macerata, Urbino și Camerino.

1812: 

Rusia a fondat o colonie pentru comerțul de piei în Fort Ross (California).

1848: 

Războiul Mexicano-American: A fost semnat Tratatul de pace de la Guadalupe Hidalgo, tratat care punea capăt războiului.

1848: 

Goana după aur în California: prima navă de emigranți chinezi debarcă pe țărmul californian (San Francisco) în căutarea norocului.

1870: 

A fost demascată minciuna evoluționiștilor: s-a demonstrat că faimosul Gigant din Cardiff nu era altceva decât ghips și nicidecum resturi petrificate ale unei ființe omenești.

1871: 

Orașul Roma devine capitala Italiei.

1889: 

În fața Teatrului Național București sunt instalate primele două lămpi electrice pentru iluminatul public.

1901: 

Funeraliile reginei Victoria a Regatului Unit.

1922: 

Apare la Paris romanul lui James Joyce Ulise.

1928: 

Apare revista „Bilete de Papagal" (până în 1945, în mai multe serii), sub direcția lui Tudor Arghezi

1943: 

Al Doilea Război Mondial: Victoria Armatei Sovietice în celebra Bătălie de la Stalingrad marchează un moment de cotitură în desfășurarea războiului.

1971: 

Idi Amin a devenit dictator al Ugandei.

1990: 

Este reînființată Societatea Română de Filosofie.

1990: 

Tribunalul Militar Teritorial București pronunță sentința în procesul a patru dintre colaboratorii apropiați ai lui Nicolae Ceaușescu: Manea Mănescu, Tudor Postelnicu, Emil Bobu, Ion Dincă – detenție pe viață și confiscarea totală a averii personale.

1998: 

Se lansează postul de televiziune Acasă TV.

2009: 

Guvernul din Zimbabwe a anunțat tăierea a 12 zerouri din dolarul zimbabwian. Astfel, un trilion de dolari zimbabwieni au fost reevaluați la un dolar zimbabwian nou.

Celebrări 2 februarie

L1950: 

S-a născut Lucian Alexiu.

M1963: 

S-a născut Mircea A. Diaconu.

1958: 

S-a născut Grigore George.

A1939: 

S-a născut Adrian Dohotaru.

A1940: 

S-a născut Adrian Anghelescu.

1905: 

S-a născut Ayn Rand.

1915: 

S-a născut Abba Eban.

1754: 

S-a născut Charles-Maurice de Talleyrand-Périgord.

1882: 

S-a născut James Joyce.

1859: 

S-a născut Havelock Ellis.

L1944: 

S-a născut Lidia Hlib.

M1938: 

S-a născut Mihai Nadin.

M1952: 

S-a născut scriitorul și editorul Mircea Petean - FOTO.

I1945: 

S-a născut Ioan Radin.

L1951: 

S-a născut Liviu Valenas.

C1954: 

S-a născut Christie Brinkley.

Comemorări 2 februarie

1907: 

A murit Dmitri Mendeleev.

1970: 

A murit Bertrand Russell.

2002: 

A murit Abba Eban.

2002: 

A murit Jack Henry Abbott.

1948: 

A murit Smaranda Braescu.

1945: 

A murit Alfred Delp.

Sursa: Wikipedia

Cuvânt însoțitor

Călătorind prin existența sa terestră – de la tinerețe pân’ la bătrânețe – cum bine zice el însuși –, obsedat de metaforă, bolnav de metaforită – în noaptea burdușită cu nesomn, câteva metafore mă zgâlțâiau mai, mai să mă doboare din pat, scrie cu mâna lui într-un loc –, Puiu Răducan face ce face și privește îndărăt, la raiul copilăriei sale, nereprimându-și, ba, dimpotrivă, savurând voluptatea rostirii unor nume de locuri din ținutul său de baștină sau de nume de personaje mai mult sau mai puțin pitorești – revenirea la ele, reluarea lor, mereu și mereu, are ceva dintr-un ritual religios, anume acela al iertăciunilor din cadrul ceremoniei funerare ortodoxe, cu atât mai mult cu cât, antimodernist înfocat fiind, el mitizează vorbind despre cărăruia care străbate ținutul înșirând în calea ei păioage, muri sălbatici, căpșuni sălbatici, perii de la șoprul lui Ciobotea, strâmtoarea unde și-n ziua mare, în prânzu-ăl mare, te apucă ,,gâdilicii” de frică dacă ești singur, mirifica poieniță de la Salcâmul aplecat din Sudos, biserica de la Nenciulești, cea de la Roșiile, dar și cea de la Țepești unde m-am încreștinat, părul oarzăn din Chiciură, păducelul țepos de deasupra genunchiului de deal, salcâmul cu câșițe de gărgăuni, spre zona mânătărcilor și cerițelor, case, ogrăzi, uliți și oameni care au fost și din care a rămas doar amintirea numelor.

E limpede, așadar, că Puiu Răducan are stofă de poet – multe dintre textele sale sunt adevărate poeme în proză –, o mărturie în plus, în acest sens, este darul său special de a însufleți totul organizând fastuoase ceremonii naturiste, la care participă flori, insecte, păsăret, pe lupi i-a cuprins frica mieilor, apelul la farmecul indicibil al sinesteziei conferindu-le o complexitate în plus, firește (timpanul vederii). Acolo, în tumultul acestora își caută patetic și își găsește, în cele din urmă, liniștea pierdută din pricina grijii, melancoliei sau supărărilor/ surpărilor, care nu dau nicicând în angoasă, nici măcar când a dat năvală peste el/ peste noi, Covidul, pentru că el este un optimist care caută mereu a fi în preajma bucuriei, un solar și un senzual, un anticioranian, care clamează norocul iar nu nenorocirea de a se fi născut.

Sunt destule pricini de amărăciune, de la constatarea stricării satului infectat de gândaci toxici, apropo de barbarismele împrumutate din engleză îndeosebi, și amenințat cu dispariția, pănă la sentimentul devastator de pustiire a țării, sugerat cât se poate de inspirat de dialogul dintre două ferestre împăienjenite ale unei case părăsite – Nu mai sunt oameni? S-au dus. Ăi bătrâni în pământ, ăi tineri la muncă-n occident.

Toate vechile valori par a-și fi pierdut rostul: iubirea cea sublimă nu e tot una cu destrăbălata cea fugoasă de azi; buna vecinătate e înlocuită de agresivitate și violență; căutarea asiduă a rostului în lume e înlocuită de goanna bezmetică după căpătuială cu orice preț ș.a.m.d. Cu toate acestea, există destule semne creștine încă în textele lui Puiu Răducan, de-ar fi pomenim doar rugăciunea, însemnele cristice din palme, nevoia de ceilalți devenită semnificativă prin obiceiul de a saluta pe toată lumea – oameni, plante, pietre, animale…

Un solitar solidar pare a fi Puiu Răducan, din familia unor antimoderniști ca germanul Ernst Jünger, elvețianul Max Picard sau columbianul Nicolas Gomez Davila. Mesajul său răzbate tranșant dintr-o formulare ca aceasta – Da, sunt bolnav de frumos, de cinste, de onoare, dar unde sunt astea?

Mircea Petean

Academicianul Ion Pop la 80 de ani!

 

ION POP a împlinit recent 80 de ani (1 iulie). Cu acest prilej, împreună cu prietenul meu Ștefan Borbély, am decis să-l omagiem invitând o seamă de echinoxiști din toate generațiile la o agapă pe terasa umbroasă a unui restaurant din apropierea Parcului Central al Clujului. Au fost de față: Constantina Raveca Bulei, Ovidiu Pecican, Amalia Lumei, Virgil Podoabă, Corin Braga, Ion Cristofor și Ilie Rad.

Dacă ar fi să-l definim pe Ion Pop printr-un singur cuvânt, acesta ar fi GENEROZITATE. Simplul fapt că nu a ezitat o clipă să spună, da, sigur că vin, cum aș putea să refuz așa ceva, este un argument. Apoi, este de notorietate faptul că el a dăruit literaturii, culturii române, o operă de o valoare cu totul excepțională. În fine, nu e nici unul dintre noi, dar sunt numeroși alții răspândiți prin țară și chiar înafara fruntariilor care să nu-i datoreze, mai mult sau mai puțin, unii chiar decisiv, împlinirea vocației literare. Așadar,

LA MULȚI ANI,

ION POP,

SĂ FII ADMIRAT, IUBIT ȘI RESPECTAT CA PÂNĂ ACUM ȘI MAI ABITIR CA PÂNĂ ACUM!

Mircea PETEAN

Un nou număr al revistei CRONOGRAF din Satu Mare

 

A apărut numărul 2/2021 al revistei CRONOGRAF, editată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, condus de Robert Laszlo, care este nu numai un excelent manager, ci și un poet redutabil.

Din sumarul acestui număr:

Editorial: Anul 2051 (Robert LASZLO)

Reverberații: Biografiile mele (Mircea PETEAN)

Eveniment editorial: Scrieri (Ovidiu PECICAN)

Sarea din lacrimă – poezia: Rodica BRAGA, D.D. MARIN, Ion BALA

Gheorghe CORMOȘ, Alexandru CAZACU

Comentarii literare: Îndreptar de iluminare pentru un ochi orb (Felician POP), Între exasperări şi credinţă (Radu CIOBANU)

Istorie literară: Spovedanie și acatist în „Luceafărul” (Constantin MIU), Un „desțărat”: Tristan Tzara – 125 de ani de la naștere

(Adrian LUPESCU)

Theoria: Multiplicitatea omului la naștere (Mădălina ONEŢ)

Colțul verde al haijinului: Vasi COJOCARU VULCAN

De-ale prozei: Regatul unei zile (Gabriela CONSTANTIN)

O mie și una de întâlniri: Mircea Săucan – o peliculă inversată (Robert LASZLO), În spatele oglinzii. Interviu cu Szemák Zsuzsa (Imola FEHER)

Dintre sute de catarge: Maria MATEAN

Traduceri: Cuvânt şi voce (Max PICARD)

Atitudini: Despre Calabria, cu dragoste (Adriana UNGUREANU), Despre arta de a seduce şi nu numai… (Loredana ŞTIRBU)

Numărul este ilustart cu reproduceri din opera pictoriței Szemák ZSUZSA.

C.L.L.

IN MEMORIAM ION BALA

 Ce frumos e atunci când un poet dispărut e readus în actualitate de oameni care l-au iubit, l-au respectat și l-au admirat! Este cazul lui ION BALA, "unul din reperele lirice ale Sătmarului", cum scrie Felician Pop în prefața Antologiei apărută zilele acestea la LIMES-ul nostru. Selecția poemelor a realizat-o un fost ucenic de-al său, Claudiu Govor.

L-am întâlnit în câteva rânduri, pe vremea când descindeam în Satu Mare, ba cu treburi editoriale, ba invitat de George Vulturescu la reuniunile sale poeticești. Semăna teribil cu un bun prieten de-al meu, băimăreanul Vasile Radu Ghenceanu, excelent condeier, ca și Bala. Aveau un profil de iatagan, amândoi, ca Jebeleanu, uitat, din păcate, ca atâția alții, de lumea aceasta grăbită, superficială, completamente lipsită de har... Știau să-și poarte, cu superbie, aș zice, demnitatea; știau să se bucure de întâlnirea cu celălalt, făceau chiar un fel de ritual din asta, la care deveneai părtaș, alesul, carevasăzică. Aveau ținută: generozitatea și exigența formau un melanj asezonat de minune cu un umor de calitate și cu o ironie din cea mai fină...

Ion Bala, Cât ar suspina o lumânare, 120 pag. A5, 12 lei, Colecția MAGISTER, Coperta: Dinu Virgil; ilustrația copertei: Compoziție de Aurel Țenț.

Mircea Petean

Gânduri despre scriitorul pr. Vasile LUŢAI

LU TAI este, așa după cum probabil vă amintiți, pseudonimul Pr. Vasile Luțai, prietenul meu de o viață. Om de cult și de cultură, el este un bun cunoscător și un prolific creator de poeme în stil haiku. Zilele acestea LIMES-ul nostru i-a editat o nouă culegere de poeme de acest fel. Se cheamă "Luminișul" și are pe copertă o imagine foto realizată de un alt bun prieten de-al meu, echinoxist cu vechime, anume Marius Iosif, iar pe coperta spate un portret realizat de alt prieten de demult, nimeni altul decât Viorel Nimigeanu. O treime de prieteni, așadar, în luminișul Părintelui Luțai. După "Teișul" și "Stejărișul", el ne invită pe toți în "luminișul" său unde putem citi poeme ca acestea:

Murmurul bărcii –
lăsate lopețile
în voia lor.

xxx
Cocor în zare –
un împărat
în zbor.

xxx
Năierul cuvântului –
în lotcă
numai lopețile.

                                                                     

 Mircea Petean

CĂRŢILE ANULUI 2012

             A trecut peste noi şi manifestarea anuală „Cărţile Anului" 2012.

Sâmbătă, 29 septembrie 2012, ora 13,oo, a avut loc la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, o nouă ediţie iniţiată de către Asociaţia Scriitorilor din Maramureş de înmânare de diplome la cei mai merituoşi autori de cărţi pe anul trecut. „Norocosul” din acest an care i-a felicitat pe maramureşeni a fost scriitorul Mircea Petean. Un juriu format din oameni de cultură competenţi, printre care-i amintesc pe  Săluc Horvat, Augustin Cozmuţa, Florian Roatiş, Florica Bud, Cornel Muntean şi bineînţeles Mircea Petean, preşedintele juriului, după deliberare au hotărât premiile din acest an, care au mers la următorii:

              I. Poezie:

1. Adela Naghiu – „Finul risipitor şi limita de discreţie”, Editura Tracus Arte, Bucureşti

2. Augusta Stan Buteanu – „Diada Iubirii – una poema”, Editura Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuş

II. Proză:

1. Ştefan Jurcă – „Pagina de gardă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca

2. Nicolae Goja – „Fabrica de iarbă”, Editura Eurotip, Baia Mare

III. Critică literară şi eseu:

1. Ancuţa Maria Coza – „Paul Goma. Scriitura disidenţei”, Editura Tipo Moldova, Iaşi

2. Igor Ursenco – „EcoBestiar”, Editura Herg Benet, Bucureşti

IV. Carte de ştiinţă:

1. Nicolae Felecan – „Între lingvistică şi filologie”, Editura Mega, Cluj-Napoca

2. Dorin Ştef – „Dicţionar de regionalisme şi arhaisme din Maramureş”, Editura Ethnologică, Baia Mare

V. Carte didactică şi pentru copii:

1. Radu Botiş – „Aspecte pedagogice şi catehetice în lucrarea de mântuire a Domnului Iisus Hristos”, Editura Transilvania, Tecuci

2. Mircea Pop – „Povestiri din pădurea mincinoasă”, Editura Eurotip, Baia Mare

VI. Publicistică

1. Viorica Pârja – „Meridianele Armoniei”, Editura Universităţii de Nord, Baia Mare

2. Grigore Ciaşcai – „Învingătorii”, Editura Eurotip, Baia Mare

– „Drumuri şi gânduri”, Editura Proema, Baia Mare

Secţiuni noi:

Dramaturgie:

Radu Macrinici – „Vorbitor”, Editura Palimpsest, Bucureşti

Traduceri:

Betty Kirchmajer-Donca – „Fiul războiului” de Xavier-Laurent Petit, Editura Cromatica, Baia Mare

Restituiri:

„Mihai Cupcea. Restituiri”, ediţie îngrijită de Nicolae Scheianu, Editura Ethnologică, Baia Mare

Premiul special al juriului:

„Polifonii. Liviu Borlan” de Lotica şi Simion Vaida (monografie), Editura Eurotip, Baia Mare.

      Repet, a mai trecut peste noi încă o ediţie a „Cărţilor Anului” iar unii s-au „îmbogăţit” cu încă o diplomă. De data asta din partea Primăriei Băii Mari n-a venit nimeni, dar am satisfacţia morală că nu a venit domnul Ludecher de la UDMR, fost viceprimar al oraşului. Probabil este ocupat să scrie un nou manifest împotriva românilor...

                                                                                     GELU DRAGOŞ