Ca Hamlet insistînd la belle arte
să își recite tristul monolog,
dădui examen de intrare-n moarte
și-am reușit, penibil, fără loc.
Cînd am șarjat timid și-a doua oară
să intru-n fresca de la Maglavit
ca biet artist ce nu poate să moară,
mi-au zis că n-am genomul potrivit.
Și din amvon s-a auzit o voce
venind parcă de dincolo de rai:
poți să fii tu și Benedetto Croce,
ca să fii sfînt îți trebuie parai,
du-te mai bine să-ți dai foc la casă,
să dovedești că încă mai exiști.
Și l-am văzut pe Domnul stînd la masă
înconjurat de fripto-comuniști.
Mircea Dinescu