Revista „Sinteze”, numărul 42, iulie – august face „Pledoarie pentru nemurirea presei scrise”

O apariţie binevenită în peisajul revistelor de cultură din România este şi revista de cultură şi gândire strategică, „Sinteza”, editată sub egida Asociaţiei Române pentru Evaluare şi Strategie, Cluj Napoca.

 Din editorialul semnat de Vasile Dâncu, „Pledoarie pentru nemurirea presei scrise”, aflăm că: „Presa scrisă moare, scriu toţi cei care fac analize comunicaţionale. Televiziunile şi publicaţiile online sunt perfect adaptate la viitor crede toată lumea şi nu fără argumente. Presa scrisă trece printr-o criză de adaptare la o lume care este hăbăucă din cauza vitezei ameţitoare cu care a început să se mişte, dar nu are cum să moară pentru că este un necesar punct de reflecţie, o pauză de respiraţie şi de gândire între două mailuri sau trei sms-uri.”

Din sumarul acestui număr:

Rubrica „ZOOM” cuprinde: „La frontiera Galaxiei Gutenberg” de Caius Chiorean, „Studiu IRES – Ziar. Pierdut cititor”, „Adevărata bătălie: jurnalismul bun vs jurnalismul prost” de Peter Gross, „Sfârşit de capitol” de Tudor Vlad, „INTERVIU: Juan Antonio Giner –Problemele jurnalismului pot fi rezolvate numai prin mai mult şi mai bun jurnalism de calitate” semnat de Ciprian Rus,  „20 Minute. De ce nu mai citim?” de Aurora Liiceanu, „INTERVIU: Cătălin Tolontan – Statul nu are voie să acţioneze răuvoitor, fie neştiutor la adresa presei şi apoi să observe că nu mai există presă” semnat Radu Hângănuţ, „Degringolada presei: de ce nu mai avem ziare serioase?”, autor Iulia Comănescu, „INTERVIU: Ion Cristoiu – Presa scrisă cotidiană nu mai are viitor” semnat Marius Avram, „Noi, nu ei” de Ioana Avădani, „Presa în teste: cine nu inovează dispare” de Brânduşa Armanca, „Rolul presei culturale într-un stat european” semnat Ionuţ Vulpescu, „Foşti jurnalişti despre starea presei tipărite: - Încă nu e totul pierdut” de Ruxandra Hurezean, „INTERVIU: Mircea Vasilescu (Dilema): - În România de astăzi, situaţia presei tipărite este fără ieşire”, „INTERVIU: Cristina Lupşa (DOR) – Meseria de jurnalist este în pericol pentru că nu ţinem cu dinţii de standarde”, ambele semnate Cristina Beligăr, „Singuri împotriva noastră înşine” de Patrick Andre de Hillerin, „INTERVIU: Dragoş Stanca – Trăiesc cu nostalgia rigurozităţii cuvântului tipărit, care se pierde în lumea digitală” de Ciprian Rus, „De la taxă inversă inversă la tweet” de Luminiţa Paul, „Postări pe hârtie” de Antonio Amuza, „Litera de tipar şi perceperea mesajului politic” de Arina Stoenescu.

Rubrica „MERIDIAN” cuprinde două articole: „Politica altfel: ameninţarea pantofului” semnat de Ana-Maria Gajda şi „Evoluţia speciilor politice : partidele de nişă” de Mihnea S. Stoica.

Alte rubrici interesante sunt: „CONVORBIRI” – „Interviu cu Gail Kligman”; „REPORTAJ” semnat de Ruxandra Hurezean; „INTELLIGENT BUSINESS”, „ARTE” – „Interviu cu Elisabetha Karlsen”de Delia Enyedi, „VERDE” şi „GOOD LIFE”.

Poftiţi la lectură !!!

                                                                                 Gelu Dragoş

Revista de cultură „Sinteza” la numărul 41, lunile iunie – iulie 2017

 Revista de cultură şi gândire strategică, „Sinteza”, nr. 41, iunie-iulie 2017, revistă editată sub egida Asociaţiei Române pentru Evaluare şi Strategie (ARES) ne propune editorialul „Viitorul ca o lungă aşteptare” de Vasile Dâncu.

 În cuprinsul ei se disting trei capitole: ZOOM, MERIDIAN şi RESTITUIRI.

Primul dintre ele, ZOOM, cuprinde articole interesante: „Viitorul viitorului” de Caius Chiorean; „Viitorul la prezent” – un Studiu IRES; „Înapoi în viitor: România va fi scăldată în lumină” de Florentina Tătar; „Viziuni din anii 1900 despre lumea înm care trăim, semnat Andreea-Monica State; Jacques Attali: hiperimperiul, hiperconflictul sau hiperdemocraţia? Dar şi România...” de Ruxandra Hurezean; „Nu e nevoie să îl profeţim, ci să îl facem posibil”, de Sorin Mitu: „Utopia: o scăpare de sub teroarea istoriei?” de Sorin Adam Matei; „Terra 2050 – Fişa biografică Fişa de prezentare” semnată de Alexandru Mironov; „Următorul salt uriaş pentru omenire” de Claudiu Tănăselia; „INTERVIU: Mircea Opriţă, scriitor de proză de anticipaţie” sub motto-ul „În măsura în care există trecutul, există şi viitorul” de Marius Avram; „INTERVIU: Greg Corrado – Inteligenţa artificială în societatea viitorului: Realitate şi utopie” de Cristina Beligăr; „INTERVIU: Alexandria Algard – „Oraşul devine, tot mai mult, o extensie a locuinţei personale, e un fel de living room” de Ciprian Rus; „Despre viitor: O abordare psihologică” de prof. univ. dr. Daniel David; „Viitorul superinteligent” de Cristina Beligăr; „Genomul nostru cultural” de Alexander Baumgarten; „Viitorul, prin ochii copiilor” de Maria Man şi „...Viitorul e dragoste de viitor de Alin Fumurescu.

Capitolul MERIDIAN cuprinde două articole: „INTERVIU: Cornel Feruţă, coordonator-şef al AIEA - Pericolul terorismului nuclear este real şi nu s-a diminuat”, semnat Caius Chiorean şi „Înapoi în viitor. Căutarea unui scenariu pentru Uniunea Europeană” de Mihnea S. Stoica.

Al treile capitol, RESTITUIRI, conţine un articol semnat de Liviu Maior; „De la federalismşi confederaţie la stat naţional (1917-1918).

Echipa redacţională formată din Vasile Dâncu, fondator, Caius Chiorean-redactor şef, Ruxandra Hurezean-senior editor şi Marius Avram, Bogdan Stanciu –editori, vă invită la lecturarea celor 194 de pagini deosebit de fascinante, majoritatea din domeniul SF, politicii mondiale actuale şi tehnologiei viitorului.

                                                                          Gelu Dragoş

Vicepremierul Dîncu, ”radiografie” a românilor à la Patapievici: TESTELE ARATĂ CĂ ROMÂNII SUNT MULT MAI PROȘTI DECÂT EUROPENII

Dacă cineva se întreabă cu se se ocupă, exact, în guvernul Cioloș, vicepremierul Vasile Dîncu, răspunsul ar putea fi: cu trasul semnalelor de alarmă.

Într-un editorial publicat recent în revista ”Sinteza” și pe blogul propriu, vicepremierul atrage atenția asupra faptului că, potrivit testelor din ultimii ani, românii sunt mult mai proști decît restul europenilor, dar se consideră exact invers. În plus, la români există obsesia seculară a ”dușmanilor”, mai atrage atenția Dîncu.

”Pentru noi, românii, oricum o naţiune nu prea favorizată ca poziţie geopolitică, (deşi cred că şi asta este un mit!), inventarul duşmanilor este destul de lung şi, în funcţie de epocă, el ne invadează cu priorităţi diferite manualele de istorie şi discursurile politice. Au fost duşmani vecinii, cu excepţia Mării Negre, după o cunoscută butadă a celui mai mare istoric făuritor de mitologie, Nicolae Iorga. Au fost, pe rând, popoarele migratoare sau tătarii, turcii sau ruşii, bulgarii sau evreii. Ungurii sunt duşmanul nostru cel mai important (duşmanii noştri cei iubiţi, cum spune un prieten franţuz) şi este greu să-i privim altfel, chiar dacă în ultimii ani lucrurile s-au schimbat mult. Duşman feroce ne-a fost fascismul, a venit apoi comunismul, noi niciodată nu am avut vreo mare oportunitate, doar vicisitudini, cu atât mai mândri trebuie să ne simţim astăzi. Să nu mai vorbim de duşmanii noştri ţigani, care ne fac de râs în Europa, ba şi-au luat şi nume de la Roma noastră cea străbună” scrie Dîncu.

”Într-o cercetare sociologică realizată în urmă cu câţiva ani, peste 80% dintre români declarau că sunt mult mai inteligenţi decât europenii, chiar dacă testele de cultură generală sau cunoştinţe ştiinţifice arată exact invers” mai punctează vicepremierul.

                                                                                                    Autor: B.T.I.

Sursa: In Politics

Vasile Dancu: Tema corupţiei a fost ucisă!

Judecatorul Cristi Danilet, membru in CSM, considera ca declaratiile facute de ministrul Puiu Hasotti la Navodari "ne arunca la marginea Europei", iar premierul Victor Ponta ar trebui sa se delimiteze public de ceea ce s-a intamplat duminica in localitatea constanteana.

"Este foarte grav. Comisia Europeana inca din luna iulie, in cadrul raportului, a atras atentia ca politicienii nu pot sa critice Justitia si judecatorii in concret, si ca ar trebui ca in Romania sa existe un sistem de tragere a lor la raspundere disciplinara, a politicienilor si in special a ministrilor, chiar asa scrie in raport 'a politicienilor si in special a ministrilor& #39;.

Atunci cand un ministru ia cuvantul si critica o hotarare judecatoreasca sau un judecator, este privit ca si cand vorbeste din partea Executivului. Este de neacceptat ca o putere in stat sa critice o alta putere pe un aspect concret. De asta, orice fel de declaratie de acest gen a unui ministru inseamna o presiune asupra magistratilor, mai ales ca urmeaza si recursul la Curtea de Apel Bucuresti", a declarat judecatorul Cristi Danilet pentru Ziare.com.

Judecatorul a adaugat ca, de fapt, aceasta este si intentia politicienilor si anume "sa deturneze solutia de recurs, imaginandu-si ca magistratii vor fi sub presiune publica, mediatica si politica, pentru a da o anumita solutie pe placul publicului sau politicienilor" .

"Orice forma de amenintare sau de astfel de discurs politic, in limbaj international, este o forma de presiune asupra Justitiei, de aceea se impune o reactie imediata, fie prin declaratii, fie printr-o verificare rapida din partea Inspectiei Judiciare, ca sa avem si o pozitie institutionala.

Mi se pare foarte grav si, din pacate, lucrurile escaladeaza. Eu inteleg ca suntem in campanie electorala, dar lucrurile escaladeaza in privinta agresiunilor impotriva Justitiei. Au inceput cu acea manifestare de sustinere a lui Constantin Nicolescu, apoi a fost dosarul Trofeul Calitatii, apoi mitingul de la Sfantu Gheorghe, tot asa cu manifestari, dar acolo nu am vazut politicieni, iar acum mitingul de la Navodari", a mai declarat Cristi Danilet.

Liderii PSD fac scut in jurul lui Nicolescu - Vanghelie asteapta sa fie si el saltat de mascati

CSM a sesizat Inspectia Judiciara referitor la declaratiile maghiarilor de la Sfantu Gheorghe

"Noi, judecatorii, nu consultam poporul cand dam o solutie"

Judecatorul atrage atentia asupra faptului ca ministrul Puiu Hasotti "nu a fost deloc evaziv in declaratii".

"Nu a spus ceva general, de genul 'Vrem ca Justitia sa isi faca datoria' , el a facut afirmatii concrete, ca primarul e baiat bun si trebuie cercetat in libertate. Cum poti sa iti dai cu parerea despre asta? Pe judecator nu il intereseaza ca o persoana este buna sau mai putin buna in viata de zi cu zi, in momentul in care greseste, se supune legii, nu dorintei poporului.

Noi, judecatorii, nu consultam poporul cand dam o solutie", a subliniat Danilet.

Intrebat daca apreciaza ca ministrul Justitiei, Mona Pivniceru, fosta judecatoare, ar trebui sa reactioneze public in acest caz, Cristi Danilet a declarat: "Doamna ministru ar trebui, mai degraba, sa le atraga atentia membrilor din Guvern ca asemenea declaratii sunt inadmisibile, mai ales ca, atunci cand era judecator de cariera, avea reactii foarte dure la adresa politicienilor care faceau astfel de declaratii.

Ar fi de preferat sa le atraga atentia ministrilor ca astfel de declaratii sunt de neacceptat si ne arunca la marginea Europei".

"Premierul ar trebui sa se dezica"

In schimb, Cristi Danilet considera ca premierul Ponta trebuie sa se delimiteze public de ministrul Hasotti.

"Cu siguranta. Premierul Ponta ar trebui sa se dezica de declaratiile ministrului Hasotti si sa spuna clar ca a fost vorba despre o pozitie personala, individuala, la care el nu adera sau Guvernul nu adera. Adica sa il izoleze cumva pe ministrul Culturii. Altfel ar exista senzatia ca Puiu Hasotti a vorbit in calitate de reprezentant al Guvernului, nu ca politician in nume propriu", a afirmat judecatorul Cristi Danilet.

Sute de persoane au participat duminica dupa-amiaza, la Navodari, la un miting de sustinere a primarului Nicolae Matei, arestat preventiv, joi, pentru 29 de zile, acuzat fiind de DNA ca i-a dat mita unui ofiter de politie judiciara doua loturi de teren la Navodari, in valoare totala de 59.000 de lei, pentru a scapa de o ancheta penala.

La miting au participat ministrul Culturii, Puiu Hasotti, deputatii PNL Mihai Lupu si Gheorghe Dragomir (presedintele filialei judetene PNL Constanta), consilieri locali, elevi si preotii din localitate.

"Nu a facut niciun fel de delict care sa necesite judecarea lui in stare de arest, arestarea lui pe o perioada lunga. El trebuie cercetat in stare de libertate", a declarat ministrul Culturii, Puiu Hasotti.Preluare

http://www.ziare. com/puiu- hasotti/ministru l-culturii/ danilet-csm- declaratiile- lui-hasotti- ne-arunca- la-marginea- europei-premieru l-sa-se-dezica- 1202694

                                                                   Cristian LAURENŢIU