Când sufletul mi-l simt bolnav în lumea asta rece, un stih, de leac, se infiripă și orice rău îmi trece....
Atâta floare e în jur, rodind frumoase vise,
Îmbracă viața în culori, și zâmbete deschise
E un întreg spectacol! De nu s-ar mai sfârși!
Voi, înfloriri divine, de nu v-ați ofili!
De ar rămâne-acolo trei ani și înc-o vară ,
Tot nu m-aș sătura de tine, Primăvară!
Ana Dorina IONAC
