Plecatul românilor în concediu devine tot mai mult un...vis frumos!

 

Mi-a atras atenția sondajul realizat (încă se mai poate vota!) de site-ul MARA MEDIA respectiv de colega Panni Pongracz cu întrebarea de sezon: „Unde vă petreceți concediul de odihnă anul acesta?”iar sondajul îl puteți vedea în fotografie de mai sus sau accesând https://maramedia.ro/.

Pentru mulți români, în special cei nostalgici, concediul înseamnă litoralul românesc, apoi muntele ca alternativă principală la Marea Neagră dar și ștrandul (din păcate încă nu avem la Baia Mare, dar sunt alternative în apropiere) ca soluție de proximitate. Cei cu bani merg în străinătate (Turcia, Bulgaria, Croația, Ungaria, Grecia, Italia, Spania, Egipt, etc) și bine fac pentru că sunt tratați omenește și nu-s jecmăniți ca-n România (cu prețuri care cresc ca Făt Frumos de repede) iar condițiile de cazare și oferta de petrecere a timpului liber este net superioară!

Cert este că românii caută relaxare după zilele de muncă tot mai stresante cu costuri cât mai mici, aproape de domiciliu. Ceea ce surprinde neplăcut este faptul că mulți (59%) își vor petrece concediul „Acăsucă” sau acasă ceea ce dovedește dragi guvernanți și parlamentari români că aceștia au probleme cu banii, că sunt constrânși să stea acasă, eventual într-o piscină improvizată și în fața televizorului (că telenovele avem cu duiumul: turcești, coreene, indiene, americane și chiar românești).

Rezultatele sondajului ar trebui să le dea de gândit tuturor bolojenilor, grindenilor, nicușorilor, ciolacilor, ciucanilor, miticilor,  fiindcă realitățile economice actuale ne prezintă o țară sărăcită, vulnerabilă la drone și tot ce vine de la Pfizer și U.E., iar românului de rând numai de concediu nu-i arde! Îl visează un an întreg!

Poate că în ceasul al 13-lea cei de la putere (deși toți-s o apă și-un pământ) ar trebui să se întoarcă cu fața la popor, nu spun la votanți că și dreptul acesta democratic ni s-a luat iar noi tăcem mâlc! Ar trebui să revină la Legea salarizării și s-o facă așa cum trebuie, mama ei de inflație și analfabeți funcționali din Parlamentul României! Ar trebui să lase cearta pentru ciolan și bani europeni, SAFE, etc, să nu se gândească la vacanța parlamentară de trei luni și locurile exotice unde vor să plece, să se gândească și la țara aceasta numită România pe care aproape că a-ți băgat-o în prăpastie! FMI-ul stă la cotitură!

Și totuși românul de rând visează la un concediu liniștit, oare câți își vor permite?!

Cristian LAURENȚIU

Victor Viorel Ponta, locul 4 la prezidențiale, susține că ar putea conduce țara de la Cotroceni...

 

Victor Ponta a dezvăluit în cadrul unui pod-cast o discuție pe care a avut-o cu un politician din USR. Acesta i-a reproșat faptul că vorbește prea mult pentru cineva care la alegerile prezidențiale a ieșit pe locul 4. Fostul premier i-a dat replica imediat.

Victor Ponta a povestit că a fost întrebat de un politician în numele cui vorbește ținând cont că la alegerile prezidențiale a fost pe locul 4.

„Am avut câteva dispute televizate cu niște reprezentanți ai USR și m-au inspirat, că prima întrebare a fost: „Domn'le, dar Ponta în numele cui vorbește?“ Am zis: „Stați un pic! Voi, USR, știți câte voturi ați luat? Toți, pe persoană juridică? Un milion!“ Eu am luat 1,3 milioane pe persoană fizică. Am voie să vorbesc? Răspunsul USR-istului a fost: „Da, domn'le, dar ai ieșit pe locul 4“. Și voi tot pe locul 4 ați ieșit!“, a spus Victor Ponta, pentru DC News.

„Voi, de pe locul 4, conduceți Guvernul. Ar trebui să fiu și eu la Cotroceni să conduc președinția. Mi-au plăcut argumentele lor că m-au ajutat. Și ei au ieșit tot pe 4. Adică partidul de pe locul 1, PSD, și partidul de pe locul 2, AUR, n-au voie să vorbească.

Aveți voi voie să vorbiți și să conduceți România de pe locul 4. Atunci, mă duc și eu la Cotroceni și îi spun: „Domnule Nicușor Dan, mi-a zis Fritz și cu Miruță că am fost pe 4. Vă rog să plecați de aici!“, a mai declarat Victor Ponta.

C.L.

Românii au ajuns să-l regrete pe dictatorul Ceaușescu!

Privilegiile și pensiile speciale revoltă românii! Sondaj: Nostalgie după „epoca de aur”! Majoritatea românilor consideră regimul comunist „mai degrabă un lucru bun”.

Privilegiile puterii, cumulul și pensiile speciale îi revoltă pe români. S-au săturat să muncească petnru o supra-castă subțire de privilegiați. Peste jumătate dintre români (55,8%) consideră că regimul comunist a însemnat „mai degrabă un lucru bun pentru România”, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), prezentat marți.

Sondajul, efectuat în perioada 25 iunie – 3 iulie 2025 pe un eșantion de 1.505 persoane, relevă și alte date relevante privind percepția asupra comunismului: 48,4% dintre respondenți afirmă că înainte de 1989 „se trăia mai bine” decât în prezent, în timp ce 34,7% apreciază că „se trăia mai rău”.

În privința libertății, 80,9% dintre români consideră că înainte de 1989 „era mai puțină libertate”, iar 65,1% sunt de părere că în comunism „era mai puțină corupție”.

Cea mai importantă sursă de informare despre comunism rămâne experiența personală, 34,8% dintre respondenți afirmând că „au trăit acea perioadă”, în timp ce 22,5% își bazează cunoștințele pe relatările părinților sau bunicilor. Doar 7% menționează școala ca sursă principală de informare.

Potrivit sondajului, 68,2% dintre români spun că au suficiente informații pentru a-și forma o opinie despre perioada comunistă. În ceea ce privește direcția în care se îndreaptă România, doar 27,4% apreciază că țara merge într-o direcție bună, în timp ce 63,5% consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită.

Metoda de cercetare a fost interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice). Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.53 %, la un grad de încredere de 95%, potrivit INSCOP.

 (Sursa: Mediafax).

 

EXIT-POLL. George Simion în turul doi! Pentru celălalt loc se luptă Crin Antonescu, Victor Ponta și Nicușor Dan!

 

Sursa: Televiziunile importante românești

O glumă de sondaj, marca U.E.

 

Dacă mâine ar fi alegerile, George Simion ar câștiga detașat!

 

Sondaj: George Simion, liderul AUR, conduce detașat cu 34% din intențiile de vot, urmat de Victor Viorel Ponta

Un sondaj realizat de Sociopol în perioada 21–23 aprilie 2025 arată o configurație-surpriză a preferințelor electoratului în perspectiva turului întâi al alegerilor prezidențiale. Potrivit cercetării prezentate de Mirel Palada, George Simion, liderul AUR, conduce detașat cu 34% din intențiile de vot, urmat de Victor Ponta, fost premier și candidat independent, care ar obține 23%.

Pe locul al treilea se află, la egalitate, Nicușor Dan, candidat independent și primar general al Capitalei, și Crin Antonescu, susținut de alianța PSD-PNL-UDMR, ambii cu câte 16%. Elena Lasconi, reprezentanta USR, se situează pe poziția a cincea, cu un scor de 10%.

Candidații rămași în cursă nu reușesc să treacă de pragul de 1%, cumulând împreună doar 1% din preferințele alegătorilor. Participarea estimată la vot, la nivel național, este de 51%, ceea ce sugerează un interes moderat pentru scrutinul prezidențial.

Sondajul a fost realizat la comanda România TV, pe un eșantion de 1.002 persoane, prin metoda interviurilor telefonice (CATI). Marja de eroare este de +/- 3,2%, iar cercetarea este reprezentativă pentru populația adultă cu domiciliul în România.

Sursa: NN

Sondaj AtlasIntel alegeri 4 mai 2025

 

Sondaj - Alegeri prezidențiale 2024

 

Sondaj Alegeri Prezidențiale 2024

 

Gluma zilei - Sondaj

 

Sondaj de opinie: Crește numărul românilor care cred că au trăit mai bine în comunism și sub regimul lui Ceaușescu!

 

 Tot mai mulți nostalgici dupa Ceaușescu. Aproape 50% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România, procentul fiind mai mare decât în urmă cu 10 ani, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro. De asemenea, peste 46% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent.

Percepţia asupra nivelului de trai în perioada comunistă

 

”Cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent mai ales: persoanele cu educaţie primară, cei inactivi potenţial activi, locuitorii din rural şi din regiunile sudice sau estice, cei cu un venit mai redus”, relevă analiza socio-demografică.

”Aparent este şocant ca aproape jumătate dintre români să declare că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România şi tot aproape jumătate să declare că în perioada comunistă se trăia mai bine decât în prezent. Realitatea obiectivă şi absolut toate datele arată clar că nivelul de trai de astăzi, avuţia naţională, drepturile şi libertăţile sunt net superioare situaţiei de dinainte de 1989. Cu toate acestea, percepţia publică este alta, existând însă nişte explicaţii, unele parţial obiective, altele parţial subiective care alimentează acest sentiment acut de nostalgie. Printre acestea se numără: nemulţumirea conjuncturală puternică a populaţiei faţă de prezentul marcat de crizele succesive din ultimii ani, culminând cu inflaţia galopantă care a afectat serios nivelul de trai, distribuţia inegală a avuţiei naţionale din prezent care măreşte puternic diferenţele dintre categoriile afectate de sărăcie şi populaţia care are venituri medii-mari, nostalgia personală unei părţi a populaţiei faţă de perioada tinereţii proprii, procesul de socializare şi educare a tinerilor care învaţă de la aduţii nostalgici despre avantajele iluzorii ale acelei perioade (loc de muncă sigur, casă asigurată de stat), stimularea unor mituri din perioada comunistă prin campanii agresive derulate de vectori politici în special în spaţiul online. Toate acestea au dus la o mitologizare a beneficiilor comunismului pentru pături tot mai largi de populaţie, alimentând în prezent, pe fondul atrofierii memoriei colective, alegeri politice nefericite. Contracarea acestei tendinţe este o responsabilitate mai largă care revine elitelor intelectuale, elitelor politice, economice şi mass-media”, declară Remus Ştefureac, director INSCOP Research.

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda News.ro. Datele au fost culese în perioada 20 – 27 noiembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.

Cristi S.

Dacă mâine ar fi alegerile. Ce spun sondajele?

PSD ar obține 32%, PNL și AUR ar fi la egalitate cu 19%, iar USR s-ar clasa pe locul al treilea, cu 12%, dacă duminică ar fi alegeri parlamentare, arată ultimul sondaj CURS.

Sondajul arată că UDMR ar fi la 5%, iar partidul SOS, al Dianei Șoșoacă (ex-AUR), ar fi umăr la umăr cu PMP condus de Eugen Tomac, la 4%.

Două treimi din români cred că lucrurile merg într-o direcție greșită, dar apreciază ca fiind „foarte bune” următoarele măsuri propuse de Guvern: reducerea numărului de angajați la stat (77%), taxe mari pe vicii (71%), impozitarea cu 1% a cifrei de afaceri a multinaționalelor (68%), eliminarea unor facilități fiscale acordate firmelor (54%).

În privința tragediilor din ultima perioadă, conform sondajului românii cred că:

În cazul accidentului din 2 Mai/Vama Veche de vină sunt șoferul (51%), traficul și consumul de droguri (15%) și poliția pentru că nu și-a făcut treaba (15%). Doar 2% cred că pietonii sunt de vină și 4% cred că primăria este de vină pentru că nu a făcut trotuare.

În cazul femeii care a născut pe trotuar în Botoșani, de vină sunt doctorul și personalul de gardă din acea zi (71%), directorul/conducerea spitalului (10%). 2% consideră că de vină a fost femeia pentru că nu a avut mai multă grijă.

În ce privește aderarea la Schengen, 71% din români sunt pesimiști și nu cred că aceasta va avea loc în 2023. De asemenea, de vină pentru faptul că Austria se opune aderării României sunt: politicienii români pentru că nu au știut să negocieze (45%), statul austriac (30%), și Ministerul de Interne (11%).

Sondajul a fost realizat în perioada 24-31 august, prin metoda față în față, la domiciliul respondenților și a fost realizat pe un eșantion de 1067 de persoane, cu o eroare de +/-3%, la un nivel de încredere de 95%.

Cristian LAURENȚIU

 

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri…

Clasica întrebare „Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri cu cine aţi vota?” are sens atâta vreme cât alegătorii sunt dornici de a merge la urne. Sondajele devin interesante când diferenţele dintre principalele partide sunt mici. Sondajele sunt urmărite cu atenţie de partidele nou înfiinţate, precum şi de partidele mici şi mijlocii. Mai puţin interesaţi par înşişi alegătorii. Rata absenteismului continuă să fie mare.

Cetăţenii nu se simt datori să meargă la vot, dar după alegeri simt nevoia să-i înjure  pe cei ce câştigă şi să-i facă fraieri pe cei care au pierdut.

Alegerile se apropie. În 2019 vor avea loc alegeri europarlamentare şi prezidenţiale. În 2020 se vor organiza alegeri locale şi parlamentare. Deci atât partidele cât şi candidaţii au toate motivele să se pregătească de acum dacă vor să aibă succes.

Multă lume, inclusiv liderii politici, spune că nu crede în sondaje. Cu toate acestea ei le urmăresc cu atenţie, ba chiar comandă propriile sondaje, din banii lor.

Un ultim sondaj apărut zilele acestea dă frisoane unui singur partid. PSD este singura formaţiune care pierde puncte. Cotat mereu la peste 40% după alegeri, de data aceasta partidul lui Dragnea abia trece de 30%. PNL este în urcare, cu 25-27%. Deşi la guvernare, ALDE este în creştere. Acest lucru se datorează modului reţinut în care se pronunţă despre măsurile luate de guvern, dar şi prestaţiei preşedintelui său, Călin Popescu Tăriceanu.

În ciuda implicării în organizarea protestelor, USR rămâne egal cu sine, nici nu creşte, nici nu scade până la limita pragului electoral. Relativ egale sunt cele două partide fondate de doi foşti adversari, Traian Băsescu şi Victor Ponta. PMP şi Pro România sunt în preajma procentului de 5%.

Situându-se la peste 10%, intenţiile de vot pentru partidul lui Cioloş sunt semnificative şi oarecum în contrast cu prestaţia partidului care se naşte.

Indiferent de cifre, în toate partidele se negociază locurile eligibile pentru Parlamentul European. Lista PNL va fi deschisă de doi politicieni cu greutate, dar o vreme retraşi din viaţa politică. Vasile Blaga şi Crin Antonescu s-au decis să lase în urmă politica bucureşteană pentru cea de la Bruxelles. În USR sunt peste 80 de pretendenţi.

Mai puţin clară este lista PSD. Cum partidul se confruntă cu o criză internă, locurile eligibile vor fi repartizate în funcţie de modul în care vor evolua lucrurile. Soţia lui Victor Ponta desigur nu se va regăsi pe listă.

Dacă într-adevăr cifrele sunt reale, trebuie să ne aşteptăm la o echilibrare a spectrului politic. Noua majoritate se va forma în jurul principalelor partide, crescând şi rolul partidelor mici. PSD şi ALDE nu mai pot forma singure majoritatea. Cu ajutorul UDMR, eventual şi al partidului lui Victor Ponta, este posibil să se menţină la guvernare.

În schimb dreapta intră într-o zodie bună. Un PNL cu aproape 30%, împreună cu USR, cu partidul lui Cioloş, cu PMP, ar putea forma lejer o majoritate. Problema este USR, un partid care nu a demonstrat nicio clipă că se poate comporta cu maturitate.

Dar acestea sunt simple planuri. Alegerile parlamentare, indiferent de rezultate, pot fi deturnate de cel ce va fi preşedinte. La formarea majorităţii parlamentare un rol determinant îl are preşedintele. Partidele ştiu acest lucru. Prin urmare vor face tot ce este posibil pentru a câştiga întâi prezidenţialele. Acest lucru înseamnă unificarea dreptei şi un candidat comun PSD-ALDE. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidenţiale ar fi o harababură.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei de Maramureş

Sondaj pe cine vor românii șef la FRF

.Într-un sondaj realizat de New Challenge Marketing Research, și citat de Gazeta sporturilor, există un favorit clar la alegerile pentru funcția de președinte al Federației Române de Fotbal.

Acesta este fostul internațional Ionuț Lupescu din Generaţia de Aur. El a întrunit voturile a 54.5 la sută dintre respondenți.

Actualul şef al FRF adună  10%, iar Marcel Puşcaş doar 8%.

Notă. 59.7 dintre ceci chestionați sunt de părere că sportul românesc este într-o situație proastă sau foarte proastă, iar 33.8 cred că sportul de la noi este într-o situație bună sau foarte bună.

                                                                                    

                                                                                                         C.S.

Gluma zilei - Sondaj

Recent s-a efectuat un sondaj pe plan mondial. Întrebarea a fost:

 "Vă rugăm să ne spuneţi opinia dumneavoastră în legătură cu lipsa de alimente din restul lumii."

Sondajul a fost un eşec total: - în Africa nu ştiau ce înseamnă "alimente";

                                               - în Europa de Vest nu ştiau ce înseamnă "lipsă";

                                               - în Europa de Est nu ştiau ce înseamnă "opinie";

                                               - în America de Sud nu ştiau ce înseamnă "vă rugăm";  

                                                - în S.U.A. nu ştiau ce înseamnă "restul lumii".                                       

Sondaj - Curs salarizare

Bună ziua!

 În urma unui sondaj pe care l-am efectuat în câteva școli, Faxmedia Consulting – principalul furnizor de formare profesională pentru administrația publică din România – a constatat că există anumite probleme în implementarea Legii 153/2017 - privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, la nivelul unităților de învățământ. Dată fiind această situație, intenționăm să organizăm un program scurt de pregătire profesională adresat special școlilor, liceelor, colegiilor;

Cursul va fi organizat în centrul țării (Sinaia, Predeal sau Brașov);

Vă rugăm să ne transmiteți, la această adresă de e-mail: office@faxmedia.ro

• Dacă sunteți interesați să participați la un astfel de curs;
• Dacă doriți să fie organizat în cursul săptămânii sau în week-end;
• Apreciați că poate fi organizat pentru 3 zile (cu 2 nopți de cazare) sau pentru 4 zile (cu 3 nopți de cazare)? Exemplu: de vineri până duminică sau de joi până duminică;

INFORMAȚIILE SOLICITATE NU VĂ OBLIGĂ SUB NICIO FORMĂ CI SUNT UTILIZATE STRICT PENTRU A STABILI GRADUL DE INTERES PENTRU UN ASTFEL DE PROGRAM DE PERFECȚIONARE. ULTERIOR, DACĂ DORIȚI SĂ PARTICIPAȚI, VĂ VOM TRANSMITE INVITAȚIA ȘI FIȘA DE ÎNSCRIERE.

Așteptăm reacția dumneavoastră până vineri, 17 noiembrie, ora 16,00.

Vă mulțumim pentru colaborare și vă dorim o zi frumoasă!

Mereu am avut pasiunea de a inova!

www.faxmedia.ro

Siteul No 1 din România

pentru formarea profesională din administația publică!

Centrala: 0372/ 032.313, e-mail: office@faxmedia.ro

Open-I Research la comanda RePatriot: 57% dintre românii emigraţi vor să se întoarcă în Țară. Ceilalți nu vor din cauza corupției și clasei politice

Un procent de 57% dintre românii emigraţi vor să se întoarcă în ţară, iar în funcţie de ţara de emigraţie, cele mai mari procente se înregistrează în Italia, cu 68% şi Marea Britanie cu 63%, iar cele mai mici în Germania şi Statele Unite cu 43%, se arată într-un studiu despre diaspora românească, comandat de RePatriot şi realizat de Open-I Research.

Dintre cei care nu vor să se întoarcă în ţară (43% din românii emigraţi), 82% declară că principalul motiv este corupţia şi 70% clasa politică.

Adina Nica, Managing Director Open-I Research, a apreciat că dacă aceste probleme s-ar ameliora, împreună cu îmbunătăţirea sistemului sanitar şi reducerea birocraţiei, respondenţii ar lua în considerare repatrierea, adăugând: "Din păcate, cei care nu vor să se întoarcă în ţară sunt cei în care s-a investit cel mai mult pentru educaţie în ultimii ani, ei având, mai mult decât media, studii superioare şi vârsta între 25 şi 45 de ani".

Odată emigraţi, românii ţin legătura cu ţara, în special cu familia. De asemenea, ei transferă bani în ţară, 71% făcând acest lucru în ultimele 12 luni (procentul cel mai mare se înregistrează la emigranţii din Spania, 78%), se arată în studiu.

40% din cei chestionaţi au plecat, deoarece, le era greu să se descurce cu banii, al doilea motiv ca importanţă, cu un procent de 29%, fiind găsirea unui loc mai bun de muncă în ţara în care au emigrat.

Un procent de 72% consideră mentalitatea diferită şi nivelul de trai ridicat ca principale avantaje ale emigrării, un alt beneficiu perceput fiind sistemul sanitar, cu 66%, în timp ce 46% din cei participanţi la studiu declară că diaspora le-a oferit oportunităţi profesionale mai bune.

Principalul dezavantaj al emigrării este lipsa celor dragi, consideră 72% din cei chestionaţi.

Doar 15% au recomandat România ca ţară cu potenţial de business, 71% recomandând ţara noastră pentru turism.

56% dintre românii emigraţi vor să investească în România, (cei din Marea Britanie dorind să investească în România în pondere de 69%), agricultura şi turismul fiind primele opţiuni cu 38%, respectiv 37%.

Marius Bostan, iniţiatorul RePatriot, a apreciat că, pentru a investi în ţara lor, românii au nevoie de încredere şi de oportunităţi, de exemple de succes în care să se regăsească, adăugând: "Corupţia, birocraţia şi neîncrederea în clasa politico-administrativă sunt principalele bariere pentru repatrierea prin antreprenoriat. Încercăm să micşorăm aceste bariere prin puterea exemplului, prin platforma RePatriot, prin întâlniri directe în care lucrăm împreună umăr la umăr pentru a genera plusvaloare afacerilor noastre şi României".

Totodată, Claudiu Vrînceanu, unul din liderii proiectului RePatriot, a subliniat tendinţa observată la românii din Marea Britanie în contextul Brexit-ului, care, pe lângă faptul că vor să se întoarcă în ţară în procent foarte mare, vor să şi investească în România, 56% dorind să înceapă o afacere.

Referitor la cei ce vor să se întoarcă, 68% din cei chestionaţi au menţionat drept principal motiv regăsirea "cuibului" (spun că vor să fie "din nou acasă").

Un procent de 47% doreşte să facă ceva pentru România, iar 39% vrea să înceapă o afacere în ţară.

Studiul privind românii din diaspora a fost iniţiat în august 2017, chestionarul fiind completat on-line de către 1.192 români emigraţi în ţări precum Spania, Italia, Marea Britanie, Irlanda, Germania, SUA, Franţa, Canada, Austria, Norvegia, Belgia.

                                                            Romanian Global News

Formatorii de opinie: politicieni vs. jurnaliști

Comparație între cele două categorii profesionale. Sondaj de opinie. Martie 2017. Principalele concluzii.

Preambul. Justificarea temei de cercetare

Societatea românească postdecembristă se confruntă cu o continuă competiție pentru mințile și inimile cetățenilor. În fiecare zi avem de-a face cu un intens efort de comunicare și de convingere. Aceste eforturi zilnice sunt depuse îndeosebi de două clase profesionale bine definite: cea a politicienilor și cea a jurnaliștilor. Politicienii, pentru voturi. Jurnaliștii, pentru rating. Ambii fac parte din categoria cunoscută de regulă sub denumirea de “formatori de opinie”.

Abilitățile celor două grupuri profesionale sunt asemănătoare și, în bună măsură, interschimbabile. Granița dintre ele este fluidă, schimbătoare. În consecință, nu de puține ori întâlnim situații în care avem de-a face cu politicieni care se transformă în vedete media ori invers, cu jurnaliști care sar gardul și se transformă în politicieni.

Indiferent însă de categoria din care fac parte, vedem în fiecare zi cele două tipuri de formatori de opinie, de “convingători” profesioniști, adunându-se în studiourile TV, unii pe post de moderatori, alții pe post de invitați politici. Aceasta se întâmplă preponderent în studiourile celor cinci televiziuni de știri din România: Antena 3, România TV, B1 TV, Digi 24 și Realitatea TV.

Plecând de la aceste situații pe care le trăim în fiecare, zi, întrebările sondajului nostru vin de la sine. Care sunt mai cunoscuți? Care sunt mai credibili, mai convingători? Pe care îi știu românii? În care din ei au încredere românii?

Consumăm cu ardoare ierarhii, clasamente. Sondajul realizat de Sociopol în luna martie 2017 vine să răspundă acestei nevoi și acestor întrebări și vă propune o analiză comparativă între cele două mari categorii de formatori de opinie. Pe lîngă identificarea ierarhiilor, putem face de asemenea o analiză comparativă între diversele subgrupuri aflate în concurență în cadrul fiecărei categorii profesionale în parte. În cazul politicienilor, putem face analiză în funcție de partidele din care fac parte. În cadrul moderatorilor TV, comparația se poate face între stațiile TV.

Ne-am focalizat în cercetarea noastră de opinie publică pe televiziunile de știri menționate mai sus, pentru că pe de o parte de acolo își iau românii cea mai mare parte a știrilor, dar mai ales pentru că în cadrul studiourilor lor se întâmplă interacțiunea zilnică dintre cele două mari tipuri de formatori de opinie: politicieni și jurnaliști, din care rezultă sfînta sfintelor, misterul misterelor: oamenii convinși că așa stau lucrurile și nu altfel.

Teme măsurate
• Notorietatea politicienilor. Notorietatea jurnaliștilor. Comparație intra- și inter-categorială
• Încrederea în politicieni. Încrederea în jurnaliști. Comparație intra- și inter-categorială
• Televiziunile de știri preferate. Evoluție PSD

• PSD este partidul cu liderii cei mai cunoscuți
• Cinci dintre liderii săi: Ponta, Dragnea, Firea, Grindeanu, Olguța Vasilescu, depășesc nivelul de saturare de 85%
• Toți liderii săi principali sunt cel puțin la 60% notorietate

PNL
• PNL nu prezintă aceeași adâncime ca PSD în privința notorietății liderilor secundari, dar rămâne totuși al doilea partid din acest punct de vedere
• Trei dintre liderii săi: Iohannis, Cioloș, Ludovic Orban, depășesc nivelul de 85%
• Prezumptivul candidat la președinția PNL Bușoi prezintă o notorietate scăzută, în comparație cu ceilalți lideri principali: doar 40%

ALDE
• ALDE a ajuns să concureze PNL din punct de vedere al notorietății liderilor săi
• Doi dintre liderii săi: Tăriceanu și Meleșcanu, depășesc nivelul de saturare de 85%
• Copreședintele ALDE Daniel Constantin se confruntă cu o notorietate scăzută, față de ceilalți lideri principali: doar 50%

PMP
• Ambii lideri PMP, Băsescu și Turcescu, trec de nivelul de saturare de 85%
• Alți lideri de la PMP nu au fost măsurați

USR
• Nici unul din cei doi lideri USR măsurați, Nicușor Dan și Clotilde Armand, nu au ajuns încă la nivelul de notorietate de 85%
• Nicușor se apropie de acesta, este la 75%. Clotilde este doar la 50%
• Alți lideri de la USR nu au fost măsurați

Guvern
• Premierul Grindeanu și Lia Olguța Vasilescu sunt cei doi membri ai Guvernului care reușesc să treacă de nivelul notorietate de 85%
• Alte două persoane din Guvernul Grindeanu prezintă un nivel de notorietate semnificativ, în jur de 66%: vicepremierul Sevil Shaidehh și Rovana Plumb
• Restul miniștrilor măsurați (6 persoane) prezintă niveluri scăzute de notorietate. Doi dintre ei, Grațiela Gavrilescu și Ana Birchall, în jur de 33%, restul mai puțin de atât

Independenți
• Toți cei patru lideri independenți măsurați: Isărescu, Arafat, PF Daniel și Kovesi, trec nivelul notorietate de 85%

Antena 3
• Antena 3 este televiziunea de știri cu jurnaliștii cei mai cunoscuți
• Două dintre vedetele sale: Badea și Gîdea, prezintă notorietate peste nivelul de saturare de 85%
• Alessandra Stoicescu este la un nivel de notorietate de asemenea ridicat, în jur de 70%
• Radu Tudor și Răzvan Dumitrescu sunt ușor sub jumătate, la 40%
• Dintre toate vedetele TV Antena 3, doar Oana Stancu prezintă un nivel de notorietate scăzut: în jur de 20%

România TV
• România TV este a doua televiziune de știri din România din punct de vedere al notorietății vedetelor sale
• Nici una din vedetele sale nu trece de pragul de saturație de 85%
• Victor Ciutacu este cel mai cunoscut moderator de la RTV, cu o notorietate de 60%
• E urmat de Simona Gheorghe, cu o notorietate în jur de 50%
• Alte trei vedete RTV sunt cu notorietatea în jur de 35%: Drăgotescu, Crețulescu, Șincai
• Liliana Ruse încheie plutonul de notorietate, cu un nivel de 20%

B1 TV
• B1 TV începe plutonul televiziunilor de știri cu mai puțini jurnaliști cunoscuți
• Doar două persoane de la B1 prezintă niveluri de notorietate cât de cât semnificative: Banciu, cu 40%, și Mânăstire, cu 32
• Ceilalți doi jurnaliști măsurați: Barbu și Ciurlin, prezintă notorietăți de cel mult 10%

Digi 24
• Digi 24 are un singur jurnalist mai cunoscut, pe Pătraru, cu 30% notorietate
• Restul jurnaliștilor măsurați de la Digi 24 prezintă notorietăți scăzute, în jur de 15%: Mușat, Muraru, Prelipceanu
Realitatea TV
• Realitatea TV este televiziunea unde un singur jurnalist este cât de cât cunoscut: Rareș Bogdan, cu o notorietate ușor peste 50%
• Restul jurnaliștilor de la Realitatea TV prezintă niveluri de notorietate sub 10%: Rifai, Hoandră, Mititelu

Analiști politici
• Dintre analiștii politici măsurați se detașează clar doi ziariști foarte cunoscuți: CTP, cu 85%, și Cristoiu, cu aproape 80% notorietate. Aceștia sunt la fel de cunoscuți ca oricare altă vedetă TV sau om politic din România
• Bogdan Chireac se situează pe un palier de notorietate mediu, aproape 50%
• Ceilalți doi analiști măsurați, Stan și Pârvulescu, prezintă notorietăți în jur de 25%

Încredere. Politicieni

PSD
• Partidul cu liderii politici în care românii au cea mai mare încredere
• PSD are doi lideri cu încredere peste 30% și alți trei marginal sub 30%
• În momentul de față, PSD prezintă liderul politic cu cea mai mare încredere: Gabriela Firea. Mai populară decât ea este doar Raed Arafat, din grupul independenților
• Premierul Grindeanu își păstrează nivelul ridicat de încredere cu care a debutat în viața politică românească, la 35%. Lia Vasilescu își depășește superiorii din partid și este pe locul 3, cu 31%
• Un grup compact de trei lideri ai partidului, actualul președinte Dragnea, fostul președinte și premier Ponta și ministrul Plumb sunt grupați în jur valorii de 30% încredere
• Codrin Ștefănescu încheie plutonul liderilor principali ai PSD, cu o încedere de aproape 20%

PNL
• Doar președintele Iohannis prezintă un nivel de încredere de peste 30%: 35%
• PNL mai beneficiază de un alt lider cu încredere semnificativă, Cioloș, la 25% – dar de avut în vedere ezitările sale de intrare în partid (v. și mai sus, discuția metodologică despre Cioloș)
• Toți ceilalți lideri PNl sunt sub 20%. Ludovic Orban cu un bagaj cât de cât semnificativ de popularitate, 17% încredere. Raluca Turcan în marginea lui 10%. Bușoi, rezidual la 6%

ALDE
• ALDE începe să aibă lideri mai populari decât PNL. Un alt semn că este posibil ca ALDE să înceapă să reprezinte o alternativă la PNL atât ideologică, dar și din punct de vedere al resursei umane
• ALDE are doi lideri peste 30% încredere: Tăriceanu și Meleșcanu, la egalitate amândoi cu 32%
• Daniel Constantin este la nivelul mediu de încredere de 20%. Ministra Gavrilescu începe să scoată capul, la 15%

PMP
• PMP nu are nici un lider peste 30%. Nici măcar peste 20%
• Băsescu și-a revenit din erodarea suferită anii trecuți, când era în jur de 10%, urcând înapoi spre 20%. Turcescu este marginal peste 10%
USR 2 13 16 9 • Liderii USR nu reușesc să scoată capul și să depășească bariera de 20%. Nicușor Dan este la 16%, Clotilde Armand la 9%. O parte din limitare este dată și de lipsa notorietății

Guvern
• Grindeanu conduce în mod predictibil ierarhia de încredere a miniștrilor, cu un confortabil 35%
• Liderii politici principali Vasilescu și Plumb sunt în jur de 30%. Vicepremierul Shaidehh beneficiază de expunerea favorabilă de la sfârșitul anului trecut și urcă puternic, la 25%
• Birchal și Gavrilescu se mai remarcă în zona lui 15%. Carmen Dan și Ionuț Vulpescu încep să scoată capul la 10%. Tudose și Cuc sunt reziduali

Independenți
• Grupul oamenilor publici non-afiliați politic prezintă un nivel de încredere mai ridicat decât oricare grup de oameni politici. Toți patru liderii măsurați trec de 30%, iar unul din ei este la un improbabil 70%: Arafat
• Raed Arafat rămâne în continuare turnul de neatins al popularității în România. La 70%, nimeni nu îl atinge – și asta de ani buni de zile.
• Un grup compact de trei oameni publici non-afiliați politic, Isărescu, PF Daniel și Kövesi, stau constant în zona lui 30%

Antena 3
• Antena 3 este televiziunea în ai căror jurnaliști românii au cea mai mare încredere
• Antena 3 are trei jurnaliști care trec de nivelul de încredere de 30%
• Pe primul loc se situează Alessandra Stoicescu, cu un nivel de încredere de 36%
• Ea este urmată îndeaproape de Mihai Gâdea, cu 35%. Pe locul 3, cu 31%, Mircea Badea
• Radu Tudor și Răzvan Dumitrescu se află la egalitate, în jur de 25%
• Plutonul jurnaliștilor de la A3 este încheiat de Oana Stancu, singura cu încredere sub 20%: 13%

România TV
• Ca și în cazul notorietății, România TV se află pe locul doi la încredere între televiziunile de știri
• Diferența însă față de locul 1 este mai scăzută în privința încrederii decât în privința notorietății. RTV are vedete TV ceva mai puțin cunoscute decât cele de la A3, dar aproape la fel de credibile
• România TV are un jurnalist care trece de 30% la încredere: Victor Ciutacu (31%)
• Urmează un pluton compact de patru jurnaliști cu nivel aproximativ egal de încredere, în jur de 20%: Simona Gheorghe, Corina Drăgotescu, Andreea Crețulescu, Cristina Șincai
• Plutonul jurnaliștilor de la RTV este încheiat de Liliana Ruse, singura cu încredere sub 20%: 13%

B1 TV
• Dintre cei patru jurnaliști măsurați de la B1 TV, doar doi trec pragul unui nivel semnificativ de încredere, amândoi în jur de 20%: Radu Banciu și Silviu Mânăstire
• Ceilalți doi jurnaliști măsurați, Nelu Barbu și Nadia Ciurlin, sunt în jur de doar 5%

Digi 24
• Singurul jurnalist de la Digi 24 care prezintă un nivel de încredere mai ridicat este Dragoș Pătraru: 16%
• Ceilalți trei măsurați: Muraru, Mușat, Prelipceanu, sunt sub 10%

Realitatea TV
• Realitatea TV este practic televiziunea unui singur jurnalist: Rareș Bogdan. Doar el prezintă un nivel cât de cât semnificativ de încredere, ușor peste 20%
• Ceilalți trei măsurați: Hoandră, Rifai, Mititelu, prezintă niveluri reziduale de încredere, sub 5%

Analiști politici
• Ca și în cazul politicienilor, unde independenții sunt mai credibili decât liderii afiliați politic, și în cazul jurnaliștilor analiștii politici neafiliați vreunui post TV sunt de regulă mai credibili
• Cristian Tudor Popescu este jurnalistul din România cu nivelul cel mai ridicat de încredere, singurul care trece de 40%: 43%
• Al doilea ca încredere din rândul jurnaliștilor independenți, la nivelul lui Sandra Stoicescu, a lui Gâdea, Badea sau Ciutacu, este Ion Cristoiu, cu 36% nivel de încredere
• Bogdan Chireac este pe un palier de încredere în jur de 25%
• Ceilalți doi, Stan și Pârvulescu, sunt în jur de 15%, oricum mult peste alți jurnaliști măsurați

Având la dispoziție date de măsurare a opiniei publice din perioada 2012 … 2013 (sondaje CCSB / SocioPol), putem compara evoluția unui număr de jurnaliști: Tudor Popescu, Cristoiu, Gâdea, Ciutacu, Badea, Tudor, Pârvulescu.

Concluzia este că percepția publică este deosebit de rezilientă la adresa acestora, mulți dintre ei neprezentând variații semnificative de încredere în acești cinci ani de zile (pt. Cristoiu, 4 ani, măsurare din 2013). Cristoiu a crescut semnificativ. Badea a scăzut. În rest, diferențele se încadrează în marjele de eroare. Semn că, pe o perioadă medie, de 4-5 ani de zile, perioadă care începe deja să conteze, mai ales în ritmul intens al ciclării știrilor din ziua de azi, jurnaliștii nu se erodează cu aceeași viteză cu a politicienilor, în rândul cărora identificăm mult mai des variații de încredere, de regulă în scădere.

Încredere. Politicieni vs Jurnaliști. Comparație

Dacă punem laolaltă cele două grafice de încredere, observăm următoarele:
• Cele două curbe prezintă pante aproximativ egale de scădere, semn al unei distribuții asemănătoare în rândul celor două categorii de formatori de opinie
• Cu excepția cazului Arafat, un outlier evident în toată această poză de opinie publică, jurnaliștii și analiștii politici stau aproximativ la fel ca și politicienii în ochii publicului român
• Singura excepție o reprezintă categoria a doua de popularitate, zona palierului de 30%, unde avem politicieni ceva mai populari decât jurnaliștii. În rest, două categorii profesionale cu același profil de încredere
Televiziunile de știri. Top Of Mind

Precizare metodologică: Răspunsul la întrebarea “Care este televiziunea de ştiri de la care vă informaţi cel mai des cu privire scena politică din România?” din graficul de mai sus ne oferă mai degrabă o ierarhie a felului în care diversele televizuni aflate în concurență sunt poziționate în mințile oamenilor (“Top Of Mind”), decât o măsură a intensității de consum a acestora.

Dacă vrem să știm ratingurile, acestea le aflăm cu mult mai mare exactitate din studiile de audiență TV. De acolo știm deja că ierarhia este diferită de cea din pagina anterioară. Bunăoară, din punct de vedere al ratingului România TV a prins din urmă deja Antena 3, iar Realitatea TV a ajuns la ratinguri reziduale, fiind de departe ultima în clasament, B1 TV fiind clar peste aceasta.

Însă graficul anterior nu ne prezintă performanța de rating a televiziunilor, ci performanța de diferențiere. Cât de percutant este brandul respectivelor televiziuni, încât să se înfigă în mintea oamenilor și să genereze imagini, percepții și răspunsuri rapide?

Această întrebare ne prezintă puterea inerției de percepție, cea care ierarhizează în mințile oamenilor televiziunile în televiziuni mai ușor de adus aminte și televiziuni mai greu de amintit și de reprodus cînd sînt întrebați.

Concluzie generală: Antena 3 domină în continuare ierarhia de tip Top Of Mind, urmată de România TV și de Digi TV, aflată în creștere semnificativă (probabil datorată mișcărilor de stradă din această iarnă).

Antena 3: lider de ierarhie mentală / Top Of Mind, în ciuda erodării de rating. Deși România TV a prins Antena 3 din urmă, A3 rămâne în continuare liderul bine definit al acestei întrebări de percepție

România TV: consolidare lentă spre locul 2 în ierarhia de percepție / Top Of Mind. Din 2015 a început să ia locul Realității TV în mințile oamenilor, dar nu și pe cel al Antenei 3. În momentul de față în competiție strânsă de percepție / Top Of Mind cu Digi 24

Digi 24: creștere bine definită, ajungând pe locul doi în ierarhia de percepție, la strânsă concurență cu România TV. Ocupă o poziție mai bună în acest tip de măsurare decât în audiențe. Semn de strategie bine gestionată de poziționare în mintea oamenilor, dar și de resurse semnificative alocate acestei strategii de marketing. Creștere de poziționare datorată și puternicii asocieri a acestei televiziuni cu mișcările de stradă de la începutul acestui an.

Realitatea TV: erodare bine definită de pe locul 1, pe vremuri, când era la concurență strânsă cu A3 prin 2013, până pe locul 4, clar sub România TV și Digi 24 și deja în concurență cu B1 TV

B1 TV: erodare lentă, a ajuns pe ultimul loc, depășită chiar și de Digi 24, deși în audiențe stă mai bine decât aceasta. Semn al unei strategii proaste de poziționare în mintea oamenilor.

Precizări metodologice de construcție a chestionarului
Cine a fost introdus pe listă? Criteriul de selecție
Era clar că nu puteam face un chestionar în care să includem chiar toți formatorii de opinie. Ar fi fost prea mare și nu l-am fi putut aplica. Drept pentru care a trebuit să realizăm o selecție apriorică a celor care să fie incluși în lista de întrebări.

Principalul criteriu de selecție în analiza noastră comparativă a reprezintat-o vocea. Vizibilitatea, prezența în spațiul public. Am ales acei oameni politici și jurnaliști care sunt prezenți în mod constant în discursul public, au o prestație consecventă de formatori de opinie.

Din considerente de mărime a chestionarului, principala limitare într-o asemenea întreprindere de măsurare a opiniei publice, nu am putut include chiar toate persoanele vizibile de la partidele mari și de la televiziunile de știri principale. În aceste cazuri am operat o selecție, pentru a asigura un anumit echilibru între diversele partide și televiziuni.

Am selectat acei formatori de opinie pe care i-am considerat cei mai reprezentativi pentru fiecare categorie în parte. Evident că și partidele, cât și televiziunile, au mult mai multe voci semnificative decât cele măsurate în acest sondaj, Doar că nu au putut fi incluse pe lista sondajului nostru. Aceasta este una din limitările metodologice ale cercetării noastre pe care ne-am asumat-o de la bun început.

De la ce partide? De ce nu și UDMR?
Din considerente de mărime a chestionarului , am ales să ne focalizăm pe partidele parlamentare. Din același considerente de mărime a chestionarului, am ales să nu includem în măsurare liderii etnici de la UDMR, care prezintă interes îndeosebi pentru grupul etnic maghiar, nu și pentru restul populației.

Drept pentru care liderii politici măsurați în cercetarea noastră de opinie sunt de la următoarele partide: PSD, PNL, ALDE, PMP, USR.

Alte două tipuri de oameni politici au fost avute în vedere: membrii guvernului și lideri publici independenți, neafiliați, dar care contează în spațiul public: Arafat, Isărescu, Patriarhul Daniel, Kövesi.

De la ce televiziuni? De ce doar jurnaliști de la televiziunile de știri?
Din considerente de mărime a chestionarului, ne-am focalizat doar pe jurnaliștii de la televiziunile de știri, principalul tip de mass media când vine vorba despre prezentarea și analiza vieții politice din România. Antena 3, România TV, B1 TV, Digi 24 și Realitatea TV.

După cum am menționat și în paginile anterioare, am considerat că principala arenă de interacțiune publică dintre diverșii formatorii de opinie este în cadrul emisiunilor de tip talk-show de la aceste televiziuni de știri. Mai mult, televiziunea rămâne în continuare principalul tip de media de unde își iau românii informația, mai ales cea politică. Iar televiziunile de știri au partea leului în total consum de știri TV. De unde și această focalizare pe ele.

Nu am inclus în măsurare jurnaliști de la televiziunile generaliste (TVR 1, TVR 2, Antena 1, Pro TV, Kanal D, Național TV), nici din alte tipuri de mass media (presă exclusiv scrisă, radio, online). Aceasta face parte din limitările asumate ale cercetării noastre. Pe de altă parte, aceste limitări sunt întrucîtva atenuate de faptul că unii din formatorii de opinie semnificativi din alte tipuri de media (radio, online) apar și la aceste televiziuni de știri.

De ce această structură de nume de jurnaliști?
Am încercat să păstrez un număr echilibrat de jurnaliști TV pe care să-i măsurăm. Inițial, am intenționat să introducem un număr egal de nume de la fiecare televiziune în parte. Problema este că televiziunile mici nu au același volum de fețe cunoscute ca și cele mari de știri.

Ținând cont de asta, lucru reflectat de altminteri și în diferențele de ratinguri, am ales câte șase nume de la principalele două televiziuni de știri: Antena 3 și de la România TV. Am fost nevoiți să renunțăm la anumite nume, care ar fi dus la o structură prea dezechilibrată. De la celelalte trei televiziuni de știri: B1 TV, Digi 24 și Realitatea TV, am ales câte patru nume de moderatori. Ca mai mulți nu prea aveau..

În plus față de jurnaliștii afiliați la respectivele televiziuni de știri, și în mod analog cu structura formatorilor de opinie din viața politică, unde am inclus șî categoria “independenți”, am avut în vedere și o listă de analiști “călători”, neafiliați formal nici unuia din posturile de știri analizate. Selecția s-a făcut pe același criteriu de prezență consecventă în studiourile de știri.

De ce această selecție de miniștri? De ce nu toți miniștrii? De ce nu și alți politicieni / jurnaliști?
Din aceleași considerente de limitare dată de mărimea chestionarului. Inițial am dorit să includem în măsurare tot cabinetul Grindeanu. Lista totală de nume ar fi devenit însă prea lungă și ar fi creat dificultăți în aplicarea chestionarului. Ținând cont de asta, am ales compromisul de a include doar numele mai vizibile, cu prezență publică și anterioară numirii în Guvern.

Aceasta dă evident o imagine generală mai bună la adresa guvernului, atât la nivel de notorietate, cât și de încredere. Pe de altă parte, am aplicat exact aceeași logică folosită și la construirea listelor de la celelalte instituții măsurate (partide, televiziuni): am selectat vârfurile care definesc imaginea respectivelor instituții.

De ce unii politicieni apar de două ori?
Dată fiind dubla lor apartenență, unii politicieni i-am analizat și din punct de vedere al partidului din care fac parte, cât și ca membri ai Guvernului. E vorba despre Sorin Grindeanu, Lia Olguța Vasilescu, Rovana Plumb (PSD) și Grațiela Gavrilescu (ALDE).

Această dublă prezentare nu afectează validitatea calculelor medii de notorietate / încredere. Toate calculele medii, per total categorie de formatori de opinie în parte (politicieni, respectiv jurnaliști), au fost făcute cu aceste persoane luate în considerare o singură dată.

De ce respectivul în acea categorie, și nu în alta? Precizări punctuale
De ce Iohannis la PNL? Klaus Iohannis, deși formal independent, l-am considerat la PNL, căci din acel partid provine și cu ajutorul acestui partid a ajuns președintele României. Nu există noțiunea de președinte independent al României. E o ipocrizie. Iliescu era de la PSD. Băsescu era de la PDL. Iohannis, acum, este de la PNL în mintea oamenilor.

De ce Cioloș la PNL? Dacian Cioloș, deși formal tehnocrat, l-am considerat la PNL, partidul cel mai apropiat din punct de vedere al activității și al asocierilor politice publice recente: guvern, susținere parlamentară, relație cu Johannis, participare în campania electorală. La vremea construirii chestionarului încă nu apăruse recentul subiect privind posibila sa venire sa la USR și tensiunile interne generate de asta.

De ce Turcescu la PMP? Deși cariera publică și-a construit-o pe baza prestației sale jurnalistice, Robert Turcescu, de ceva timp, de când și-a dat ruscacul jos din spinare, este activ și asociat preponderent cu zona politică, fiind unul din liderii PMP.

De ce Barbu la B1 TV? Nelu Barbu, la vremea construirii chestionarului / începerii culegerii datelor, încă nu-și făcuse publică mutarea la echipa de comunicare a ministrului pentru mediul de afaceri. În consecință, l-am păstrat în analiză ca fiind jurnalist din partea B1 TV, mutarea sa fiind foarte recentă, iar imaginea sa la momentul culegerii datelor bazându-se preponderent pe prestația sa de pe micul ecran.

Precizări metodologice de construcție a eșantionului• Universul cercetării: Populația adultă neinstituționalizată a României
• Perioada culegerii datelor: 6 – 14 martie 2017
• Metoda de culegere: Interviuri telefonice (CATI)
• Volumul eșantionului: 1,007 cazuri
• Marja de eroare: +/- 3.2% (la un nivel de certitudine de 95%)
• Ponderarea datelor: Iterativ (ranking / rim); Criterii: sex, vârstă, educație, etnie, ocupație, regiune, mărimea localității
• Suma procentelor: Poate diferi de 100% cu +/- 1% datorită rotunjirii virgulelor. În cazul răspunsurilor multiple, suma răspunsurilor poate diferi semnicativ de 100% datorită prezentării cumulative a datelor
• Alte tipuri de erori: Pe lîngă erorile de eșantionare, alte aspecte metodologice (modul de formulare a întrebărilor, dificultățile practice de culegere a datelor, mecanismele de apărare psihologică ale respondenților în cazul întrebărilor sensibile sau care predispun la conformism social) pot induce erori suplimentare care nu pot fi contorizate în marja statistică de eșantionare.

Autor: Mirel Palada

Sursa: Turambar Blog