A murit academicianul Florin Constantiniu

Istoricul Florin Constantiniu, membru al Academiei Române, a murit vineri seara la vârsta de 79 de ani. 

Academicianul Răzvan Theodorescu a declarat sâmbătă pentru AGERPRES că Florin Constantiniu a fost cel mai strălucit istoric al României contemporane. "După opinia mea, Florin Constantiniu era cel mai strălucit istoric al acestui ceas în România", a spus Theodorescu. El a menţionat că Florin Constantiniu "era un om de mare caracter şi un intelectual absolut remarcabil". Cuvinte de regret la moartea istoricului Florin Constantiniu au exprimat, pentru AGERPRES, acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române şi acad. Dan Berindei, vicepreşedinte al prestigiosului for, care au deplâns pierderea grea pe care o suferă nu doar academia ci şi întreaga cultură românească. Potrivit lui Răzvan Theodorescu, Florin Constantiniu va fi înmormântat, cel mai probabil, luni, la cimitirul Ghencea. Istoricul Florin Constantiniu s-a născut la Bucureşti, la 8 aprilie 1933 şi a absolvit studiile secundare la Colegiul 'Sf. Sava' şi pe cele superioare la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti (1951-1956). În 1968 şi-a susţinut teza de doctorat cu tema: 'Relaţiile agrare din Ţara Românească în secolul al XVIII-lea'. Din anul 1957 a fost cercetător în cadrul Institutului de Istorie 'Nicolae Iorga' din Bucureşti. În 1977, 1983 şi 1987 a făcut cercetări în Franţa şi SUA. A fost autorul a numeroase cărţi, studii şi articole, apărute în ţară şi străinătate, referitoare la istoria medie, modernă şi contemporană a României: 'Un proiect românesc de coaliţie antiotomană din ultimul sfert al sec. XVI' (1963); 'Relaţiile agrare din Ţara Românească în sec. XVIII' (1972), lucrare distinsă cu Premiul 'N. Bălcescu' al Academiei Române;'De la Mihai Viteazul la fanarioţi. Observaţii asupra politicii externe româneşti' (1975); 'Geneza feudalismului românesc: încadrare tipolitică' (1978); 'Sensibilităţi şi mentalităţi în societatea românească a sec. XVII' (1980); 'Însemnările unui agent secret britanic din ajunul insurecţiei române din august 1944' (1982), 'Constantin Mavrocordat' (1985); 'Între Hitler şi Stalin. România şi Pactul Ribbentrop-Molotov' (1991); 'Dictatul de la Moscova (26-28 iunie 1940) şi relaţiile sovieto-germane' (1993); 'Trecerea Nistrului. 1941. O decizie controversată' (1995, în colaborare); 'O istorie sinceră a poporului român' (1997, cunoscând mai multe ediţii ulterioare, ultima în 2008); 'De la războiul fierbinte la războiul rece' (1999); 'PCR, Pătrăşcanu şi Transilvania' (1945-1946) (2001); '1941. Hitler, Stalin şi România' (2002) ş.a. A colaborat la elaborarea unor volume colective 'Istoria României' (vol. III, 1964); 'Istoria lumii în date' (1969); 'Istoria României în date' (1971); 'Istoria poporului român' (1971); 'România în anii celui de-al doilea război mondial' (3 vol., 1989); 'Sovietizarea României. Percepţii anglo-americane' (1993); 'Misiunile lui A.I. Vîşinski în România' (1997). În 2008, academicianul Florin Constantiniu a fost acuzat de Şerban Rădulescu Zoner în cartea sa "Securitatea în Institutul de istorie 'Nicolae Iorga'", că istoricul a colaborat cu Securitatea, sub numele Chris. A fost distins cu premiul Nicolae Bălcescu al Academiei Române în 1972, dar şi cu Ordinul Naţional 'Pentru Merit' în grad de cavaler (2000). A fost membru corespondent din 29 ianuarie 1999 şi membru titular din 2006 al Academiei Române.