În ultimii cinci - şase ani au existat nenumărate tentative de modificare a actualei Legi a Cinematografiei, o lege vetustă şi părtinitoare, ce nu mai corespunde realităţii nici în plan local (breasla cineştilor a crescut şi s-a diversificat atât generaţional cât şi stilistic iar distribuţia în cinematografe şchioapătă din pricina dispariţiei programate a sălilor de cinema) şi nici în plan internaţional (surse de finanţare reduse şi descurajarea programată a coproducţiilor).
Toate aceste tentative s-au încheiat, invariabil, până în noiembrie 2015, cu dispariţia proiectelor respective de lege prin sertarele direcţiunii Centrului Naţional al Cinematografiei sau ale Ministerului Culturii. Actualul proiect de lege reprezintă mult aşteptata şi binevenita excepţie de la regulă – la un singur pas de a deveni realitate, el este rezultatul colaborării unei echipe omogene, reprezentativă pentru cineaştii activi şi care se bucură de succes în plan festivalier şi comercial. Dar, şi mai important, acest proiect de lege reprezintă o uşă deschisă larg unui grup variat şi extins de producători şi regizori activi în plan naţional şi internaţional, dar mai puţin şi mai rar prezenţi pe listele de câştigători ai sesiunilor de finanţare organizate până acum. De ani de zile, producătorii şi regizorii tineri trag disperate semnale de alarmă cu privire la limitele actualei legi şi la piedicile pe care aceasta le pune celor aflaţi la început de drum:
- Secretizarea inutilă a proiectelor (în realitate, proiectele producătorilor consacraţi erau cunoscute membrilor comisiilor de lectură prin lobby-ul făcut din timp, astfel că singurele proiecte realmente secrete erau cele ale producătorilor tineri sau începători)
- 50% din punctajul necesar pentru obţinerea fondurilor este calculat pe baza proiectelor anterioare (inexistente în cazul noilor case de producţie şi a noii generaţii de producători);
- Finanţarea scăzută din partea Centrului Naţional al Cinematografiei a proiectelor (de cele mai multe ori de sub 30%) fapt ce face extrem de dificilă completarea bugetului pentru proiectele de scurtmetraj, de debut, de film de animaţie sau de film documentar, categorii cinematografice pentru care este aproape imposibil de obţinut fonduri din taxele de publicitate, din taxele exploatanţilor de film sau din co-producţii internaţionale;
- În fine, Ordinul de ministru din noiembrie 2014, menit să echilibreze raportul de forţe dintre producătorii debutanţi şi cei consacraţi şi să stimuleze concurenţa loială prin separarea calcului punctajelor necesare finanţării pe categorii de film (lungmetraj, scurtmetraj, animaţie, documentar, debut, proiect aflat în dezvoltare), a produs o altă limitare – producătorii tineri au pierdut dreptul de a folosi punctele cumulate cu scurtmetraje pentru obţinerea de finanţări în lungmetraj – limitare valabilă şi azi.
Noul proiect de lege pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Culturii elimină în mare parte aceste anomalii. Restul problemelor vor trebui rezolvate la definitivarea noului regulament de concurs pe baza căruia se acordă finanţările pentru producţie cinematografică şi unde opiniile reprezentanţilor noilor generaţii vor trebui implementate pentru ca scopul acestei legi, în totalitatea sa – cea de sprijinire a tinerilor – să fie cu adevărat îndeplinit. În concluzie, susţinem Ordonanţa de Urgenţă privind Legea Cinematografiei şi sperăm ca aceasta să fie adoptată şi să intre în vigoare în cel mai scurt timp posibil.
Foto: Iulia Alexandra Voicu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu