joi, 21 decembrie 2017

Lumina zăpezii plăcută Cerbului Alb ne-o aduce Georgeta Maria Iuga


 Miercuri, 20 decembrie, ora 13,oo la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare a avut loc un eveniment de la care nu aş fi vrut să lipsesc pentru nimic din lume: prezentarea volumului postum de poezii „Ion Bogdan – Exerciţiile fiinţei”, Editura „Eurotip” Baia Mare, volum îngrijit de către soţia autorului Georgeta Maria Iuga, fiica Anamaria şi fiul Bogdan. Din mărturisirile Georgetei Maria Iuga, pe care poetul Gheorghe Pârja a numit-o inspirat „Penelopa omului de cultură Dumitru Iuga alias Ion Bogdan” manuscrisul era finalizat şi gata de lansat pentru aniversarea poetului, dar datorită unei tristeţi în familie acest lucru s-a amânat.
Moderatorul evenimentului, poetul Gheorghe Pârja, care i-a mulţumit public regretatului Dumitru Iuga pentru stăruinţa cu care a insistat la tatăl Domniei sale să-l dea la şcoală mai departe, l-a invitat pe profesorul Simion Iuga de la Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” Săliştea de Sus să vorbească despre personalitatea scriitorului şi omului de cultură Dumitru Iuga. Acesta a dat citire unor amintiri pe care Dumitru Iuga le scrisese şi i le trimisese în iunie anul acesta vechiului său prieten, presimţind pe undeva trecerea la cele veşnice.
Poetul Gheorghe Pârja, preşedintele Reprezentanţei Maramureş a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România şi prefaţatorul volumului „Exerciţiile fiinţei” a precizat că nu îşi doreşte să facă un prohod din această întâlnire, ci “să contribuie la revigorarea condiţiei lirice a celui care a fost Ion Bogdan”.A  afirmat de asemenea că “acest Domn nu a invidiat pe nimeni, a fost un ferment al armoniei, niciodată nu l-am auzit să spună ceva rău despre unul sau altul”.
Profesorul meu, dr. Nicolae Iuga a amintit faptul că Ion Bogdan era „deopotrivă un risipitor de idei şi de manuscrise şi de aceea este cu atât mai de apreciat efortul familiei de a cuprinde într-o carte creaţiile sale”.
La trei luni după plecarea lui dintre noi, mă gândesc cu nostalgie la vorbele pline de duh la adresa  „Drăgoşeştilor de Lucăceşti”, adică Ioan şi Gelu Dragoş, la ţinuta impecabilă în guba tradiţională Săliştei şi la faptul că a răspuns mereu prezent invitaţiei mele la manifestările literare din Mireşu Mare sau Satulung, Ţara Chioarului.
Un moment emoţionant a fost când domnul Ioan Igna a prezentat „Calendarul Maramureşului”, editat în 1980 de cătrei trei mari personalităţi ale Maramureşului: Ion Bogdan, Mihai Olos şi Nicoară Timiş şi i-a înmânat doamnei Georgeta Maria Iuga fotografii inedite din acest calendar, motiv pentru care poetul Gheorghe Pârja a spus că este necesar să se mai retipărească acesta pentru valoarea intrisecă şi curajul celor trei corifei într-o epocă a „bandei lui Bandula”.
Despre personalitatea complexă a lui Dumitru Iuga (Ion Bogdan) a vorbit şi scriitorul Ion Papuc, poeta Ioana Ileana Şteţco, istoricul dr. Ilie Gherheş, ş.a.
Am să închei cu vorbele poetului Gheorghe Pârja din prefaţa cărţii, cel care-l ştie pe Dumitru Iuga de peste 50 de ani: „Imaginile luate din folclorul Nordului nu sunt nici în acest volum un reflex tradiţional, ci mai ales un capriciu de estet. Ion Bogdan a încercat să reconstruiască un cosmos arhaic lovit de desacralizare, să caute Centrul lumii dacă se poate în acest Nord. Multe dintre poemele lui recuperează lucruri apuse, pentru a desena Centrul ordinii vechi. Ceea ce adaugă un plus de lirism prin tomnatice rezerve ale aducerii aminte. Înainte de a fi şi un autor al spectacolului anotimpurilor, în constelaţii simbolice a universului tradiţional, Ion Bogdan este şi un poet al regăsirii. Prin versuri îndrăzneţe, prin asocieri imprevizibile, unele poeme s-ar putea crede că stau sub spectrul unui dicteu automat. Dimpotrivă, poemul este o construcţie după chipul şi asemănarea harului, totul se supune unei discipline poetice. Şi acest volum, Exerciţiile fiinţei – cum spuneam elaborat în mare parte anul trecut (2016), dovedeşte că poetul are ştiinţa unei tehnici poetice originale. M-a dus cu gândul la poezia ludică a lui Emil Botta, care şi-a asumat spectrul metodic al culturii noastre populare arhaice, cu nunaţe tragice.”



                                                                      Gelu DRAGOŞ


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu