Poliţişti pentru ţigani

Comunităţile de ţigani (romi) din sate sînt ţinute sub control, din punct de vedere al ordinii publice, de posturile comunale de poliţie. Dar coloniile de ţigani din Baia Mare (Cuprom, Craica, Pirită, Ferneziu, Gară) nu sînt supravegheate continuu de organele de ordine ale statului (poliţie, jandarmerie, poliţie locală), astfel că în zona fostului combinat Cuprom lucrurile au luat-o razna şi s-a produs moartea fetiţei Estera (5 ani). Întîmplarea a cutremurat ţara! Urgent, Ministerul Afacerilor Interne ar trebui să înfiinţeze un post fix de poliţie special pentru “Cuprom”, în care să lucreze poliţişti ţigani (se repartizează locuri pentru romi în şcolile de poliţie). Scopul de atins: să nu se mai întîmple asemenea tragedii umane!

Integrarea romilor în societate a fost decisă de statul român prin HG 18/2015, ţelul fiind îmbunătăţirea situaţiei cetăţenilor români aparţinînd minorităţii romilor. Efectele acestor măsuri de discriminare pozitivă se văd. Există mediatori în şcolile unde învaţă copiii romi, aceştia verifică frecvenţa şcolară şi îi conving pe ţigani să-şi trimită puradeii la şcoală, căci altă cale mai bună de integrare decît prin educaţie nu există. Au fost angajaţi mediatori sanitari, care se ocupă de convingerea ţigăncilor să îşi planifice graviditatea, iar cele care doresc primesc gratuit sterilet. Multe ţigănci nu vor să audă de sterilet sau de alte mijloace de contracepţie, probabil din motive religioase, dar şi din neştiinţă.

Copiii de ţigani au locuri rezervate la liceu şi facultate, în acest an, în judeţul Maramureş, e vorba de 221 de locuri la licee şi de 13 locuri la facultăţile din Centrul Universitar Nord. Integrarea prin educaţie costă mulţi bani. De trei-patru ani, elevii din comunităţile de romi din Baia Mare sînt susţinuţi, îngrijiţi şi consiliaţi, astfel că aceşti copii se află acum în clasa a treia. Pentru a-i susţine pe copiii romi, statul a înfiinţat centre de zi, unde elevii primesc mîncare, fac baie, le sînt spălate hainele, îşi rezolvă temele, se joacă. Statul speră ca, odată ajunşi maturi, aceşti copii să constituie prima generaţie de ţigani integraţi. Pînă atunci, mai sînt şapte-opt ani, sau mai mulţi, pentru cei care vor urma liceul şi facultatea.

În Baia Mare, Baia Sprie, Sighetu Marmaţiei şi Ulmeni, au fost angajaţi consilieri speciali pentru romi, cu normă întreagă, iar la Satulung, unul cu o jumătate de normă. Aceştia aplică planurile locale de incluziune, care de regulă cuprind 64 de măsuri: educaţie, sănătate, locuire, administrare locală… Primăriile au posibilitatea să acceseze fonduri europene destinate romilor, prin măsurile 4.1 şi 4.2, dar şi alte finanţări. Cu ajutorul acestor fonduri nerambursabile, au fost construite centre de zi şi alte obiective de infrastructură socială, mai ales în Baia Mare, unde rezulltatele sînt vizibile, dar şi în Coroieni şi Coltău (centre multifuncţionale). Fundaţiile cele mai active în domeniul romilor sînt ASSOC şi HHC. Centrele multifuncţionale pentru elevii romi asigură suportul la temele de casă, internet, computere, spălătorie, duş.

Integrarea este cu atît mai grea cu cît comunităţile de ţigani sînt mai mari. Se face mai uşor dacă grupurile sînt mici, de maximum 50 de gospodării. De la o sută de familii în sus, ţiganii se opun cu vehemenţă la orice idee de integrare. Decît să-şi construiască abuziv cocioabe pe păşunea obştei, ar fi de preferat să primească locuri de casă, gratuit, legal.

În aşteptarea rezultatelor (totuşi, incerte), statul central şi local ar trebui să ia măsuri active pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanei. Însă organele de ordine lipsesc din toate comunităţile de ţigani!

Autor: Nicolae Goja

Sursa: Graiul Maramureşului