De secole urmăm modelul occidental de organizare, dar abia
în 2007 am reuşit să aderăm la acest grup de state civilizate, în cadrul
suprastructurii cu 28 de ţări numit Uniunea Europeană, pe care o analizăm
critic şi îi cîntărim defectele şi calităţile, pentru a ne-o apropia. Totuşi,
ar fi o greşeală să acceptăm cu ochii închişi tot ce ne cere şi tot ce face UE!
Să avem însă în vedere că majoritatea elementelor de progres
şi civilizaţie provin din vest, zonă cu experienţă comunitară de 60 de ani şi
cu tradiţie democratică de peste 200 de ani. Civilizaţia euro-atlantică domină
lumea (ştiinţific, economic, cultural), cu toate crizele de dezvoltare şi
problemele sociale din aceste ţări cu care ne-am aliat, aşa că ar trebui să fim
înţelepţi şi să nu avem pretenţii mai mari decît bunul-simţ.
Între ei şi noi există diferenţe pe care trebuie să le
conştientizăm. Putem să păstrăm societatea bazată pe morala religioasă (cum fac
şi musulmanii), model depăşit de occident, care din 1948 a adoptat Carta
drepturilor şi libertăţilor omului. Un stat religios sau un stat autocratic nu
mai este posibil, am ajuns la un nivel în care libertatea oamenilor este esenţa
vieţii, chiar dacă economia capitalistă şi globalistă creează diferenţe mari
între săraci şi bogaţi.
Occidentul a reuşit să ne determine să adoptăm pluralismul
politic, cu partide concurente la putere. Am acceptat, deşi parţial, să separăm
biserica de stat. Dar nu ne-au lămurit să acceptăm deplina libertate şi
egalitate între heterosexuali şi oamenii cu alte preferinţe sexuale (1-5% în
unele state). Cum au ajuns occidentalii la această toleranţă faţă de
homosexuali, încît au dat legi prin care se pot căsători? Au fost obligaţi prin
manifestaţii de stradă şi boicotarea impozitelor.
Libertatea sexuală este tolerată de români, însă căsătoria
între persoane de acelaşi sex nu e socotită un drept. Oamenii se pot manifesta
cum vor în dormitor, dar societatea ezită să accepte confuzia între sexe, ca în
occident. Acolo, genul nu mai are importanţă şi ar fi posibil ca în curînd în
actele de identitate să nu fie specificat sexul – aşa cum s-a renunţat la
etnie. Este o problemă a unei minorităţi, dar iată cîtă energie consumăm pentru
a pune lucrurile în matca raţională!
Pentru creştini, există două sexe, masculin şi feminin.
Pentru occidentali, nu există bărbaţi şi femei, ci doar oameni care au
libertatea să decidă ce sînt. Egalitatea între indivizi a fost extinsă pînă la
derută, fără să ţină seamă de nimic. Biblia şi religia au plasat sexul frumos
pe locul al doilea, după sexul tare, iar liberalismul capitalist face dreptate
femeii, coborînd bărbatul la acelaşi nivel cu ea.
Respectarea drepturilor şi libertăţilor omului, indiferent
de sex, rasă, religie, este o constantă a politicii occidentale. Societatea
noastră se bazează pe Biblie, cartea care presupune consensul creştinilor,
sistemul nostru moral fiind stabil şi static. Pentru a apăra acest sistem,
unele libertăţi civile şi politice nu sînt acordate (la noi şi în Polonia,
Slovacia, Lituania, Letonia şi Bulgaria). 13 state europene permit căsătoria
între persoane de acelaşi sex, iar 9 au legiferat parteneriatul civil.
În 6-7 octombrie 2018, românii vor decide referendar dacă
acceptă libertatea homosexuală sau o lasă în afara căsătoriei care produce
copii. Avem responsabilitatea să ne gestionăm societatea cu raţiune. Oare ce ar
zice marii filosofi occidentali despre aceste noi legi sexuale?!…
Ofensiva pentru drepturile şi libertăţile omului nu trebuie
dusă împotriva valorilor şi tradiţiilor poporului. Românii au dreptul să-şi
afirme tradiţia familistă (dacă cred în ea) şi să ceară Europei să recunoască
aceste valori. Confuzia între sexe nu este o calitate, ci o slăbiciune umană,
iar dreptul de a te căsători cu o persoană de acelaşi sex nu este fundamental,
ci eventual, în funcţie de obiceiurile fiecărui popor. Chiar dacă Europa ne
ceartă, să participăm la referendum şi să decidem!
Autor: Nicolae Goja
Sursa: Graiul Maramureşului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu