sâmbătă, 18 mai 2019

Ura ne urâţeşte

    de Nicolae Goja

Guvernarea democratică nu-i perfectă, aşa că politicienii şi noi, alegătorii lor, căutăm mereu soluţii şi moduri mai bune de organizare a societăţii, însă unele manifestări şi acţiuni politice se îndepărtează mult de dreptul la liberă exprimare, capătă accente de iraţional şi macabru şi lasă impresia că democraţia, pe care o cunoaştem de 30 de ani, duce la declinul organizării politice, deprecierea omului, diminuarea valorii sale. Bunăvoinţa este înlocuită de ură şi dispreţ, ceea ce face ca politica românească să se degradeze pînă la nebunie!
Trăim de fapt într-o neînţelegere a democraţiei şi politicii contemporane, care pune în centru demnitatea omului şi respectul faţă de fiinţa umană. Nu putem să vorbim însă de milă faţă de oameni, sentiment degenerat şi oarecum absurd, ci doar de grijă faţă de sentimentele celor de lîngă noi. Atunci cînd oamenii urăsc, suferă cel mai mult ei şi în sufletul tulburat cresc sentimente negative – spre deosebire de omul care iubeşte, conştiinţa căruia se iluminează. Se cuvine să nu dispreţuim persoanele, indiferent de statutul lor social, şi să nu-i urmăm pe politicienii care în lupta lor pentru voturi îşi pun propriul interes deasupra societăţii.
Politica românească din ultimii ani este impregnată de denigrarea oamenilor din tabăra adversă, iar liderii de opinie înmulţesc această ură prin mass-media, astfel că am ajuns să elogiem încălcarea drepturilor omului. Paharul politic este pătat de „excremente” şi cu greu îl vom spăla! La ură nu trebuie să răspundem cu ură, căci conflictul se transformă în violenţă şi ne aşteaptă jocul pierzaniei. Deci interesele nu justifică lipsa de respect faţă de adversar!
Noi ne păstrăm neutralitatea (sîntem cotidian independent) şi am deschis paginile pentru toate partidele, pentru a nu cădea în ignoranţă, sensul vechi al cuvîntului fiind „a nu şti”. Vom continua să încurajăm partidele să-şi exprime ideile în mod civilizat, iar cititorii să reziste la fanatismele de orice fel. Exaltarea instinctelor şi a credinţei că doar noi avem dreptate poate să lipsească!
Unii îl dispreţuiesc pe Dragnea, alţii pe Iohannis! Avem libertate de exprimare, dar orice drept este constrîngător la margine, acolo unde se termină bunăvoinţa. Secolul XX a produs o confuzie a valorilor, Dumnezeu a murit în mulţi oameni şi ura lor s-a transformat în personaje malefice, care au torturat şi ucis cu seninătate milioane de oameni ca noi. Să ne reamintim lecţia!
Aşadar, să nu abandonăm bunăvoinţa, să nu ne umplem de resentimente, să nu credem că doctrinele ne salvează sufletul. Conştiinţa de sine ne cere să avem bună voinţă, cuvînt cu sens atît de larg încît poate fi acceptat de oricine. Atitudinea şi comportamentul bine voitor ne pot apropia de condiţia umană autentică şi de transcendent, ca să fim lumină pentru noi înşine (Buda) şi pentru lume (Isus).
Politica nu dă sens vieţii, căci în democraţie poţi pierde alegerile şi dezamăgirea duce la negarea acestei identităţi. Nu victoria în alegeri conferă omului valoare, ci faptul că gîndeşte etic şi pune preţ pe fiinţa care tinde spre dincolo de imediat.
Politica fără morală duce, mai devreme sau mai tîrziu, la degradarea democraţiei, pînă la pierderea sensului umanist al societăţii. Calea spre adevăr se deschide cu ajutorul inimii, însă fără să devenim semeţi – dacă între timp ne-am corijat atitudinea dispreţuitoare şi am adoptat bunăvoinţa faţă de oameni în general şi inclusiv faţă de politicieni. Democraţia nu asigură guvernarea perfectă pentru că oamenii nu sînt perfecţi, or acest lucru să îl recunoaştem cu toţii!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu