Șatra

 

Privit dinspre Baia Mare, dar și din  Târgu Lăpuș, masivul se vede sub forma trapezului, seamănă cu un cort. I se spune chiar așa: Șatra. Cel mai adesea, am urcat pe Șatra din satul Ciocotiș. 

La această vreme de primăvară, pe culmea Șatrei, albul omătului l-a luat albul ghioceilor de piatră și-al lușcuțelor. Albastrul brândușelor se întrece cu albastrul cerului. Grota lui Pintea este de văzut. (Este pe marginea masivului de către satele Borcut și Inău). 

Cândva, pe spinarea Șatrei, a fost un schit. Locul era interzis femeilor, dacă ne luăm după o rânduială a călugărilor, înștiințată și pe niște tăblițe ce erau amplasate pe potecile de la intrările pe platou. Schitul a fost părăsit, după o afurisenie. Așa că blestemul cu interzicerea femeilor pe Șatra a căzut.  De fiecare dată când cobor de pe Șatra o fac pe Custură și fotografiez ”Degetele„ Șatrei. Vi le arăt în această postare. 

Text și fotografie de Alec PORTASE