luni, 2 septembrie 2024

INTERESANT ȘI BINE DE CITIT PÂNĂ LA CAPĂT... sau DIN SINCERITATEA UNUI ORGANIZATOR DE TABĂRĂ!

Dragii mei prieteni!

Înainte de toate, (pentru că îmi intru în ritmul normal al vieții!) vreau să VĂ MULȚUMESC TUTUROR (și fiecărui în parte!) pentru că ați ales ca acest trecut ,,uichend" (de joi până duminică) să îl petreceți în cadrul Taberei Literare Internaționale ,,Oprește-mă, la tine, Maramureș! Oprește-mă, în tine, anotimp!", Ediția 2024. Vă rog să luați cu Domniile Voastre,  spre casă, doar ce a fost frumos din acest anotimp al Maramureșului. Ce a lipsit îmi asum și regret că s-a întâmplat. Dorința mea este și va fi, ca cei care ajung în Maramureș să simtă gustul autenticității, atât cât ne-a mai rămas. NU ȘTIU DACĂ AM REUȘIT SĂ FIU PE MĂSURA PRETENTIILOR DUMNEAVOASTRĂ - pentru asta îmi cer scuze. Știu, în schimb, că am încercat. ,,Am încercat", din punctul meu de vedere ca organizator înseamnă stres, energie, agitație, gânduri,  frământare, ore de nesomn, etc... lucruri pe care Domniile Voastre probabil le-ați văzut, simțit,  sesizat. Au fost și derapaje. Le-am simțit și trăit. Din toate acestea am învățat. Este ediția cu numărul 3. Deja știu și mă gândesc la Ediția 2025. Dacă în acești trei ani am abordat diversitate în desfășurarea activității în cadrul taberei literare, Ediția 2025 va fi altfel. Dă, Doamne, să ajungem! În cadrul ediției 2025 NU VOR MAI EXISTA acele prezentări de carte și reviste, acea prezentare a fiecărui participant. Cred, că Domniilor Voastre, veniți în Maramureș pentru a gusta din huma acestui ținut binecuvântat de Bunul și Dreptul Dumnezeu. Drept urmare, activitatea din tabăra literară din 2025 va fi despre CUNOAȘTEREA ZESTREI ACESTUI ȚINUT. Așa stând lucrurile, voi face în așa fel încât SĂ VEDEȚI CÂT MAI MULTE LUCRURI DIN OBICEIURILE ACESTUI MARAMUREȘ. Obiceiuri. Tradiții.  Oameni. Fapte. Spiritualitate. Vor fi zile cu spectacole și obiceiuri populare care ne caracterizează. Și dimineața. Și seara. Și la prânz. 

Am spus că au fost și plusuri și minusuri. Da! Minusurile? Sau, ce nu mi-a plăcut mie? Momentul de punctualitate al unora. Dacă am spus ,,ne vedem, cu toții, la 9.30!", știu ce am vrut să spun. Precum se știe, de fiecare dată, am început momentul zilei, cu 15 minute întârziere  (,,sfertul academic, nu-i așa?) plus 3-4 minute întârziere. Organizatorul știe de ce vă cheamă la ora la care vă cheamă. Norocul meu (ca organizator, evident!), este faptul că NU TOȚI AȚI VORBIT ATÂTEA MINUTE CÂTE LE-AM ALOCAT FIECĂRUIA... ADICĂ INTRE 20-30 MINUTE!

Dovada punctualității sau nepunctualității, spune multe. Rog, trageți Domniile Voastre, concluziile. Eu, pot spune orice în acest moment. Dar... există un dar! Mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a ascultat ruga. Mi-am dorit să nu fim mulți! Nu! Puțini și buni. Domniile Voastre sunteți din această categorie  - Puțini și Buni. Mulți chemați. Puțini aleși. Repet - doar cei pe care a vrut Doamne-Doamne să mii trimită. Nu numărul contează. Dimpotrivă! Contează calitatea. Nu este niciun reproș ceea ce am scris aici. Corect. Noi am venit să socializăm. Am venit să ne cunoaștem. Așa a și fost. 

Bucuria mea este că s-a terminat totul cu bine. ,,Leliana, știe! Nu am intrat pe minus. Dar nici nu îmi termin casa cu banii altora!". Am glumit, draga și buna mea prietenă. Am spus acest lucru, în ideea că tabăra din 2021 a fost ,,un fiasco" în ce privește organizarea - a trebuit să punem bani din buzunar. Clar că i-am pus! Faptul că am ieșit ,,pe zero" spune multe despre faptul că învățăm din greșeli... și când trebuie să mai pui și din buzunar... nu mai comentez nimic, decât rostesc rugăciune de mulțumire pentru tot ce a fost și cum a fost. Chiar dacă unii vor zice ,,de ce trebuie să te justifici, în fața unora!", uite că o fac. Nu am nimic de ascuns și nici de câștigat. 

Aparte, doresc, pentru final să mulțumesc fmiliei  Pinte, (în special lui Cornel Pinte) pentru implicarea cu sufletul. Mulțumesc pentru ajutorul și sprijinul de care am beneficiat. Adâncă prețuire și respect! În astfel de situații chiar ai nevoie de cineva care ,,vede și gândește ca tine". Un fel de telepatie. Am lăsat la final MULȚUMESC-ul meu îndreptat către CRISTINA! Am spun și voi  spune cu voce tare - ,,eu fără Cristina, nu aș putea fi! Sau... eu fără Cristina aș fi un nimic!". La bine, la greu... la plus, la minus... mereu mi-a fost alături, așa că,  permiteți-mi să îi spun, cu toată sinceritatea și din tot sufletul - CRISTINA, TE IUBESC! MULȚUMESC LUI DUMNEZEU CĂ MI-A DAT ASEMENEA OM!


Organizator - Vasile Bele 

2 septembrie 2024


P.S. ÎNCĂ NU AM TERMINAT! VOI REVENI

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu