Inima de sare
Mă uimește zâmbetul cocorilor
și spaima codrilor
Imi dă noblețea și finețea sării
Vărsându-se ușor de pe versantul
Unui munte în forma
Inimii de sare.
Muntele de aramă
Sunt frații noștrii
Munții de aramă
Ce îmi oblăduiesc stările
Un drum vijelios spre o stare impefect
de perfectă
Poalele munților tăcuți
De umbra toamnei,
în mine îmi surâde melancolia veșnică și
îmi naște suspinul greu
a-l unei vieți ce trăiește pe datorie
îsi dă pe rate anii cei mai glorioși
iar pe rație își oferă zilele de toamnă
împreună cu asprimea soarelui
cu vicleșugul stelelor în nopțile
lui Gustar.
Fericirea merelor
Din finețea spumelor valurilor
Văd fericirea merelor cum cad peste
O brumă de iarbă cu mistere
Chipul cu fericirea merelor
Timpul ce așteaptă marea tristă de după nisipul mișcator
Ziduri de pace,ziduri de război
Gust dulceața merelor și ating roșeața lor
În recolte inundate de furtuni inegale
Neegale lacrimi într-un deșertic planetar.
Pulberi de speranță
Pulberi de speranță rătăcesc ușor
Printre durerile noastre carnale
Cu șubrezimea stâncilor din cauza
Torenților de lacrimi si șoaptele
Apăsate peste conștința frenetică
A unei lumii care încă mai speră
În subconștientul unei minți rătăcite
Pe culmile unei lumii exterioare
Prea nemiloasă cu interiorul existențial
al universului.
Stihiile universului
Prin stihii meditez adesea
recules prin cuvinte
ca de foc,apa,aer ,pămant.
Stihiile naturii mereu dezlănțuite
Situate la mijlocul naturii dintre
ocean și univers,
între o rază de soare și Nimbus(nori de ploaie)
o furtună de nisip și furtuni pe mare
între cerul albastru și marea azurie.
Serile de iunie
În serile de Iunie
Meditez adesea plăpând fiind
luna lui Cireșar mă așteapta să
primesc florile din palma primăverii
să îi sărut cununa plină cu roade bogate
cireșile roșii ca buzele soarelui.
vișinii ca pământul ruginos
iar greierii ca, cărbunii stau
să cânte seară de seară
sub streșina casei
așteptând curând luna lui Florar
să-i scriu despre flori puse pe hârtie
din cărțile de botanică.
Florar
Rostesc cuvinte despre flori
Citesc opere despre flori
Scriu cuvinte despre flori
Mă alină balsamul florilor
și mă duce ușor ca o albină
spre nectarul florilor
privesc culoarea florilor
le simt fericirea,strigătul,durerea
inima,sufletul,sentimentul,
trecerea timpului le apasă cu
cântecul lor ascuns
neînțeles niciodată
de iubitorii florilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu