Se afișează postările cu eticheta meseria. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta meseria. Afișați toate postările

sâmbătă, 15 iulie 2023

Meseria, brățară de aur

 

                                                                                                     de Gheorghe Pârja

Sunt multe neajunsuri, de care te lovești în fiecare zi. Se simte o lipsă acută de meseriași. Este o adevărată aventură să ai nevoie să-ți verifici o instalație electrică, să-ți schimbi un robinet, ca să nu mai spunem că vrei să-ți pui un gard. Și la orașe, dar mai ales la sate, penuria meșterilor este evidentă. Constatările noastre cotidiene sunt prilej de discuții fără final. Chestiunea este mai veche și nu-i greu să-i deslușești motivele. Școlile de meserii s-au subțiat serios, ba, prin 2009, au fost uitate în mod organizat. Prin ordin de ministru. După evaluarea națională, nu mulți absolvenți au dorit să se îndrepte spre școlile de meserii.

Ce-i de făcut? Câteva imbolduri le poți desprinde din explicațiile experților în educație, unul fost consilier în ministerul cu pricina. Crede că s-a atrofiat serios instinctul autentic pentru muncă. Cu sprijin serios din partea statului, care acordă ajutoare fără discernământ. Primesc și cei care au nevoie, dar și cei care sunt stăpâni de muncă. Și sunt mulți! Apoi este luată în batjocură o normă de mare onoare și demnitate umană – meseria este brățară de aur. Nu-i de sorginte comunistă, cum se spune adesea, ci îi de pe vremea lui Ion Creangă. Ba și mai veche, dacă mă gândesc la celebrele bresle. Expertul spune că două ar fi motivele pentru care apetitul pentru în­vă­ță­mântul profesional este scăzută. S-a creat o atmosferă incertă în jurul faptului că a face o școală profesională înseamnă o condiție modestă. Te plasează la marginea societății. Fals!

Din păcate, facultățile cu profil sonor dau și ele absolvenți care nu-și află rost în societate, pe măsura pregătirii. În vecini, o absolventă de comunicare vinde la nonstop. Cinste ei că muncește. Dar nu pentru asta s-a pregătit! Sistemul actual nu oferă un învățământ coerent, motivat și o garanție că după absolvire ai o pâine în mână. Nu este pusă în acord pregătirea profesională, câtă este, cu nevoile de pe piața muncii. Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Maramureș pune periodic la dispoziția celor interesați locuri de muncă vacante. Se caută administratori baze de date, administratori societate comercială, barmani, bucătari, lăcătuși mecanici, muncitori necalificați, farmaciști, ingineri, șoferi, ucenici, psihologi etc.

De unde se recrutează persoane pentru aceste meserii? Ne spune expertul, care a fost la fața locului, că în Germania și Elveția, state cu vechi aptitudini tehnice, învățământul profesional este o realitate normală, sub semnul onoarei meseriei. Tinerii din aceste țări trec în număr mare pragul școlilor de profil. Mult mai puțini tineri merg la licee teoretice și mult mai mulți fac calificări în meserii. Elevii au asigurată legătura cu practica prin companii. Statul face contracte ferme, puternice, cu clauze greu de încălcat. Tinerii fac trei zile școală și trei zile practică. Practica se face la locul de muncă, cu tutorat și mentorat, au specialiști care-i îndrumă. Tinerii știu exact ce-i așteaptă după terminarea școlii. Pregătirea de calitate și cariera profesională sunt extrem de bine definite, cu efect.

Noi, care suntem îndemnați să luăm pilde bune de la Occident, de ce nu putem ieși din cercul vicios? La nemți cultul muncii nu a dispărut. Importă forță de muncă, și de pe la noi, dar… la sparanghel. Și la noi sunt câteva experiențe de luat în seamă. Despre școala profesională de la Brașov am mai scris. Este făcută sub oblăduire nemțească. Cei pregătiți acolo, în mare parte, iau trenul spre Berlin. Expertul ne mai semnalează școli de profil la Zalău, Cluj, Ploiești, locuri de excelență patronate de companii foarte puternice. Care pregătesc forță de muncă pentru ele. Avem nevoie de meseriași la orașe și sate. Aici domnul stat trebuie să se trezească. Să sprijine învățământul vocațional. Tabloul actual românesc arată o criză acută de meseriași! O penurie ucigătoare de meseriași, care să presteze munci pentru cetățeni.

Semnez pentru cel care va iniția o lege a meseriilor. A celor necesare pentru omul de rând. Nu uit pe ce lume trăiesc. Dar nici calculatorul, nici telefonul mobil, daruri ale acestui timp, deocamdată nu-mi repară lumina în podul casei. Nici robotul Ion. Reconstruiți mesajul public: meseria este brățară de aur. Cerere este în societate, în cartiere, pe străzi, la sate. Așteptăm oferta. Visez la firme mici, cu meseriași pricepuți, care să ne facă viața mai liniștită. Se poate! Ceva, dar timid, constat în Baia Mare. Ateliere de ceasornicărie și chei. Dar să nu uităm brățara de aur!

luni, 5 octombrie 2015

Meseria de profesor - a doua cea mai respectată profesie în România

Meseria de profesor este a doua cea mai respectata profesie in România, dupa cea de medic, dar nu este una dintre cele mai cautate cariere, potrivit unui studiu realizat de Asociatia Triple Helix - pe baza datelor culese de Daedalus Online. Potrivit aceluiasi studiu, desi meseria de educator este una respectata, doar unul din patru parinti si-ar incuraja copiii sa devina profesori.
"Avand in vedere ca tara noastra nu a fost inclusa pana acum in 'Studiul Global referitor la Statutul Profesorului', ca romanca mi-am dorit sa avem si pentru România date de incredere, care sa reflecte perceptiile romanilor atat fata de meseria de dascal, cat si fata de cei care o practica", a declarat Irina Anghel - Enescu, fondatoarea Triple Helix si membra a prestigiosului juriu international al Global Teacher Prize.
Conform studiului Triple Helix, 16,7% dintre romani au pus pe primul loc profesorii atunci cand li s-a cerut sa ordoneze zece profesii prin prisma respectului personal pentru acestea. Pe primul loc este profesia de medic, aleasa ca fiind cea mai respectata profesie de 4 din 10 români. Apoi, in ordine, sunt respectate ocupatiile de profesor, cercetator, preot, programator, avocat, inginer, consultant in management, contabil si economist.
"Datele studiului nostru pun in evidenta un fenomen interesant: in ciuda respectului mare pe care romanii il au fata de meseria de profesor, doar unul din patru (25%) si-ar incuraja copiii sa imbratiseze aceasta profesie. Cu aceasta cifra, ne situam sub media tarilor incluse in Studiul Global privind Statutul Profesorului", a subliniat Irina Anghel - Enescu, citata in comunicat.
Studiul mai arata ca in România numarul celor care si-ar incuraja copiii sa devina profesori este mai mic decat in tari precum: China (48%), Coreea de Sud (45%), Singapore (35%) sau Statele Unite (32%), dar mai mare decat in tari precum: Franta (23%), Germania (18%) sau Portugalia (12%).
Potrivit studiului Triple Helix, doar 14% dintre romani considera ca profesorii sunt respectati de copii, cifra cu care România se situeaza pe unul dintre ultimele locuri, raportat la tarile incluse in "Studiul Global referitor la Statutul Profesorului" - lucrare luata drept etalon in acest caz.
Mai mult, conform studiului Triple Helix, chiar si in cazul adultilor, respectul pentru profesia de dascal se erodeaza la generatia tanara. Astfel, românii de peste 45 de ani pun pe primul loc aceasta profesie - in proportie de 25% - spre deosebire de o pondere de numai 10%, in cazul celor care au varsta intre 18 si 35 de ani. De asemenea, respectul pentru aceasta profesie este dublu in orasele mici si in mediul rural, prin comparatie cu orasul Bucuresti (20% versus 10%).
Datele pentru studiul Asociatiei Triple Helix au fost culese, in perioada 25-30 septembrie, folosind panelul Daedalus Online. Studiul s-a efectuat pe un esantion de 511 persoane, reprezentativ pentru populatia României cu varsta intre 18 si 65 de ani. Agerpres

vineri, 13 iulie 2012

Târg de joburi în Baia Mare


Din data de 16 iulie 2012, ora 09:00 până la 17 iulie a.c., ora 14:00 la Biblioteca Judeţeană "Petre Dulfu" Baia Mare, director dr. Teodor Ardelean va avea loc Târgul de job-uri intitulat "Meseria - brăţară de aur" pentru tinerii maramureşeni care caută un loc de muncă. Doritorii să aibă cu ei cartea de identitate, copii de pe diplomele absolvite şi un CV (curiculum vitae). 

                                                                                          Gelu Dragoş