Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița
„Prin efectul de sinergie, doi
pot duce de trei ori mai mult ca unul”.
„Unde-i
unul nu-i putere La nevoi și la durere
Unde-s doi puterea crește Și dușmanul nu
sporește!”
ca urmare a „efectului de sinergie”.
Cuprins:
1. Precizări de ordin semantic
2. Esența fenomenului „efectul de sinergie”
3. Scurte considerații despre efectul de sinergie
în medicină
4. Sinergia Om - IA: Dincolo de simpla
automatizare
Bibliografie
Rezumat. Înțelegerea sensului
și a conținutului noțiunii de „efect de
sinergie” este esențială pentru aplicarea sa de către persoanele fizice,
juridice și la nivel de societate, în scopul obținerii și maximizării unor
efecte benefice. Știința sinergetică
vizează combinarea optimă și cooperarea componentelor unui sistem pentru a maximiza
efectele pozitive și a minimaliza pe cele negative. Lucrarea analizează
manifestarea sinergiei de la formele sale clasice în medicină, până la noua
frontieră a colaborării dintre Inteligența Umană și Inteligența Artificială. Sinergetica
deschide noi perspective, demonstrând că viitorul aparține celor care știu să
combine „informația rapidă și de precizie a mașinii” cu „înțelepciunea plină de
umanitate a omului”, transformând astfel o simplă procesare de date într-un
rezultat sinergic superior. Cine nu adoptă acest mod de gândire riscă să rămână
blocat în trecut, lucrarea subliniind că, în era digitală, formula „1+1=3” este
singura cale spre progres real.
Cuvinte și
expresii cheie: sinergie; efect de sinergie; combinări optime; cooperare; interdependenţe;
conexiuni; componentele unui sistem; Inteligența umană (IU) Inteligență
Artificială (IA); Sinergie Om-IA; înțelepciune aplicată; sinergie negativă;
factorul timp.
1.
Precizări de ordin semantic
Sinergia este situația în care efectul
întregului este mai mare decât suma efectelor elementelor care îl compun,
în cazul în care cestea sunt privite separat.
Prin urmare, există o performanță, o eficiență, un efect
mai mare al întregului decât dacă s-ar acționa separat prin fiecare element
component.
Altfel exprimat, cuvântul „sinergie” exprimă faptul că, prin
acţiunea simultană a două elemente, se obţine un efect mai mare decât suma
efectelor produse de fiecare dintre cele două elemente, după „formula sinergică” 1 + 1 = 3 sau mai mult de 3.
În „sinergie”, „efectul/puterea
acţiunii simultane a două elemente” nu este egal cu suma celor două „efecte” care s-au asociat/combinat, ci este mult mai mare, după
„formula sinergică” prezentată anterior.
În condițiile în care, în toate
cazurile, efectul întregului ar fi este egal cu suma efectelor elementelor care
îl compun, am avea numai „formula însumării”
1 + 1 = 2 (și nimic mai mult, în
nici o condiție și sub nici o formă) și nu ar mai avea sens să vorbim de
„efectul de sinergie”.
Ori, în condițiile în care în
viața reală s-a dovedit că, în aproape toate domeniile studiate de știință, se
constată situații în care efectul întregului este mai mare decât suma efectelor
elementelor care îl compun, s-a tras concluzia că este vorba de un
fenomen cu totul aparte, căruia i s-a dat numele de „efectul de sinergie”.
Foarte important este a nu se confunda „formula însumării”, în care 1 + 1 = 2 și nimic mai mult, în nici o
condiție și sub nici o formă, cu „formula sinergică”, în care 1 + 1 = 3 sau mai
mult.
Deci:
1) în cazul în care efectul
întregului este egal cu suma efectelor elementelor care îl compun, suntem
în cazul însumării, în care 1 + 1
= 2 și nimic mai mult, în nici o condiție și sub nici o formă;
2) în cazul în care efectul
întregului este mai mare decât suma efectelor elementelor care îl compun,
suntem în cazul sinergiei, în care 1 + 1
= 3 sau mai mult.
2. Esența
fenomenului „efectul de sinergie”
Efectul de sinergie are
particularități și caracteristici distincte în fiecare domeniu de activitate,
iar înțelegerea acestuia presupune un minimum de pregătire științifică în
domeniul respectiv.
Deciziile care se iau în scopul obținerii unor „combinări optime” urmăresc obţinerea unor efecte pozitive amplificate în urma acţiunii simultane a
mai multor factori, astfel încât efectul obţinut să fie mai mare decât suma
efectelor produse de fiecare factor în parte.
În activitățile umane, nici un
efect de sinergie nu este posibilă fără idei
creative.
Sinergia nu se produce automat.
Obținerea unor „efecte de sinergie” este o activitate
foarte complexă, la care se pot ajunge numai prin „combinarea optimă”
a funcţiilor, a elementelor sau a efectelor individuale ale fiecărei componente
ale unui ansamblu, pentru a obţine efecte mai mari decât suma efectelor componentelor.
Obținerea unui „efect de sinergie” este o problemă
deosebit de complexă fie și numai prin știința
cunoașterii:
1) elementelor care sunt compatibile sinergic (nu oarecum);
2) integrării optime a elementelor componentelor;
3) relaţiilor și reacțiilor dintre acestea;
4) momentului optim (a) de integrare și de combinare a elementelor
componentelor și (b) de „reacție” și de producere a efectelor favorabile
posibile;
4) efectelor care se obțin, care sunt mai mari decât simpla însumare a
acestora;
5) evoluția, dinamica, atât în combinarea elementelor, cât și a
efectului acestora.
Spre exemplu, crizele economico, sociale şi/sau
politice, generează efecte de sinergie negative
pentru marea majoritate a populației, în timp ce unele dintre marile companii
(care poate chiar au contribuit la declanșarea acestora) obțin efecte de
sinergie pozitive (pe seama lor)
Natura şi amploarea sinergiei
depinde foarte mult de activitatea creativă, de cunoştinţele, de
aptitudinile şi de puterea de decizie a celor implicaţi în realizarea
obiectivelor urmărite a se obține.
„Efecte de sinergie” nu sunt numai pozitive, ele sunt și negative.
Efecte de sinergie negative se constată destul de des, atât
la nivel individual, cât și la nivel de colectivitate și de societate.
Cu toate că efectele de sinergie negative sunt deosebit de importante,
acestea sunt foarte puțin studiate, atât la nivel individual, cât și la nivel
de colectivitate și de societate.
Orice persoană fizică și (mai
ales) juridică își dorește să desfășoare activități „cu efecte de sinergie”, adică să-și maximizeze
veniturile, profiturile, rentabilitatea, eficienţa, productivitatea etc.,
respectiv să-și minimizeze costurile, cheltuielile, pierderile etc.
Un element foarte important,
chiar decisiv, în obținerea oricărui „efect
de sinergie” îl constituie „factorul
timp” și aceasta deoarece există un „moment
optim”:
(a) de integrare, de combinare a
elementelor componente,
(b) de reacție și de producere a
efectelor favorabile posibile,
c) de valorificare a efectelor în
care se declanşează nivelul maxim de sinergie.
Sunt cazuri în care, dacă s-a
pierdut „momentul optim” de
valorificare a nivelul maxim în care se produce „efectul de sinergie”, se
pierde totul.
Este precum, spre exemplu, la o
floare care înflorește numai o singură zi dintr-un an.
Cei doi factori care intervin,
pentru a valorifica la maximum floarea respectivă (prin recoltare, filmare,
fotografiere etc.), sunt:
1) „momentul potrivit”, care este acea „o singură zi dintr-un an” și
2) „omul potrivit” la „momentul
potrivit”.
Dacă „omul” nu a fost de față în singura zi din an când a înflorit
floarea respectivă, acesta a pierdut „momentul
potrivit” și nu-i mai rămâne decât să o ia de la început, să aștepte (încă
un an) să înflorească și … dacă tot pierde „momentul potrivit”, de „o zi dintr-un an”, poate să o țină tot
așa ani de zile; aceasta din cauză că nu știe să valorifice „factorul timp” în obținerea efectului
maxim, de sinergie.
Efectele de sinergie se pot
produce:
1) fie direct, (1.1) într-un anumit interval de timp, bine determinat, și
(1.2) într-o mărime cuantificabilă,
(2) fie indirect,
(2.1) prin efecte propagate și/sau
(2.2) prin efecte de antrenare, care
pot să fie și acestea deosebit de mari și de benefice.
Efectele de sinergie indirecte nu se produc
(a) nici într-un anumit interval
de timp, bine determinat și
(b) nici într-o mărime
cuantificabilă.
Unele efectele de sinergie sunt pe termen scurt (chiar imediat în unele
cazuri), precum un tratament/o injecție, prin care un om a fost salvat de la
moarte, în timp ce altele sunt pe termen lung, chiar pe zeci de ani, precum
vaccinurile, tratamentele profilactice, tratamentele în cazul unor boli etc.
În tot mai multe țări se acordă o
atenție sporită „dezvoltării cercetărilor
științifice în vederea obținerii efectelor de sinergie” în numeroase
domenii de activitate, pe primul loc situându-se tratamentele medicale, lucru normal deoarece privește sănătatea și
viața oamenilor (despre cele militare, care sunt la „secret de stat” nu se vorbește).
„Tratamentele medicale” și „inteligența
artificială” sunt numai două exemple, dintre numeroase altele care se pot
da, despre la ceea ce s-a putut ajunge prin „efectele de sinergie”, abordarea lor fiind foarte complicată, fapt
pentru care nu constituie subiect de discuție în acest articol.
Formula câștigătoare a sinergiei ar trebui avută în
vedere și de fiecare persoană în parte în tot ceea ce face, spre a fi aplicată
peste tot acolo unde este posibil și dă rezultate.
„Efectele de sinergie” au fost cunoscute de mii de ani, dar erau
redate prin diferite expresii populare „pline
de înțelepciune”, precum „Doi pot duce de
trei ori mai mult ca unul” și aceasta ca urmare a „efectului de sinergie”.
Din vechime și în gândirea înțeleaptă a poporului român
sunt numeroase expresii prin care, în cuvinte simple, s-a exprimat ceea ce acum
noi numim „efectul de sinergie”,
precum în versurile:
„Unde-i unul nu-i putere
La
nevoi și la durere
Unde-s
doi puterea crește
Și
dușmanul nu sporește!” ca urmare a „efectului de sinergie”.
Din lumea politică este destul de cunoscut
următorul „efect de sinergie” (bazat
pe un exemplu care reflectă cazuri frecvente din lumea reală):
1) partidul politic „P1”, candidând singur obține 1% din
totalul voturilor;
2) partidul politic „P2”, candidând tot singur obține 2%
din totalul voturilor;
3) ambele partide, candidând separat, obțin 1% + 2% = 3% din totalul voturilor, cu mult sub
pragul de 5% pentru a intra în Parlament;
4) fiind conștiente de acest lucru, respectivele partide
hotărăsc și candidează împreună, obținând 6% din totalul voturilor, peste
pragul de 5%, intrând astfel în Parlament și aceasta deoarece au avut
capacitatea de a valorifica „efectul de
sinergie”, unde s-a ajuns ca 1% + 2% = 6%.
Din cauză că exprimarea legilor matematice în cazul
sinergiei este o problemă complexă și controversată, nu-mi permit o abordare pe
această temă.
Am prezentat esența „efectului
de sinergie” pentru ca fiecare persoană să-l
înțeleagă și, pe cât posibil, să-l aibă permanent în vedere spre aplicare, acolo unde este posibil,
în scopul maximizării efectelor benefice.
3. Scurte
considerații despre efectul de sinergie în medicină
Având în vedere faptul că efectul de sinergie în medicină privește sănătatea și viața oamenilor,
se impun câteva considerații pe această problemă.
Prin a lua împreună, în același timp, mai multe medicamente, se obțin efecte de
sinergie:
1) pozitive,
dacă SE respectă prescripția (rețeta)
medicală, care salvează viața unor oameni, și
2) negative, dacă NU se respectă
prescripția (rețeta) medicală, care pot produce chiar și moartea, în special în
doze mari și la un moment nepotrivit.
Deci, sinergia negativă
în medicină se manifestă prin efecte foarte periculoase, chiar până la a
provoca decese.
Spre exemplu, luarea simultană a mai multe medicamente
incompatibile (interdicții medicamentoase) nu numai că anulează efectul benefic
al fiecăruia, în cazul în care ar fi luat separat, conform prescripției
medicale, dar poate avea efecte sinergice negative
atât de mari, precum cauzarea de hemoragii, de toxicitate etc., încât să pună
în pericol viața persoanei care le ia.
În asemenea cazuri se produce efectul negativ de augmentare, de a mări, de a spori ceva
în rău prin luarea unor medicamente de aceeași natură.
Deci, un om își poate pune în pericol sănătatea, și chiar
viața, în cazul în care ia (simultan) mai multe medicamente la care nu le
cunoaște efectele negative care au loc prin asocierea
acestora.
4. Sinergia Om - IA: Dincolo de simpla
automatizare
În era digitală, efectul de sinergie capătă o dimensiune critică prin
interacțiunea dintre Inteligența Umană (IU) și Inteligența
Artificială (IA).
Dacă privim această relație ca pe o simplă înlocuire a muncii, rămânem
blocați în „aritmetica sărăciei” specifică jocurilor cu sumă nulă.
Dacă însă abordăm această colaborare prin prisma sinergeticii, obținem o
multiplicare exponențială a resurselor.
„Mecanismul sinergiei tehnologice se bazează pe combinarea optimă a două
elemente distincte, generând astfel un al treilea element, cel al
rezultatului amplificat:
1. Elementul 1 – Inteligența Umană (IU): Aduce discernământul etic, creativitatea contextuală,
empatia și capacitatea de a înțelege nuanțele sociale și morale complexe.
2. Elementul 2 – Inteligența Artificială (IA): Aduce puterea de procesare a
miliardelor de date în fracțiuni de secundă, identificarea tiparelor ascunse și
execuția sarcinilor de rutină fără eroare sau oboseală.
3. Efectul de Sinergie (Rezultatul: 1+1=3 sau mai mult): Colaborarea primelor două elemente
(IU + IA) nu doar că multiplică rezultatul, dar generează soluții noi, pe care
niciunul dintre parteneri nu le-ar fi putut produce în izolare.
Exemplu practic: În diagnosticarea medicală, IA poate detecta anomalii milimetrice pe o
radiografie cu o viteză și precizie supraumane. Totuși, medicul este cel
care coroborează acea informație brută cu istoricul bolii, cu starea clinică
reală a pacientului și cu contextul stilului de viață al acestuia. Această
interdependență constituie o sinergie pozitivă care salvează vieți,
depășind limitele algoritmului izolat.
Sinergia negativă în IA:
Acest fenomen periculos apare atunci când „momentul optim” de intervenție
umană este ignorat, iar decizia este delegată exclusiv mașinii.
În acest scenariu, formula devine regresivă (1+1 < 2), deoarece
se pierde responsabilitatea decizională și se pot genera erori sistemice
(precum „halucinațiile” algoritmice) cu un impact distructiv asupra întregii
societăți.
În esență, această formă de colaborare accentuează distincția necesară
dintre informația rapidă și de precizie a mașinii, dar rece, și înțelepciunea
aplicată, plină de umanitate, a omului.
Bibliografie
Leonica Popescu. Reperele efectului de sinergie,
în http://www.europeea.ro/main.php?afiseaza_continuare=1&articol_id=87&pagina_afisata=1&categorie=economie
Sorin Ionescu. Crearea sinergiei în management, pe file:///C:/Users/Zen/AppData/Local/Temp/eea-60-2-2012-118-EN-lp-000.pdf.pdf
https://www.scribd.com/doc/22217689/Tema-9-Sinergetica-importan%C5%A3a-%C5%9Fi-rolul-ei-pentru-%C5%9Ftiin%C5%A3a-%C5%9Fi-practica
https://ro.encyclopedia-titanica.com/significado-de-sinergia
https://coonwood.ru/ro/razumnoe-pitanie/sinergeticheskii-effekt---ponyatie-sinergii-i-sinergeticheskogo.html
https://ro.frwiki.wiki/wiki/Synergie
https://istoriesinumismatica.wordpress.com/tag/efect-sinergic/
.jpg)
