Semnele
senectuții
pian dezacordat
bietul trup
împovărat de vârstă…
mai sunt atâtea uși
deschise
tic-tacul aripii
adolescente
mai bate rătăcit
prin vise –
să vezi cum e să
fii bătrân:
cum dintr-o vale
cu pârâu
ai tot urca un
deal cu soare
sau cu furtună
uneori…
genunchi slăbănogiți
așteaptă
să se termine
coborâșul
închipuirea mi-e
flămândă
tot de-o gârlă cu
apă curgândă
sper ca cineva să
mă cheme
într-o grădină cu
poeme
să nu mai știu
ce-nseamnă pustiul
să-ncurc devremea
cu târziul
la nimeni cu nimic
să nu mai dau socoată
las altora să știe,
las altora să poată
în fața misterului
de nepătruns
sunt o-ntrebare
fără răspuns
Baden / Decembrie 2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu