Intr-o zi de 16 februarie, in 1937, americanul Wallace Hume
Carothers, director al departamentului de cercetari fundamentale in
fizico-chimie la firma lui Du Pont de Nemours si elev al lui Lavoisier, primea
patentul pentru inventia sa, pe care o botezase nylon. Tanarul chimist Wallace
Carothers era angajat inca din 1928 la marele concern, iar in 1931 descoperise
un alt polimer – neoprenul. Noua fibra, nylon-ul, prezenta calitati cu totul
deosebite; avea luciul matasii naturale, iar elasticitatea si rezistenta erau
mult mai bune. Denumirea de nylon a fost aleasa dupa ce au fost examinate peste
350 de sugestii, socotindu-se ca nylon era mai usor de pronuntat. Nylonul a fost
o revelatie si primii ciorapi din acest material au aparut in magazinele din
New York in primavara lui 1940. Numai in prima zi au fost vandute 4 milioane de
perechi, ceea ce a facut ca piata japoneza de matase sa se prabuseasca aproape
instantaneu, pentru ca America fusese unul dintre importatorii de matase
importanti. In primul an s au vandut 64 de milioane de perechi de ciorapi, iar
producatorii nu puteau tine pasul cu cererea. Doi ani mai tarziu, cand America
a intrat in cel de-Al II-lea Razboi Mondial, ciorapii de nylon, care devenisera
o raritate din cauza ca nylonul era folosit drept materie prima pentru
confectionarea parasutelor si corturilor militare, erau oferiti de soldatii
americani englezoaicelor pe care vroiau sa le impresioneze. Nylon-ul a fost
folosit pentru confectionarea parasutelor utilizate la debarcarea din
Normandia. La sfarsitul razboiului, nylon-ul era simbolul modernismului si
prosperitatii.
I.I.D.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu