Sfântul Vasile cel Mare este sărbătorit în Biserica Ortodoxă pe 1 ianuarie. Fiind unul dintre cei mai importanți sfinți ai bisericii, considerat păzitor de duhuri rele, este serbat în prima zi din noul an, cu multe urări.
Sfântul Vasile cel Mare a trăit în secolul al IV-lea şi provenea dintr-o familie creştină deosebită: sora, Macrina şi fratele său, Grigore din Nyssa au devenit, de asemenea, sfinţi. Sf. Vasile a urmat şcoli în Cezareea, Bizanţ şi Atena, remarcându-se de tânăr prin profunde cunoştinţe în filosofie, astronomie, geometrie, medicină şi retorică.
Un dascăl al monahismului și a dreptei credințe
Scrierile sale strălucite pun bazele vieţii monahale sistematice, Sf. Vasile fiind considerat părintele monahismului oriental. Deși este unul dintre cei mai mari organizatori ai monahismului, el nu a disprețuit familia și căsatoria. Liturghia Sfântului Vasile cel Mare se oficiază în Biserica Ortodoxa de zece ori pe an: în primele cinci duminici ale Postului Mare, în joia și sâmbăta din Săptamâna Patimilor, în ajunul Crăciunului și Bobotezei și, desigur, în sărbatoarea care îi este dedicată în ziua de 1 ianuarie.
”Sorcova, vesela...!”
Un amănunt pe care nu toată lumea îl știe despre Sf. Vasile este acela că a fost primul ierarh care a întemeiat, pe lânga biserici, spitale şi aziluri pentru săraci. Mulți bătrâni se închină la el și se roagă lui pentru sănătate și putere în viață. De altfel, numele Vasile este foarte răspândit în toată lumea creștină, provine din grecescul ”basileios”, care semnifică “rege”, “împarat”, “bazileu”. Sunt zeci de mii de oameni ce îi poartă numele de sfânt. Tototdată, fiind Anul Nou, există și o tradiție. Și anume, în tradiţia populară se spune că Sfântul Vasile s-a rugat de Dumnezeu să-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintâi zi, cea a Anului Nou. Fericit, Sfântul Vasile a luat un clopoţel, i-a legat la toartă o crenguţă de busuioc şi s-a suit la Dumnezeu să-i ureze lucruri bune. De aceea, de Sfântul Vasile există obiceiul de a ura. În special copiii umblă cu Sorcova din casă în casă pe la cunoscuţi, urându-le viaţă lungă, sănătate şi prosperitate. Sorcova era confecţionată, la început, din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi (măr, păr, vişin, prun) sau de trandafir, tăiate şi puse în apă la înmugurit şi înflorit. Această tradiție este una foarte veche, însă din fericire se păstrează. Se mai spune, că în noaptea de Sf. Vasile cerul se deschide de trei ori pentru câte o clipă și că, dacă noaptea de Anul Nou este “lină şi senină”, este un semn că noul an va fi unul bun.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu