Lectura • Privind prin „Vitralii”

 de Gheorghe Pârja

Citesc, cu interes şi folos, revista veteranilor din Serviciile Române de Informaţii, „Vitralii – Lumini şi Umbre”. Numărul 39, iunie-august, are un sumar, ca de obicei, extrem de interesant, cu subiecte tratate cu sobrietate şi o bună documentare. Argument sunt consultanţii ştiinţifici, nume de prestigiu ale cercetării istoriei recente: dr. Ioan Scurtu, dr. Mihail M. Andreescu, dr Alex Mihai Stoenescu şi dr. Aurel V. David. Colegiul de redacţie este format din generali şi colonei în retragere, oameni de specialitate, cu o temeinică pregătire în domeniul informaţiilor. Mulţi dintre ei sunt cadre universitare. Graţie vecinului Dunca, revista o pot citi la vremea apariţiei. Cum spuneam, sumarul este divers şi interesant, iar eu pasionat de culisele istoriei.

Dr. Aurel V. David publică un aplicat eseu despre iubirea de neam şi ţară, o virtute eminesciană cu valenţe de perenitate. Cele 12 fundamente etnospirituale, decupate din opera lui Mihai Eminescu, ne apropie portretul forţei lui intelectuale, care a urmat cu consecvenţă şi credinţă idealul unităţii naţionale. Despre evoluţia secuizării românilor, din arcul carpatic, scrie dr. Mihai Racoviţan. Este un studiu bine documentat, care prezintă fenomenul în etape diferite. Drumul de glorii şi jertfă, parcurs de armata română în anul 1919, drum care s-a sfârşit la Budapesta şi a determinat căderea regimului comunist al lui Bela Kun, este reconstituit minuţios de dr. Aurel V. David. „Sângeroase au fost luptele din nord-estul Sălajului, la care a participat şi Garda Naţională Română din Băseşti, găzduită în casa preşedintelui Partidului Naţional Român, iar după moartea lui de către fiica sa, Elena Pop Hossu-Longin”, se spune în articol.

În 1940, Reich-ul german a fost interesat şi de portul Constanţa. În calitate de viceconsul la malul Mării Negre, contele Emil Geiger a dus o politică cu multe feţe, demnă de un personaj de roman. Colonelul Puiu Dumitru Bordeiu îi face un portret în multe culori. Serialul despre opoziţia oamenilor de cultură români faţă de regimul Ceauşescu a ajuns la episodul 13. Documentarul este realizat de generalul de brigadă (r) Vasile Mălureanu. Colonelul (r) Ioan Şandru scrie despre ofensa adusă sacralităţii imnului de stat şi a drapelului naţional prin înăl­ţarea unui drapel negru în Covasna şi Harghita, care constituie în toate ţările lumii, inclusiv în Ungaria, o faptă aspru condamnabilă. Toleranţa românilor a fost clar exprimată de preotul-scriitor Enginald Schlattner, din satul Roşia de lângă Sibiu, într-un dialog cu ministrul german de interne Otto Schilly: „tot ce am datorez patriei mele România. Remarc caracterul umanitar al civilizaţiei româneşti.”

Buletinul de sănătate al Uniunii Europene este prezentat de colonelul (r) Hagop Hairabetian. În sprijinul culturii de securitate europeană este prezentat oraşul Molenbeek, probabil cea mai infamă zonă a Belgiei, şi a Europei, care a devenit un loc de refugiu pentru islamul radical. Colonelul (r) Liviu Găitan, având informaţii corecte, îl prezintă ca pe un cuib al terorii, complet scăpat de sub controlul forţelor de ordine. De aici s-au recrutat trei dintre teroriştii masacrului de la Paris. Guvernul belgian, este citat premierul Charles Michel, a anunţat o nouă politică antiterorism. Întrebarea autorului: cum ne apărăm cetăţenii ţărilor noastre? Luminile se pot stinge în Europa mai repede decât ne putem imagina! Ştiaţi că Trump şi Putin au fost vizaţi de atentate? Primul în anul 2017, în timpul vizitei în Filipine, iar Putin în 2019, în timpul vizitei de la Belgrad. Serviciile secrete le-au dejucat.

Asta este misiunea lor!, conchide autorul articolului, colonelul (r) Alexandru Bochiş Borşanu. O revistă în care, cei interesaţi, pot afla tocmai luminile şi umbrele din această lume în derută. Sunt semeni care emit ipoteze, desluşesc bănuieli, au convingeri, comentează lucid evenimentul istoric şi chiar intuiesc presimţirile din realitate. Ei sunt de veghe, îşi asumă riscul. Foştii ofiţeri de informaţii contribuie la promovarea culturii de securitate naţională. O problemă de mare actualitate.

Noi, cititorii, dorim să ştim pe ce lume trăim. Privind prin „Vitralii” putem afla multe întâmplări neştiute.