Graniţa dintre ani nu este decât o linie imaginară. Dacă n-ar fi Sărbătoarea Crăciunului abia s-ar observa că s-a încheiat un an calendaristic şi a început altul nou. Nou este un fel de a spune. Anul 2022 aduce cu sine toate problemele anul 2021 şi încă alte probleme noi. Adevărata schimbare trebuie aşteptată după alegeri, după schimbarea preşedintelui, după schimbarea guvernului, după schimbarea primarilor etc.
Având în vedere că guvernul s-a schimbat recent,
anul 2022 ar putea aduce anumite schimbări. În primul rând ar fi vorba despre
preţuri. Nu s-a prea auzit de scăderea unor preţuri la anumite produse. Se aude
numai despre scumpiri. Abia a sunat gongul de sfârşit de an că s-au majorat
preţurile la carburanţi. Tarifele la utilităţi, gaze şi curent electric, sunt
încă neclare. Noi tarife de referinţă sunt anunţate la taxe şi impozite, ba şi
la locurile de parcare. În Bucureşti s-au majorat preţurile la parcare şi de
şapte ori. Deci nu toate creşterile de preţuri sunt legate de carburant. Este
vorba şi despre creşteri de preţuri luate în urma unor decizii administrative.
După toate semnele, anul 2022 aduce mai multă
sărăcie decât bunăstare. Când scade puterea de cumpărare cresc nemulţumirile
populare. Terenul este deja pregătit pentru proteste. Nu există categorie
socio-profesională mulţumită de situaţia ei. Majorarea discreţionară a
salariilor dintr-un domeniu iscă nemulţumirile salariaţilor din alte domenii.
De fapt, nimeni nu cunoaşte cu exactitate situaţia
instituţiilor. Preşedintele ridică un pahar de şampanie dorind tuturor „La
mulţi ani”, în loc să prezinte starea naţiunii. Primul ministru la fel,
parlamentarii şi întreaga clasă politică, se străduiesc să arate partea
frumoasă a lucrurilor.
În general, pentru situaţia proastă din ţară este
trasă la răspundere „clasa politică”. Din cine este formată clasa politică?
Numărul reprezentanţilor clasei politice este mare, foarte mare, destul de mic?
La o primă vedere din clasa politică fac parte toţi cei aleşi prin votul
cetăţenilor: parlamentari, primari, consilieri locali, preşedinţii consiliilor
judeţene, preşedintele ţării. „Clasa politică” nu cuprinde un număr extrem de
mare, doar câteva mii de persoane. Mare este aparatul de stat, instituţiile
care au luat fiinţă în urma unor decizii politice, adică a „clasei politice”.
Rezultă de aici că reformarea clasei politice ar
conduce la reformarea întregului sistem de stat. Modul de funcţionare al
firmelor private se datorează tot unor decizii politice. Până la urmă tot ce
mişcă într-o ţară este urmarea firească a deciziilor, a măsurilor luate de
reprezentanţii de frunte ale clasei politice.
Numărul acestor reprezentanţi nu este mare. Nici al
parlamentarilor şi aleşilor locali. Dar membri de partid, simplii membri ai
unui partid, pot fi incluşi în rândul „clasei politice”? PSD are peste o jumătate de milion de membri.
PNL anunţă puţin peste 250.000 de membri.
USR nu se poate lăuda cu un număr mare de membri. După unele informaţii
are abia 16.000 de cotizanţi.
La UDMR numărul membrilor se poate confunda cu
numărul de voturi obţinute, relativ constant, de aproximativ 350.000.
Dar numărul membrilor cotizanţi nu se confundă cu
numărul voturilor obţinute. PSD a luat de peste trei ori mai multe voturi decât
numărul membrilor. PNL a obţinut peste un milion şi jumătate de voturi, deşi nu
are decât 250.000 de membri înscrişi. USR s-a apropiat de un milion de voturi.
Interesantă devine situaţia AUR care a luat 541.000 de voturi deşi nu a avut
decât o mână de membri.
Dacă trebuie
să împărţim responsabilităţile clasei politice trebuie să-i avem în vedere şi
pe votanţii lor? Votanţii nu au nicio putere de decizie după ce votează. Ei au
fost folosiţi ca o masă de manevră, care după alegeri, este ignorată.
Acum printre cei care au protestat în ultimele zile
ale anului 2021 şi ameninţă cu proteste şi în 2022 sunt foarte multe persoane
cu carnete de partid în buzunar. Deci votanţii, ca şi simplii membri de partid
trebuie exoneraţi de orice vină întrucât nu au decât o putere simbolică,
pseudo-puterea votului. Anul care începe
poate fi şi unul al dezbaterilor despre puterea votului popular. Această
problemă ar trebui să fie mereu pe agenda zilei.
Autor:
Dumitru Păcuraru
Sursa:
Informația zilei Maramureș
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu