de Gheorghe Pârja
Cu vreo două săptămâni în urmă, mă sună prietenul,
inginerul Ion Tătăran, pentru a mă invita în 9 aprilie la Biblioteca Județeană
Petre Dulfu din Baia Mare, la un simpozion despre Vasile Lucaciu. Eveniment
organizat de Asociația Generală a Românilor Uniți, Maramureș (președinte Janeta
Ciocan). Mi-am rânduit timpul pentru eveniment și în sâmbăta consacrată
evocării Leului de la Șișești am fost în primul rând. Mai ales că întâlnirea a
stat sub semnul Legii 77/2022, prin care marele bărbat al istoriei noastre, cu
vocație și argumente unioniste, a fost validat de Parlament și Președinția
României ca erou al națiunii române. Așa scrie pe documentele oficiale: VASILE
LUCACIU – erou al națiunii române!
Evenimentul i-a prilejuit amfitrionului nostru, dr.
Teodor Ardelean, directorul instituției-gazdă, un discurs de zile mari,
inspirat, documentat și extrem de iscoditor al timpului furtunos în care
Tribunul a făcut efigie pentru o Românie Întreagă. Întâlnirea a fost
binecuvântată de P.S. Vasile Bizău, episcopul greco-catolic al Maramureșului, care
a făcut și o sinteză a personalității preotului greco-catolic, a omului
politic, un stâlp al Marii Uniri. De altfel, P.S a subliniat că Episcopia și-a
propus să facă o suită de manifestări în acest an, Anul Centenar al morții lui
Lucaciu. Ca o prefață la oglinda simpozionului, a fost proiectat filmul „Pe
urmele memorandiștilor”, realizat de neobositul col(r) Gavril Babiciu, care
inițiază, sub egida Asociației „Renașterea Șișeșteană”, acțiuni de rezonanță
întru păstrarea activă a memoriei lui Vasile Lucaciu. Rând pe rând, sub atentul
comentariu al lui Teodor Ardelean, s-au perindat pe la microfon muzeografi,
preoți, bibliotecari, profesori, jurnaliști, care au cercetat și au scris
despre activitatea vastă a Leului de la Șișești.
Doamna Lucia Pop, muzeograf, l-a adus în discuție pe
profesorul Blaga Mihoc, părintele Casei memoriale de la Șișești, vorbind și
despre momentele de cotitură din viața lui Vasile Lucaciu. Dr. Viorel Câmpean,
de la Biblioteca Județeană Satu Mare, a evocat legăturile lui Lucaciu cu localitatea
Potău, de unde era și soția lui, Paulina, născută Șerbac. Col. Voicu Șichet a
prezentat revista Eroii Neamului, unde activitatea celui elogiat în acest
simpozion este des comentată. Apoi profesorul de istorie Lucian Miclăuș ne-a
adus în atenție alte momente legate de Lucaciu. Cum a fost gestul
credincioșilor din Borlești, care i-au cumpărat o Biblie. Am mai aflat că în
urmă cu 32 de ani a fost botezată unitatea școlară care astăzi este Colegiul
Național „Vasile Lucaciu.”
Preotul greco-catolic, Simion Mesaroș, care are
argumente patetice pentru ideile sale, ne-a amintit un studiu despre opera
scrisă a lui Vasile Lucaciu, al Ioanei Dragotă. A mai vorbit despre publicistul
de excepție, care a fost Leul de la Șișești, aducând ca martor revista „Catolica”,
scrisă de el, pe la anul 1890. Am remarcat și câteva idei de geopolitică
actuală la părintele Mesaroș, care se referă la conflictul ruso-ucrainean,
depistându-i și un substrat religios. Medicul Coriolan Pop a completat seria
evocărilor cu întâmplări din biografia dumisale, legate de influența spiritului
lui Lucaciu în colectivitatea în care s-a format. Col. Gavril Babiciu, ca un
devotat și bun cunoscător al vieții și jertfei Leului de la Șișești, a explicat
semnificația Legii care are ca titlu VASILE LUCACIU – erou al națiunii române.
Da, are un titlu mai rar întâlnit! Un român este
declarat erou al națiunii sale. „Acolo unde a fost Vasile Lucaciu, a fost
spiritul națiunii române!”, a spus colonelul Babiciu. Eu am prezentat cartea
Adrianei Zaharia – „Constantin Lucaciu – o figură istorică necunoscută.” Am
luminat-o puțin. În spiritul adevărului, trebuie amintit faptul că demersurile
politice, pentru ca propunerea legislativă să devină Lege, au fost făcute din
cele două județe, Maramureș și Satu Mare, unde figura lui Lucaciu este
tutelară. A fost explicat traseul și poticnirile proiectului de lege. A avut
două faze. Prima expunere de motive a fost semnată de parlamentarii Romeo
Nicoară și Adrian Oros. Senatul a respins propunerea. A fost reluată în noua legislatură.
De reluarea propunerii se leagă numele parlamentarilor Adrian Cozma și Călin
Bota. Au avut câștig de cauză.
UDMR a votat împotrivă. Aceste date le-am desprins
din comunicările simpozionului. Orice completare, dacă ar fi, este binevenită.
Ambele echipe de parlamentari au meritele lor. Dar și inițiatorii din cele două
județe. Istoria este a poporului român. Măreața faptă împlinită o salut cu
toată reverența. Sâmbătă, 9 aprilie, la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din
Baia Mare, a fost o sală plină. Mulțam tuturor! Viitorul are nevoie de trecut.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu