Cum va reacţiona România dacă Rusia atacă Republica Moldova?

 

Aşa cum era de aşteptat, planul lui Putin include şi aşa-numita republică separatistă Transnistria.

Pentru a invada un teritoriu, dintotdeauna se căuta un pretext. Primul război mondial a început sub pretextul că prinţul moştenitor al tronului Austro-Ungariei, Franz Ferdinand, a fost asasinat în Sarajevo de un tânăr sârb. Drept urmare Serbia a fost atacată de armata austro-ungară.

Serbia fiind o ţară cu populaţia slavă, prima ţară care i-a sărit în ajutor a fost Rusia. Desigur, din motive sentimentale.

În cazul în care se va confirma intenţia Rusiei de a atrage în conflict Republica Moldova, se va pune foarte serios întrebarea cum va reacţiona România.

Între Republica Moldova şi România există legături mai strânse decât au existat între Serbia şi Rusia anului 1914. Origine comună, limbă comună, o istorie comună. De-a lungul timpului doar Rusia ţaristă, apoi Stalin, au modificat graniţele Moldovei din timpul lui Ştefan cel Mare.

Vladimir Putin, odată pornind această ruletă rusească, nu mai vrea să dea înapoi. Putin, cu cât este mai strâmtorat, ca un animal rănit, cu atât mai mult atacă tot din jur. Este de ordinul evidenţei că dacă diplomaţia va eşua, se va ajunge la un conflict armat şi în Republica Moldova.

Cum va reacţiona România? Decizia nu ne aparţine. Decizia o va lua NATO. Ţările europene membre ale alianţei şi-au pierdut încă de la aderare dreptul de a lua decizii singure în caz de război. Aparent, pare o pierdere a suveranităţii, în realitate ţările componente ale alianţei au intrat sub scutul celei mai puternice alianţe militare care a existat vreodată în istorie şi trebuie să se conformeze deciziilor luate de conducerea NATO.

Ţări precum Suedia şi Finlanda, rămase înafara NATO, în faţa pericolului evident la care sunt expuse, fiind în vecinătatea Federaţiei Ruse, au cerut să fie primite de urgenţă în alianţă. Un nou motiv de a deranja Kremlinul.

Nu este singura nemulţumire a lui Vladimir Putin. Ţările din UE, una după alta, trimit armament în Ucraina. După Polonia şi Cehia, Germania care era destul de rezervată, a decis să trimită armament în Ucraina. Practic, Federaţia Rusă este încolţită de peste tot.

Dacă se va decide să-şi transpună în practică ameninţările, Rusia se ridică împotriva întregii Europe, a SUA şi Canada. Până şi Japonia a condamnat invazia brutală a Ucrainei de către Rusia.

Deocamdată China stă în expectativă, dar cum ministrul de externe rus, Lavrov, continuă să vorbească despre al treilea război mondial nu se ştie ce poziţie vor adopta chinezii în final.

Modul în care va evolua situaţia din Transnistria, având în vedere că deja sunt atâte acţiuni „sub steag străin”, lucrurile nu pot merge decât într-o direcţie nedorită, a unui iminent conflict militar.

Acţiunile „sub steag străin” nu înseamnă decât provocări vizile cu ochiul liber. Rusia acuză Ucraina că îşi bombardează singură oraşele ca să pună vina pe armata rusă. În schimb, în Transnistria separatiştii inventează atacuri teroriste pe care le pun pe seama moldovenilor.

Mizeriile acestui război nu au limite. Vladimir Putin îşi doreşte atât de mult un război, încât nu ezită să vorbească deschis despre atacuri nucleare, despre o conspiraţie mondială la adresa Rusiei.

În aceste condiţii, cu un dictator imprevizibil la cârma unei armate, totuşi, puternice nu se ştie niciodată ce poate urma.

Dar, în cazul în care Rusia va repeta scenariul din Ucraina, cum ar trebui să reacţioneze România?

Marţi, premierul Nicolae Ciucă şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, au făcut o vizită la Kiev. Asta nu arată altceva decât că România este gata să sară în ajutorul Republicii Moldova, în caz de pericol.

 

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş