Osemintele protopsaltului Anton Pann au fost reînhumate marți, 6 iunie 2023, într-un mormânt nou la Parohia bucureșteană „Sf. Stelian – Lucaci”. Cultura noastră îi datorează primele cărți de muzică bisericească în limba română.
„A fost cântăreț la o mulțime de biserici din
București, a cântat la o mulțime de mănăstiri din Țara Românească și
Transilvania, a scris enorm pentru perioada în care a trăit și a fost
deopotrivă celebru în muzica bisericească pe care, la dorința Mitropolitului
Dionisie Lupu, a transpus-o în grai românesc, el fiind cooptat într-o comisie
specială desemnată de mitropolit, deși avea atunci vârsta de doar 23 de ani”, a
amintit Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, care a oficiat Sfânta
Liturghie și slujba reînhumării la biserica bucureșteană unde Anton Pann a
cântat în ultima parte a vieții.
„Era, în felul acesta, recunoscut deja ca o mare
personalitate în domeniul muzicii și al componisticii.”
Osemintele protopsaltului Anton Pann au fost
reînhumate într-un mormânt nou la parohia bucureșteană „Sf. Stelian – Lucaci”
marți, 6 iunie 2023.
Ierarhul a amintit că Anton Pann a fost cunoscut și
ca un important filolog și folclorist în epocă.
„A fost profesor la cel dintâi seminar înființat în
prima jumătate a sec. XIX aici, la București, a avut o activitate de
traducător, traducând din limba greacă cărțile de muzică bisericească. A scris
poezii, a scris proză, povești, așa că personalitatea lui este una dintre cele
mai mari ale timpului său”, a adăugat episcopul vicar patriarhal.
Părintele Conferențiar Stelian Ionașcu a amintit că
Anton Pann cânta de la 12 ani în Corul
Catedralei din Chișinău.
Osemintele protopsaltului Anton Pann au fost
reînhumate într-un mormânt nou la parohia bucureșteană „Sf. Stelian – Lucaci”
marți, 6 iunie 2023.
Anton Pann a fost ucenic în muzică și arta tiparului
al lui Petre Efesiu, cel care a tipărit cea dintâi carte de muzică cu notație
bisericească din lume (1820). „În 1823, pentru a nu fi în concurență cu el,
Anton Pann este nevoit să meargă la Viena și să tipărească primele trei cărți
de muzică bisericească în limba română”, a explicat părintele conferențiar.
Acestea au fost urmate și de alte volume dedicate
muzicii bisericești în limba română. „De la el avem moștenită muzica noastră
bisericească așa cum a evoluat până în zilele noastre, iar duhul său a inspirat
pe foarte mulți”, a subliniat Părintele Stelian Ionașcu.
La final, Părintele Paroh Andrei Mihai Zaieț a
prezentat demersurile realizate pentru mutarea osemintelor și stadiul
lucrărilor de consolidare a bisericii.
Osemintele protopsaltului Anton Pann au fost
reînhumate într-un mormânt nou la parohia bucureșteană „Sf. Stelian – Lucaci”
marți, 6 iunie 2023.
Mormântul scriitorului și compozitorului Anton Pann
a fost relocat și reamenajat ca parte a proiectului de reabilitare a Bisericii
„Sf. Stelian – Lucaci”, care a intrat, începând din 2020, într-un amplu proces
de restaurare, consolidare și renovare. Osemintele au fost așezate într-o raclă
sculptată în lemn.
Episcopului vicar patriarhal i-au fost alături în
slujire Arhim. Clement Haralam, Mare eclesiarh al Catedralei Patriarhale,
Părintele Costin Spiridon, consilier patriarhal, Părintele Florin Busuioc,
Protopopul Sectorului 3 al Capitalei, Părintele Florinel Șerbănescu, consilier
patriarhal onorific, Părintele Conferențiar Stelian Ionașcu de la Facultatea de
Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, Părintele
Sergiu-Constantin Nicolaescu, secretarul Protoieriei Sector 3 Capitală,
Părintele Andrei Mihai Zaieț, parohul Bisericii „Sf. Stelian – Lucaci”,
părintele Ioan Dobrescu, slujitor la aceeași biserică și alți slujitori din
Capitală.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de membri ai
Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, conduși de arhidiaconul
protopsalt Mihail Bucă.
Anton Pann (1796 – 1854) a compus actualul Imn de
stat al României („Deșteaptă-te, române!“). Eminescu îl descria în poezia
„Epigonii” ca fiind „isteț ca un proverb”. Lucian Blaga i-a dedicat o piesă de
teatru, iar Alfred Mendelsohn o operetă. Mai multe lucrări ale lui au fost
prelucrate în Oratoriile Bizantine de Paști și de Crăciun ale compozitorului
Paul Constantinescu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu