Sătui de filme românești după care cazi în depresie, Guvernanții vor să dea o lege prin care cineaștii să promoveze identitatea și cultura națională

Regizorul Radu Jude și senatorul USR Vlad Alexandrescu spumegă de furie.

Ministerul Culturii pregătește o ordonanță de urgență prin care să modifice legea cinematografiei, prin aceste schimbări urmând a se crea „noi arii tematice” pentru peliculele autohtone. Mai precis, aceste schimbări au rostul de a promova „identitatea spirituală și cultura națională”.

„În primul rând trebuie făcută precizarea că această OUG nu modifică ci corectează niște carențe pe care legea actuală, respectiv OG 39/2005 le are și care sunt menite să rezolve problemele urgente care au apărut în ultimul timp, respectiv, imposibilitatea de susținere financiară a producției de film românească dedicată evenimentelor de importanță națională, precum iminenta celebrare a Centenarului Marii Uniri de la 1918”, a afirmat ministrul Romașcanu pentru o publicația marxistă,  brlog.com, critică a proiectului legislativ.

„Crearea unei secțiuni tematice este necesară pentru a putea marca evenimente cultural-istorice, personalități importante din istoria României, exemplu pentru anul acesta este Centenarul Marii Uniri. În 2018 sărbătorim 180 de ani de la nașterea pictorului Nicolae Grigorescu, iar în 2019 se vor împlini 120 de ani de la nașterea scriitorului George Călinescu, ca apoi, în 2020, să se împlinească 140 de ani de la nașterea scriitorului Mihail Sadoveanu.”, continuă ministrul.

Evident, această decizie nu este pe placul unor regizori precum Radu Jude, care și-au făcut un nume din filme care prezintă doar aspecte negative din istoria sau societatea românească.

„Dacă prevederile legate de rambursarea creditelor și de mărirea salariilor angajaților mi se par în regulă, cea legată de <<filmele tematice>> mi se pare abuzivă. În primul rând, nu e treaba statului să dicteze temele de care se ocupă cineaștii. În al doilea rând, cine decide care este „identitatea spirituală și cultura națională”?, susține acesta.

Fost ministru al Culturii și unul dintre cei mai vocali contestatari ai referendumului pentru familie, senatorul USR Vlad Alexandrescu, este și el critic cu proiectul, considerându-l „naționalist”.

„E sinistru! Această ordonanță răspunde cerințelor unor regizori care nu au nicio șansă de competitivitate de a-și da bani fără niciun fel de concurs. Pe scurt, acest fond tematic va fi creat ca să-i finanțeze filmele lui Comeagă (un regizor ce vrea să facă filmul documentar „Românii – Istoria unui neam”). Se dorește crearea unui fel de Sergiu Nicolaescu 2”, susține fostul ministru al Culturii, pentru aceeași publicație marxistă citată mai sus.

Surprinzător, dat fiind trecutul său la PNL, regizorul Tudor Giurgiu se declară de-acord cu proiectul.

„De data asta, în mod paradoxal, nu sunt atât de contra definiri unor priorități în cinematografie. Mi se pare important să-ți definești și să ai niște priorități, lucru care în România nu s-a întâmplat niciodată. Dacă mă întrebați pe mine, e o mare aiureală că, de 20 de ani, nu s-a mai făcut niciun film istoric și copiii se uită tot la alea făcute de Sergiu Nicolaescu.”

Giurgiu afirmă că și alte țări au astfel de tematici, dând ca exemplu țările baltice.

„Popoarele baltice fac la anul 100 de ani. Ei bine, de trei ani au început un proiect prin care fiecare țară baltică finanțează cu 6 milioane de euro aceste filme din cadrul proiectului centenar. Au două-trei ecranizari ale unor mari opere literare autohtone, filme contemporane, câteva documentare, unul-două filme istorice. Deci se poate”, a afirmat cineastul.

Autor: Andrei Nicolae

Sursa: Active News

Scrisoare deschisa de susţinere a proiectului de Ordonanţă de Urgenţă privind noua Lege a Cinematografiei

În ultimii cinci - şase ani au existat nenumărate tentative de modificare a actualei Legi a Cinematografiei, o lege vetustă şi părtinitoare, ce nu mai corespunde realităţii nici în plan local (breasla cineştilor a crescut şi s-a diversificat atât generaţional cât şi stilistic iar distribuţia în cinematografe şchioapătă din pricina dispariţiei programate a sălilor de cinema) şi nici în plan internaţional (surse de finanţare reduse şi descurajarea programată a coproducţiilor). 
Toate aceste tentative s-au încheiat, invariabil, până în noiembrie 2015, cu dispariţia proiectelor respective de lege prin sertarele direcţiunii Centrului Naţional al Cinematografiei sau ale Ministerului Culturii. Actualul proiect de lege reprezintă mult aşteptata şi binevenita excepţie de la regulă – la un singur pas de a deveni realitate, el este rezultatul colaborării unei echipe omogene, reprezentativă pentru cineaştii activi şi care se bucură de succes în plan festivalier şi comercial. Dar, şi mai important, acest proiect de lege reprezintă o uşă deschisă larg unui grup variat şi extins de producători şi regizori activi în plan naţional şi internaţional, dar mai puţin şi mai rar prezenţi pe listele de câştigători ai sesiunilor de finanţare organizate până acum. De ani de zile, producătorii şi regizorii tineri trag disperate semnale de alarmă cu privire la limitele actualei legi şi la piedicile pe care aceasta le pune celor aflaţi la început de drum:
 -        Secretizarea inutilă a proiectelor (în realitate, proiectele producătorilor consacraţi erau cunoscute membrilor comisiilor de lectură prin lobby-ul făcut din timp, astfel că singurele proiecte realmente secrete erau cele ale producătorilor tineri sau începători)
 -        50% din punctajul necesar pentru obţinerea fondurilor este calculat pe baza proiectelor anterioare (inexistente în cazul noilor case de producţie şi a noii generaţii de producători); 
-        Finanţarea scăzută din partea Centrului Naţional al Cinematografiei a proiectelor (de cele mai multe ori de sub 30%) fapt ce face extrem de dificilă completarea bugetului pentru proiectele de scurtmetraj, de debut, de film de animaţie sau de film documentar, categorii cinematografice pentru care este aproape imposibil de obţinut fonduri din taxele de publicitate, din taxele exploatanţilor de film sau din co-producţii internaţionale;
 -        În fine, Ordinul de ministru din noiembrie 2014, menit să echilibreze raportul de forţe dintre producătorii debutanţi şi cei consacraţi şi să stimuleze concurenţa loială prin separarea calcului punctajelor necesare finanţării pe categorii de film (lungmetraj, scurtmetraj, animaţie, documentar, debut, proiect aflat în dezvoltare), a produs o altă limitare – producătorii tineri au pierdut dreptul de a folosi punctele cumulate cu scurtmetraje pentru obţinerea de finanţări în lungmetraj – limitare valabilă şi azi.
 Noul proiect de lege pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Culturii elimină în mare parte aceste anomalii. Restul problemelor vor trebui rezolvate la definitivarea noului regulament de concurs pe baza căruia se acordă finanţările pentru producţie cinematografică şi unde opiniile reprezentanţilor noilor generaţii vor trebui implementate pentru ca scopul acestei legi, în totalitatea sa – cea de sprijinire a tinerilor – să fie cu adevărat îndeplinit. În concluzie, susţinem Ordonanţa de Urgenţă privind Legea Cinematografiei şi sperăm ca aceasta să fie adoptată şi să intre în vigoare în cel mai scurt timp posibil.
Foto: Iulia Alexandra Voicu