Cel mai rău lucru care i se poate
întâmpla unui guvern este să se generalizeze ideea că nu este capabil să
guverneze. Poate că pentru tânăra coaliţie PNL-USR-UDMR mai potrivit ar fi să
să se spună că nu ştie guverna. Vrea, dar nu ştie de unde să apuce lucrurile.
Dintotdeauna instalarea unui nou guvern
este însoţită de un val de speranţe noi. Trec luni de zile, chiar ani, până
oamenii îşi dau seama că „nici ăştia nu sunt mai buni decât ăia”.
Un proces de erodare atât de accentuat
cum cunoaşte actualul guvern nu s-a produs niciodată în ultimii 30 de ani. Un
rol determinat îl poate juca pandemia, însă în cazul coaliţiei PNL-USR-UDMR este
vorba în primul rând despre lipsa de informaţii.
Fiecare ministru pare căzut din lună. Nu
pare să fi avut înainte de a fi numit în funcţie nici o idee despre ministerul
în fruntea căruia stă ca o sperietoare într-un lan de porumb.
Guvernul, în întregul lui, nu reuşeşte
să prezinte riguros de exact nici situaţia salarizării aparatului bugetar, nici
al pensiilor, normale şi speciale, dar nici situaţia reală a economiei. De pildă ministrul Transporturilor spune că salariul
mediu la Metrorex, cu sporuri cu tot, este de peste 7 000 de lei în timp ce
conducerea şi sindicatele spun că salariul mediu în companie este de 5 600 de
lei.
Nu se cunoaşte situaţia din sistemul sanitar. Nu este
la zi situaţia şcolilor. Nu este clară nici situaţia programului pentru susţinerea
IMM-urilor. Au apărut deja suspiciuni de fraudă.
Despre fondurile europene ce se mai
aude? Aproape nimic. Se fac aproximări.
Se vorbeşte mult despre închiderea
restaurantelor, barurilor, cafenelelor, dar şi-au sistat activitatea sau au
redus-o la un sfert, intreprideri din toate domeniile. Industria textilă este
la fel de afectată ca industria turismului. Comerţul, poate cu câteva excepţii
din domeniul alimentar, nu se află într-o situaţie mai bună. Lipsesc informaţii
esenţiale. Şi puţinele date prezentate de oficialităţi sunt contradictorii.
Momentul adevărului ar trebui să vină
odată cu prezentarea bugetului. După o întârziere de câteva luni, legea
bugetului a fost prezentată în parlament. A fost supus bugetul unei dezbateri
publice? Nu avea cum din moment ce încă nu era terminat.
Ca întotdeauna, bugetul este votat de
majoritatea parlamentară şi contestat de opoziţie. Ce aduce nou acest buget
faţă de anii precedenţi? Elementul central în jurul căruia gravitează toate
cheltuielile statului este deficitul acceptat. UE stabilise că ţările nu pot
depăşi un deficit de 3%. Adică nu pot cheltui mai mult decât încasează decât cu
trei procente. Tot ce trecea de 3% era considerat deficit excesiv. România s-a
străduit să respecte recomandarea UE.
În faţa pandemiei, UE a dat dezlegare la
stabilirea deficitului. După sute, după mii de calcule, guvernul Cîţu a fixat
un deficit de aproximativ 7%. Dar
procentele sunt înşelătoare. De exemplu se vobeşte despre o creştere economică
de 4,5%, dar în acelaşi timp bugetul pe 2021 va fi cu 30 de miliarde de lei mai
mic decât cel de anul trecut.
Dacă a întârziat atât de mult
prezentarea lui, se poate presupune că s-a recurs la o nouă filozofie a
bugetului. Adică vor fi alocaţi mai puţini bani pentru consum şi mai mult pentru
dezvoltare, pentru infrastructura mare. Este reîncălzită aceeaşi supă<
autostrăzi, poduri, căi ferate, drumuri. Asta
se aude tot timpul. Fiecare nou guvern promite că va face autostrăzi.
Majoritatea ţărilor UE şi-au rezolvat aceste probleme din bani europeni. Noi am
rămas în urmă. Acum ţările respective investesc în educaţie, în cultură, în
tehnologii de vârf. În ce va investi guvernul Cîţu? Se va vedea după
prezentarea legii bugetului.
Autor: Dumitru Păcuraru
Sursa: Informaţia zilei Maramureş
