Cornel Nistorescu: Ciolacu, mare actor

 

Marcel Ciolacu a devenit subiect de 24/24. Deschidem toate tunurile și praștiile de comunicare și peste tot Ciolacu. Ciolacu în sus, Ciolacu în jos! E un fel de bună ziua, români! De la prețuri la pensii, de la salarii la Moldova, de la ce vreți, la ce visați. Și dacă n-a vorbit încă despre ceva important, înseamnă că n-a ajuns la subiectul care vă interesează și care sigur este și pe lista lui.

Un pasaj, patru oficiali

Viteza cu care s-a aruncat asupra tuturor dosarelor este una neobișnuită. Nici în primele zile ale lui 1990 cînd țara noastră avea o lungă listă de schimbări obligatorii nu am mai asistat la o asemenea voluptate de abordări. Să fie vorba de o schimbare istorică de atitudine? Premierii și președinții pe care i-am avut pînă acum au dormit în post? Nu știau ce au de făcut și s-au scărpinat îndelung pînă să se apuce de treabă? Sau Ciolacu este un fel de geniu politic ascuns, care a vegetat îndelung în PSD așteptînd să-i vină rîndul la o asemenea poziție și, de a doua zi dis de dimineață, să sară ca un leu pe toate necazurile noastre? Sau abia acum poate să-și etaleze din plin talentul de actor?

Ciolacu s-a întâlnit cu ambasadoarea SUA. Ce-a ieșit

Ca un adversar al invaziei de profeții și ca unul care detestă jocurile de noroc, inclusiv păcănelele, nu mă grăbesc să dau un răspuns.
Pînă și lupta cu prețurile la alimentele de bază mă pune pe gînduri. Nu este vorba doar de țara noastră. Un asemenea fenomen se regăsește în mai multe țări europene. Nu știu ce o fi în restul lumii. Dar în Franța, în Anglia, în Portugalia prețurile mușcă din bugetele mici ale majorității familiilor. La noi, la fel. Cum o rezolvă Marcel Ciolacu, mai ales că prețurile au fost între primele sale anunțuri.

„Veste bună” – Ce răspuns a primit Ciolacu de la marile lanţuri de magazine

Consultarea de la guvern le-a dat unora speranțe. Poate că mulți comercianți și samsari s-au speriat și chiar au scăzut deja niște prețuri cu gîndul că se pot trezi cu controale și cu amenzi. Dar măsuri oficiale nu avem. Poate vor apărea. Strîmbe, corecte și deștepte. Alții n-au reușit să le afle. Poate există, poate nu!

Ciolacu, asortat în vorbe și-n port cu Maia Sandu: „Sunteţi singura garanţie”

Ciolacu și oamenii săi încă ne asigură că nu este vorba de o plafonare a prețurilor. Se tot învîrt în jurul cozii cu formulări de genul ”limitare a adausului comercial”. Unul dintre trompeții premierului vorbea despre menținerea prețurilor ”într-o zonă de comfort” de parcă prețurile ar fi chiloți sau pantofi de mers pe munte. Cum? Printr-un acord sau prin dialog, prin ”loialitate față de consumator”. Concept nou, menit să ne lase cu gura căscată! N-am absolvit studii economice, dar formulările acestea îmi sună poetic, chiar a piață patriotică și nu văd cum ar putea să funționeze. Poate pe termen scurt mai ține. Dar după ce comercianții „citesc” situația și acumulează energiile pieții și ale prețurilor, nu cred. Are guvernul Ciolacu cu ce să-i sprijine pe producători? Este vorba de bani. Are alături genii finaciare? Vrea să declanșeze un fel de val de antipatie împotriva comercianților? N-ar fi pentru prima dată în istorie!

(VIDEO) Ciolacu a luat lumină de la Isărescu

Sau ne bagă într-o campanie de reeducare menită a ne determina să consumăm mai puțin? Chiar nu știu cum vor evolua lucrurile. De unde aduce Marcel Ciolacu niște experți în jurul său? Deocamdată se susține cu declarațiile lui Stefan-Radu Oprea, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, absolvent al Institutului de Petrol și Gaze, și cu apariții ale oamenilor din agențiile guvernamentale.

Premierul Ciolacu se întâlnește cu șefii OMV

Ministrul Finanțelor încă n-a spus nimic. Nu ne rămîne decît să așteptăm.

Ceva tot trebuie să ne pună pe gînduri. În cîteva zile, Marcel Ciolacu și-a prezentat (și lustruit) biografia, a fost pentru cîteva ore în Moldova, a mers cu metroul, s-a întîlnit cu ambasadorul SUA și a pornit o luptă cu prețurile din piețe și din magazine. Ba au mai ieșit și trimișii săi care să ne dea pe la nas cu noile oportunități de intrare în Schengen. Toate sunt de pe lista priorităților pentru țară.

Ce le-a promis Ciolacu sindicaliștilor din Educație

Parcă intrăm într-o nouă epocă. Sau într-o altă piesă de teatru politic?

Cînd mă gîndesc la vizele pentru America mi se cam întoarce gîndul spre îndoieli. Știe Ciolacu ceva în plus față de Klaus Iohannis? Are o formula magică? Sau întîlnirea lui cu ambasadorul SUA este una de protocol și discuțiile despre vize a fost pomenită într-o recapitulare de agendă? Sau pur si simplu s-a dus ca să repete niște asigurări că nu se schimbă nimic și că SUA pot conta și pe PSD și, mai ales, pe dînsul?

Discursul lui Napoleon de Buzău

Nu-mi rămîne decît să aștept și să mă îndoiesc!

Autor: Cornel Nistorescu

Sursa: cotidianul.ro

 

Ștefan Ciobotărașu a fost poet naționalist mai întâi, apoi mare actor

E fascinant când intri să cercetezi arhivele siguranței și securității comuniste de la CNSAS. Întotdeauna ți se oferă surprize neașteptate. Chiar zilele trecute cercetam arhivele Valeriu Gafencu, când într-un dosar al siguranței antonesciene am aflat arhivată o revistă literară în care publicau scriitori apropiați de regimul national-legionar din toamna lui 1940. Imediat după așa-zisa ”rebeliune legionară” din ianuarie 1941, când Ion Antonescu cu sprijinul lui Adolf Hitler i-a înlăturat pe legionari de la putere, serviciile secrete ale siguranței au arhivat tot ce avea legătură cu Mișcarea Legionară. Printre documentele îndosariate am găsit ca și corp delict revista culturală ”Cetatea Moldovei”, numărul de duminică din 5 ianuarie 1941. Publicația apărea la Iași și publicau reputați intelectuali ieșeni apropiați de mișcarea naționalistă. Revista era condusă, ca director, de profesorul universitar Giorge Pascu. În revistă a publicat Ștefan Ciobotărașu o frumoasă poezie ”Închinare” dedicate mamei și tradiției creștine în general. Puțină lume știe că marele actor din perioada comunistă a debutat ca poet în Iașul anilor 1930 și a fost un apropiat de mișcarea naționalistă interbelică. Ștefan Ciobotărașu s-a născut la Vaslui și s-a apropiat de mișcarea literară ieșeană, fiind un admirator al lui Victor Eftimiu.În 1929 a absolvit liceul și s-a hotărât să plece la Iași, unde s-a înscris la Conservatorul de muzică și artă dramatică. Bacalaureatul și l-a dat în 1932 la Bârlad.

A traversat o perioadă dificilă în anii ’30, prin faptul că proveniența socială umilă determina închiderea multor uși. Încă de la admitere a fost remarcat de poetul Mihai Codreanu. Acesta i-a fost profesor protector și i-a oferit o bursă când a aflat că Ciubotărașu avea talent literar. În 1932 și-a satisfăcut stagiul militar într-o unitate de pușcași mitraliori. Îndemnat de protectorul său, s-a înscris la facultatea de istorie, însă preocuparea de bază i-a fost poezia și publicarea în revistele locale la care contribuiau scriitori și poeți marcanți, între care George Topîrceanu, Otilia Cazimir, Ionel Teodoreanu. Epigramistul îl remarca la o sărbătoare a conservatorului, în cadrul căreia Ciubotărașu a declamat o poezie. Debutul ca actor a avut loc în 1934 și a fost angajat al acelui teatru timp de 14 ani. Piesa de debut a fost Macbeth. Abia în 1950 a revenit la București, unde a fost solicitat la Teatrul Național.

Până a plecat la București Ștefan Cobotărașu a publicat poezie în presa literară din capitala Moldovei. Posibil ca să-l fi cunoscut și pe studentul în Drept, Valeriu Gafencu, recunoscut mai târziu de colegii de celulă ca Sfântul Închisorilor. În revista ”Cetatea Moldovei” au publicat colegii lui Valeriu Gafencu din mediile patriotice ale orașului Iași. Actorul nu a fost persecutat de regimul comunist, deoarece, după 1948, secretarul general PMR, Gh. Gheorghiu Dej avea o mare simpatie pentru acesta și i-a trecut sub tăcere trecutul naționalist și apropierea de Mișcarea Legionară din perioada ieșeană. Astfel, actorul a devenit arhicunosut în cinematografia comunistă cu filme de excepție ca Desfășurarea, Brigada lui Ionuț, Valurile Dunării, Telegrame, în Mândrie (1960), în Pădurea spânzuraților (1964), film regizat de Liviu Ciulei și premiat cu premiul pentru regie la Festivalul Internațional de Film de la Cannes din 1965; în Războiul domnițelor (1969) în regia lui Virgil Calotescu, în Columna (1969) în regia lui Mircea Drăgan, film premiat cu diploma de merit la festivalul internațional de film de la Adelaide, Australia; Legenda (în regia lui Andrei Blaier). A jucat într-o mulțime de roluri în piese de teatru și multe piese de teatru radiofonic. În 1964, premiul pentru interpretare masculină la Festivalul Național al Filmului de la Mamaia, artist al poporului, conform Cinemagia.

Tocmai talentul poetic al actorului, care era apreciat de elita ieșeană, a stat la baza marelui său succes în teatru și cinematografie. Poezia ”Închinare” relevă sensibilitatea creștină, nostalgia sărbătorilor din vremea copilăriei și dragostea de satul traditional românesc, pilonii pe care s-a clădit uriașul talent actoricesc nepieritor al lui Ștefan Cobotărașu.

                                                                                         Ionuț Țene