Ștefan Ciobotărașu a fost poet naționalist mai întâi, apoi mare actor

E fascinant când intri să cercetezi arhivele siguranței și securității comuniste de la CNSAS. Întotdeauna ți se oferă surprize neașteptate. Chiar zilele trecute cercetam arhivele Valeriu Gafencu, când într-un dosar al siguranței antonesciene am aflat arhivată o revistă literară în care publicau scriitori apropiați de regimul national-legionar din toamna lui 1940. Imediat după așa-zisa ”rebeliune legionară” din ianuarie 1941, când Ion Antonescu cu sprijinul lui Adolf Hitler i-a înlăturat pe legionari de la putere, serviciile secrete ale siguranței au arhivat tot ce avea legătură cu Mișcarea Legionară. Printre documentele îndosariate am găsit ca și corp delict revista culturală ”Cetatea Moldovei”, numărul de duminică din 5 ianuarie 1941. Publicația apărea la Iași și publicau reputați intelectuali ieșeni apropiați de mișcarea naționalistă. Revista era condusă, ca director, de profesorul universitar Giorge Pascu. În revistă a publicat Ștefan Ciobotărașu o frumoasă poezie ”Închinare” dedicate mamei și tradiției creștine în general. Puțină lume știe că marele actor din perioada comunistă a debutat ca poet în Iașul anilor 1930 și a fost un apropiat de mișcarea naționalistă interbelică. Ștefan Ciobotărașu s-a născut la Vaslui și s-a apropiat de mișcarea literară ieșeană, fiind un admirator al lui Victor Eftimiu.În 1929 a absolvit liceul și s-a hotărât să plece la Iași, unde s-a înscris la Conservatorul de muzică și artă dramatică. Bacalaureatul și l-a dat în 1932 la Bârlad.

A traversat o perioadă dificilă în anii ’30, prin faptul că proveniența socială umilă determina închiderea multor uși. Încă de la admitere a fost remarcat de poetul Mihai Codreanu. Acesta i-a fost profesor protector și i-a oferit o bursă când a aflat că Ciubotărașu avea talent literar. În 1932 și-a satisfăcut stagiul militar într-o unitate de pușcași mitraliori. Îndemnat de protectorul său, s-a înscris la facultatea de istorie, însă preocuparea de bază i-a fost poezia și publicarea în revistele locale la care contribuiau scriitori și poeți marcanți, între care George Topîrceanu, Otilia Cazimir, Ionel Teodoreanu. Epigramistul îl remarca la o sărbătoare a conservatorului, în cadrul căreia Ciubotărașu a declamat o poezie. Debutul ca actor a avut loc în 1934 și a fost angajat al acelui teatru timp de 14 ani. Piesa de debut a fost Macbeth. Abia în 1950 a revenit la București, unde a fost solicitat la Teatrul Național.

Până a plecat la București Ștefan Cobotărașu a publicat poezie în presa literară din capitala Moldovei. Posibil ca să-l fi cunoscut și pe studentul în Drept, Valeriu Gafencu, recunoscut mai târziu de colegii de celulă ca Sfântul Închisorilor. În revista ”Cetatea Moldovei” au publicat colegii lui Valeriu Gafencu din mediile patriotice ale orașului Iași. Actorul nu a fost persecutat de regimul comunist, deoarece, după 1948, secretarul general PMR, Gh. Gheorghiu Dej avea o mare simpatie pentru acesta și i-a trecut sub tăcere trecutul naționalist și apropierea de Mișcarea Legionară din perioada ieșeană. Astfel, actorul a devenit arhicunosut în cinematografia comunistă cu filme de excepție ca Desfășurarea, Brigada lui Ionuț, Valurile Dunării, Telegrame, în Mândrie (1960), în Pădurea spânzuraților (1964), film regizat de Liviu Ciulei și premiat cu premiul pentru regie la Festivalul Internațional de Film de la Cannes din 1965; în Războiul domnițelor (1969) în regia lui Virgil Calotescu, în Columna (1969) în regia lui Mircea Drăgan, film premiat cu diploma de merit la festivalul internațional de film de la Adelaide, Australia; Legenda (în regia lui Andrei Blaier). A jucat într-o mulțime de roluri în piese de teatru și multe piese de teatru radiofonic. În 1964, premiul pentru interpretare masculină la Festivalul Național al Filmului de la Mamaia, artist al poporului, conform Cinemagia.

Tocmai talentul poetic al actorului, care era apreciat de elita ieșeană, a stat la baza marelui său succes în teatru și cinematografie. Poezia ”Închinare” relevă sensibilitatea creștină, nostalgia sărbătorilor din vremea copilăriei și dragostea de satul traditional românesc, pilonii pe care s-a clădit uriașul talent actoricesc nepieritor al lui Ștefan Cobotărașu.

                                                                                         Ionuț Țene