Ca urmare a acestui atac, operațiunile comune
SUA-Irak împotriva ISIS au fost suspendate, iar premierul interimar al Irakului
a declarat că retragerea trupelor americane este singura modalitate de a-i
proteja „pe toți cei de pe pământul irakian”, în ciuda faptului că săptămâna
aceasta a precizat că decizia finală va aparține viitorului guvern irakian.
Însă o retragere americană ar putea aduce, de fapt,
și mai multe necazuri, sunt de părere experți citați de CNN. ISIS își continuă
atacurile în țară, iar fără SUA și celelalte trupe străine, gruparea teroristă
își va recăpăta suflul. Concomitent, Iranul va putea să-și extindă puterea pe
care și-așa o are la Bagdad.
Teheranul
și Washingtonul luptă pentru influență în Irak din 2003
Teheranul și Washingtonul se luptă pentru influență
în Irak încă de la invazia americană din 2003, iar în această bătălie Iranul
pare a fi deja câștigător. Strategia consistentă și coerentă, cărora
americanilor le-a lipsit, i-a permis Teheranului să pătrundă ușor-ușor în viața
de zi cu zi în Irak. Iranul a capitalizat anii de război și ocupație formând
miliții care au devenit facțiuni oficiale ale armatei irakiene, iar din punct
de vedere econnomic, furnizează o pună parte din importurile pe care se bazează
Irakul. Iranul s-a asigurat că Irakul este dependent energetic de el și este a
doua sa piață pentru exporturi, după China. Iar la vârful guvernului irakian și
în parlament are propriii oameni.
Ca urmare, decizia parlamentului irakian de a fi de
partea Iranului după atacul asupra lui Soleimani nu este surprinzătoare. Dar
riposta este în avantajul obiectivului pe termen lung al Iranului: să scoată
SUA din regiune.
„Iranul este cel mai influent stat în Irak, acum.
Iar această putere nu va face decât să crească, dacă SUA se retrag”, spune
Fawaz Gerges, profesor de relații internaționale la London School of Economics
and Political Science.
Provocările
Irakului
Pentru Irak, cea mai mare provocare acum nu este
ISIS, ci reconstruirea unei națiuni funcționale - luptând împotriva corupției,
schimbând modul sectar de formare a guvernului într-unul bazat pe cetățenie,
profesionalizând armata. Iranul nu este interesat de aceste obiective, spune
Gerges, iar o retragere americană îi va impulsiona influența în Orientul
Mijlociu.
Astfel, în timp ce Iranul și-a făcut loc constant în
guvernul și armata irakiană, obiectivele SUA în Irak s-au schimbat de așa de
multe ori, că au devenit neclare. Cu fiecare nouă administrație americană,
Irakul a primit mesaje diferite. Iar de la președintele Donald Trump, cu atât
mai multe. Șeful diplomației, Mike Pompeo, se străduiește să transmită mesajul
că SUA sunt în Irak pentru a lupta cu ISIS, în timp ce atacurile asupra
iranienilor și comentariile lui Donald Trump arată altceva. Anul trecut,
într-un interviu, Trump recunoștea că vrea să păstreze o bază în Irak pentru că
dorește „să se uite un pic la Iran, întrucât Iranul este adevărata problemă”.
În ciuda faptului că a obținut schimbarea de regim
pe care o dorea în Irak, odată cu capturarea și executarea lui Saddam, SUA au
plecat din Irak în 2011 fără a se asigura că există un guvern stabil. N-au avut
de ales și au trimis militari înapoi să se ocupe de problema ISIS, care începea
să se extindă. Și Iranul a luat parte la lupta anti-ISIS, dar a continuat să se
infiltreze și să-și consolideze influența în Irak.
Iranul a dat greș într-o singură privință-cheie: nu
a câștigat cu adevărat inimile oamenilor. În înregistrări video, protestatarii
care inițial au ieșit în stradă pentru a spune că s-au săturat de sărăcie,
nepotism și corupție au fost auziți strigând și împotriva Iranului, și
împotriva SUA. De obicei, sunt tinerii care vor asta: să scape de amândoi
ocupanții.
Redactor:
Luana Păvălucă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu