Se afișează postările cu eticheta iran. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta iran. Afișați toate postările

marți, 17 martie 2026

Traian Băsescu: ”Statul și fiecare dintre noi ar trebui să fim pregătiți pentru un eventual atac al Iranului”


Traian Băsescu a lansat un avertisment teribil într-o postare pe Facebook, după ce Teheranul a amenințat, prin vocea  purtătorului de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, că orice decizie a României de a-și pune infrastructura militară la dispoziția forțelor SUA ar echivala cu o participare directă la agresiunea militară împotriva Iranului.

Băsescu afirmă că statul și fiecare dintre noi ar trebui să fim pregătiți pentru un eventual atac al Iranului.

În postarea care se dorește ”doar o părere personală”, Băsescu subliniază că în cele două baze militare puse la dispoziția americanilor vor fi găzduite  avioane cisternă pentru alimentarea în aer a avioanelor de vânătoare/bombardament, drone de cercetare și bombardament, radare destinate dirijării sistemelor antirachetă și a avioanelor de luptă.

„În opinia mea, nimic din cele de mai sus nu înseamnă echipament militar defensiv”, spune fostul președinte.

Textul postat de Băsescu se încheie cu un sfat, care bagă spaima în români: ”Poate ar fi bine ca fiecare dintre noi să se gândească  unde se adăpostește el și familia, dacă are bani și mijloace de subzistență pentru două trei zile, dacă ar fi nevoie”.

Avertismentul sumbru al fostului președinte contrazice optimismul lui Nicușor Dan, care, după ședința CSAT în care s-au aprobat ceea ce liderul de la Cotroceni a numit ”aparate defensive” la Baza ”Mihail Kogălniceanu”, declara că respectivele echipamente sporesc securitatea României și ne asigura că nu avem motive de îngrijorare. ”Țara lor este o țară sigură, ba chiar mai sigură”, afirma Nicușor Dan.

Acesta este textul postat de Traian Băsescu pe Facebook, după ultimatumul dat de Iran:

”Doar o părere personală.

Nu mi-am propus să intru în contradicție cu afirmațiile oficiale. Conținutul acestei postări este doar o opinie personală generată de faptul că evoluțiile internaționale sunt incerte în primul rând datorită imprevizibilului Trump.

La solicitare expresă, România a pus la dispoziția armatei SUA bazele militare de la Kogălniceanu și Câmpia Turzii.

Decizia este corectă și în interesul pe termen lung al consolidării relației cu SUA și a securității României.

În cele două baze militare vor fi găzduite  avioane cisternă pentru alimentarea în aer a avioanelor de vânătoare/bombardament, drone de cercetare și bombardament, radare destinate dirijării sistemelor antirachetă și a avioanelor de luptă, etc.

În opinia mea, nimic din cele de mai sus nu înseamnă echipament militar defensiv.

Deși avem o relație veche și bună, este posibil ca Iranul să încerce să lovească echipamentele americane dislocate în bazele de la Kogălniceanu și Turda. Într-o astfel de situație România dispune de echipamentele militare necesare pentru a îndepărta pericolul dar nimeni nu poate garanta eliminarea tuturor riscurilor.

Atacurile teroriste efectuate de islamiști radicalizați sau atacurile cibernetice reprezintă o altă categorie de riscuri.

În aceste condiții, în opinia mea, statul roman trebuie să ia urgent măsuri preventive de informare a populației legat de modul de acțiune în cazul unor posibile atacuri.

Poate ar fi bine ca fiecare dintre noi să se gândească  unde se adăpostește el și familia, dacă are bani și mijloace de subzistență pentru două trei zile, dacă ar fi nevoie.

Pentru riscurile de mai sus spuneam în postarea mea anterioară că Donald Trump trebuie să plătească.

Să notăm!  Nu mai este gratis ca în Afganistan, Irak și Balcani.

Postarea este doar o părere.”, încheie fostul președinte.

C.L.

vineri, 6 martie 2026

Diabolicul Trump!

 


După ce distruge Iranul, promite că țara va avea viitor și va fi din nou mare!

Președintele Donald Trump a transmis vineri pe platforma sa Truth Social termenii pentru încetarea atacurilor americane asupra Iranului, scriind: „Nu va exista nicio înțelegere cu Iranul în afară de PREDAREA NECONDIȚIONATĂ!”
Președintele a refuzat până acum să ofere un calendar pentru încetarea ostilităților cu regimul, declarând revistei Time într-un interviu publicat joi că el crede că obiectivele administrației ar putea fi atinse în patru sau cinci săptămâni, dar că „nu are limite de timp pentru nimic” și vrea „să le ducă la bun sfârșit”, notează CNN.
„După aceea și după alegerea unui (a unor) lider(i) MARE ȘI ACCEPTABILI, noi și mulți dintre aliații și partenerii noștri minunați și foarte curajoși vom lucra neobosit pentru a readuce Iranul din pragul distrugerii, făcându-l mai mare, mai bun și mai puternic din punct de vedere economic ca niciodată”, a scris el vineri. „IRANUL VA AVEA UN VIITOR MARE. «FACEȚI IRANUL DIN NOU MARE (MIGA!)»”
Trump a declarat că dorește să fie „implicat în numirea” celui care îl va succeda pe liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, care a fost ucis sâmbătă împreună cu o serie de lideri iranieni.
C.L.

duminică, 1 martie 2026

Vladimir Putin: O crimă cinică!

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a avut o reacție furibundă și a exprimat condoleanțele președintelui iranian Pezeshkian pentru moartea liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei.

Liderul Rusiei descrie moartea lui Khamenei drept o „crimă cinică” care încalcă toate standardele moralității umane și ale dreptului internațional.
În Rusia, Khamenei va fi amintit ca un om de stat remarcabil, care a contribuit foarte mult la dezvoltarea relațiilor dintre cele două țări, a declarat Putin.
Putin a transmis cuvinte de sinceră compasiune și sprijin rudelor și celor dragi ai lui Khamenei, precum și guvernului și întregului popor iranian.
De asemenea, ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Iranului, Saeed Khatibzadeh, a declarat, duminică, că Donald Trump a depășit „o linie roșie foarte periculoasă” prin uciderea lui Khamenei.
Războiul din Orientul Mijlociu s-a intensificat după uciderea liderului Ali Khamenei. Zeci de obiective din Israel și din alte țări din regiune au fost atacate de iranieni. În paralel, oamenii protestează sau sărbătoresc dispariția lui Khamenei.
Fiul liderului suprem al Iranului, care ar fi trebuit să-i urmeze la conducerea Iranului, Mojtaba Khamenei, a fost de asemenea eliminat, potrivit presei israeliane.
De asemenea, ministrul apărării iranian și șeful statului major al forțelor armate au fost uciși în atacurile americane și israeliene asupra Iranului de sâmbătă, a confirmat presa de stat iraniană, citată de CNN.
Generalul-locotenent Abdolrahim Mousavi, care a condus forțele armate de când predecesorul său a fost ucis în timpul conflictului de 12 zile din iunie anul trecut, a murit în atacurile de sâmbătă, a confirmat agenția de știri semi-oficială Tasnim.
Ministrul apărării al țării, Aziz Nasirzadeh, a fost și el ucis, a raportat Tasnim.
Anterior, Iranul a confirmat moartea a două alte personalități cheie: generalul-maior Mohammad Pakpour, care a condus Corpul Gărzilor Revoluționare Iraniene (IRGC), și Ali Shamkhani, secretarul apărării.
Unii iranieni sărbătoresc vestea potrivit căreia ayatollahul Ali Khamenei ar fi fost ucis în urma loviturilor lansate de SUA și Israel.
Totuși, în această dimineață, majoritatea evenimentelor din stradă par a fi acțiuni pro-guvernamentale organizate pentru a marca moartea liderului suprem, relatează BBC Persian – deși este încă dimineață devreme în Iran, iar situația ar putea evolua pe parcursul zilei.

C.L.

luni, 16 iunie 2025

Răspunsul lui Trump, e o ironie amară...

 


Iranul a apelat la Trump ca să oblige Israelul să înceteze focul.

Iranul i-a cerut astăzi, 16 iunie, președintelui american Donald Trump să forțeze Israelul să înceteze focul, singura modalitate de a pune capăt războiului aerian care durează de patru zile, în timp ce prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că țara sa se află pe „calea spre victorie”.
Forțele israeliene și-au intensificat bombardamentele asupra orașelor iraniene, în timp ce Iranul s-a dovedit capabil să străpungă apărarea aeriană israeliană cu una dintre cele mai reușite salve de rachete de represalii de până acum.
„Dacă președintele Trump este sincer în ceea ce privește diplomația și este interesat să oprească acest război, următorii pași sunt importanți”, a declarat ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, pe rețeaua X.
„Israelul trebuie să-și oprească agresiunea și, în absența unei încetări totale a agresiunii militare împotriva noastră, răspunsurile noastre vor continua. Este nevoie de un singur apel telefonic de la Washington pentru a împietri pe cineva ca Netanyahu. Acest lucru ar putea deschide calea pentru o revenire la diplomație.”
Surse au declarat pentru Reuters că Teheranul a cerut Qatarului, Arabiei Saudite și Omanului să-l preseze pe Trump pentru a-și folosi influența asupra Israelului pentru a accepta un armistițiu imediat. În schimb, Iranul va da dovadă de flexibilitate în negocierile nucleare, au declarat cele două surse iraniene și trei surse regionale.
Netanyahu le-a spus trupelor israeliene aflate la o bază aeriană că Israelul este pe cale să își atingă cele două obiective principale: eliminarea programului nuclear al Iranului și distrugerea rachetelor sale. „Suntem pe calea victoriei”, a spus el. „Le spunem cetățenilor din Teheran: «Evacuați!» - și luăm măsuri.”
Întrebat despre informațiile care sugerează că Iranul își dorește să colaboreze pentru o rezoluție, Trump a răspuns afirmativ, spunând: „Le-ar plăcea să discute, dar ar fi trebuit să facă acest lucru mai devreme. Este dureros pentru ambele părți, dar aș spune că Iranul nu câștigă acest război”.

C.L.

duminică, 19 ianuarie 2020

CNN: Operațiunea SUA din Irak ar putea avea un final stânjenitor. Puterea Iranului nu va face decât să sporească



 Oficialii din Parlamentul  irakian, unde sunt grupuri puternice care au legături indestructibile cu Teheranul, au început procedura prin care să pună capăt prezenței trupelor străine în țară, într-o mișcare clară de ripostă la adresa SUA, după ce americanii l-au ucis la Bagdad, la începutul anului, într-un atac cu dronă, pe influentul comandant iranian Qasem Soleimani.
Ca urmare a acestui atac, operațiunile comune SUA-Irak împotriva ISIS au fost suspendate, iar premierul interimar al Irakului a declarat că retragerea trupelor americane este singura modalitate de a-i proteja „pe toți cei de pe pământul irakian”, în ciuda faptului că săptămâna aceasta a precizat că decizia finală va aparține viitorului guvern irakian.
Însă o retragere americană ar putea aduce, de fapt, și mai multe necazuri, sunt de părere experți citați de CNN. ISIS își continuă atacurile în țară, iar fără SUA și celelalte trupe străine, gruparea teroristă își va recăpăta suflul. Concomitent, Iranul va putea să-și extindă puterea pe care și-așa o are la Bagdad.

Teheranul și Washingtonul luptă pentru influență în Irak din 2003

Teheranul și Washingtonul se luptă pentru influență în Irak încă de la invazia americană din 2003, iar în această bătălie Iranul pare a fi deja câștigător. Strategia consistentă și coerentă, cărora americanilor le-a lipsit, i-a permis Teheranului să pătrundă ușor-ușor în viața de zi cu zi în Irak. Iranul a capitalizat anii de război și ocupație formând miliții care au devenit facțiuni oficiale ale armatei irakiene, iar din punct de vedere econnomic, furnizează o pună parte din importurile pe care se bazează Irakul. Iranul s-a asigurat că Irakul este dependent energetic de el și este a doua sa piață pentru exporturi, după China. Iar la vârful guvernului irakian și în parlament are propriii oameni.
Ca urmare, decizia parlamentului irakian de a fi de partea Iranului după atacul asupra lui Soleimani nu este surprinzătoare. Dar riposta este în avantajul obiectivului pe termen lung al Iranului: să scoată SUA din regiune.
„Iranul este cel mai influent stat în Irak, acum. Iar această putere nu va face decât să crească, dacă SUA se retrag”, spune Fawaz Gerges, profesor de relații internaționale la London School of Economics and Political Science.

Provocările Irakului

Pentru Irak, cea mai mare provocare acum nu este ISIS, ci reconstruirea unei națiuni funcționale - luptând împotriva corupției, schimbând modul sectar de formare a guvernului într-unul bazat pe cetățenie, profesionalizând armata. Iranul nu este interesat de aceste obiective, spune Gerges, iar o retragere americană îi va impulsiona influența în Orientul Mijlociu.
Astfel, în timp ce Iranul și-a făcut loc constant în guvernul și armata irakiană, obiectivele SUA în Irak s-au schimbat de așa de multe ori, că au devenit neclare. Cu fiecare nouă administrație americană, Irakul a primit mesaje diferite. Iar de la președintele Donald Trump, cu atât mai multe. Șeful diplomației, Mike Pompeo, se străduiește să transmită mesajul că SUA sunt în Irak pentru a lupta cu ISIS, în timp ce atacurile asupra iranienilor și comentariile lui Donald Trump arată altceva. Anul trecut, într-un interviu, Trump recunoștea că vrea să păstreze o bază în Irak pentru că dorește „să se uite un pic la Iran, întrucât Iranul este adevărata problemă”.
În ciuda faptului că a obținut schimbarea de regim pe care o dorea în Irak, odată cu capturarea și executarea lui Saddam, SUA au plecat din Irak în 2011 fără a se asigura că există un guvern stabil. N-au avut de ales și au trimis militari înapoi să se ocupe de problema ISIS, care începea să se extindă. Și Iranul a luat parte la lupta anti-ISIS, dar a continuat să se infiltreze și să-și consolideze influența în Irak.
Iranul a dat greș într-o singură privință-cheie: nu a câștigat cu adevărat inimile oamenilor. În înregistrări video, protestatarii care inițial au ieșit în stradă pentru a spune că s-au săturat de sărăcie, nepotism și corupție au fost auziți strigând și împotriva Iranului, și împotriva SUA. De obicei, sunt tinerii care vor asta: să scape de amândoi ocupanții.

Redactor: Luana Păvălucă

miercuri, 8 ianuarie 2020

Politica militar-economică în cifre



 În contextul crizei izbucnite între Iran şi Statele Unite, apar şi elemente care scot în evidenţă rolul jucat de statele Uniunii Europene în zonele fierbinţi de pe planetă. Şi în acest conflinct major iese în evidenţă cât se poate de clar că UE nu are o politică externă unitară. Liderii europeni nu se limitează doar să îndemne la calm ambele părţi. Fiecare ţară acţionează în mod independent. Astfel una dintre cele  mai puternice ţări europene a decis să-şi retragă militarii din Irak, iar alta a decis să menţină trupele.
Franţa, ţara care are cea mai puternică armată din UE îşi menţine toţi cei 160 de militari în Irak. Germania, cea mai dezvoltată ţară din UE, a decis să-şi reducă prezenţa militară în bazele Bagdad şi Taji, reprezentată de  30 de militari. Germania mai are 90 de militari în nordul Irakului, în zona kurdă. România deja şi-a retras trupele, adică toţi cei 14 militari. Aceste cifre ne aduc aminte de bancul cu tancurile Albaniei care, invitată să participe la o coaliţie militară promitea că va merge cu două tancuri, apoi cu trei, iar la sfârşit a cedat promiţând că va merge la război cu toate cele patru tancuri.
Practic, prezenţa militară a UE în zonă este neglijabilă. |ările europene fac doar act de prezenţă. Greul îl duce Statele Unite. Efortul financiar este pe măsura ambiţiei sale de a rămâne ţara care are cea mai puternică armată din lume. SUA alocă 808 miliarde dolari pentru operaţiuni militare în războiul global împotriva terorismului. Pentru stabilizarea Irakului a cheltuit 533,5 miliarde dolari. Aportul statelor din UE cerut de Donald Trump este de 2% din PIB-ul fiecărei ţări. S-au conformat foarte puţine ţări. România ocupă locul cinci în NATO, după SUA (3,45% din PIB), Grecia ( 2,24%), Estonia (2,13%), Marea Britanie (2,13%) urmată de România, cu 2,04% din PIB şi Polonia cu 2,01%. Restul ţărilor alocă sume modeste. De exemplu Belgia, în care se află cele mai importante instituţii europene alocă doar 0,93% din PIB.
  Politica militară a UE în cifre  arată cu totul altfel decât cea din declaraţiile politice. De altfel, Uniunii Europene i se reproşează că nu are o politică externă unitară.
În aceste zile când pare să izbucnească al treielea război mondial vizita lui Vladmir Putin la Damasc a stârnit un lanţ de reacţii, la fel cum interesantă este şi vizita cancelarului Angela Merkel la Moscova, la sfârşitul acestei săptămâni.
Criza din Orient deschide o nouă pagină în restartarea relaţiilor comerciale dintre marile puteri economice, China, Rusia, Germania, în competiţia deschisă cu Statele Unite.
România, după cum se vede şi din alocarea unui procent din PIB pentru apărare, se declară partener al SUA. Scutul de la Deveselu ne face un important membru NATO, dar din punct de vedere economic nu suntem prea avantajaţi. Un procent din PIB realocat de la Apărare la Sănătate sau Educaţie ar fi fost de mare ajutor în rezolvarea  unor probleme în domeniile respective.
România nu excelează în relaţiile economice cu Rusia şi China, iar Statele Unite nu se arată prea interesată să investească într-o ţară care alocă 2% din BIP pentru Apărare. Prin urmare am procedat corect prin retragerea celor 14 militari din Irak. Este un semnal care ar trebui să aibă ecou în rândul ţărilor UE, de apropiere de politica economică generală a Europei faţă de Statele Unite.
 În prima lui vizită la Bruxelles premierul Ludovic Orban a fixat priorităţile României, mai mulţi bani pentru coeziune şi egalizarea subvenţiilor agricole la hectar.
În rest, România, cu toată dragostea pentru Statele Unite, nu poate face figură aparte în cadrul UE în atitudinea faţă de conflictele din Orient.

Autor: Dumitru Păcuraru
Sursa: Informaţia zilei Maramureş

sâmbătă, 1 iunie 2013

Există OZN-uri!

        
Un OZN  ( Obiect Zburător Neidentificat ) a fost filmat deasupra Iranului, de un pasager care călătorea cu avionul. Omul a văzut pata albă care zbura sub el şi a avut inspiraţia să înregistreze totul şi să posteze filmuleţul pe Internet.
       Obiectul zburator neidentificat se deplasa cu o viteză considerabilă. La puţin timp iranianul norocos (?!)  a fost luat la întrebări de către autorităţile statale, mai exact de către serviciile secrete iraniene.


                                                                                   G.D.L.

vineri, 2 noiembrie 2012

..Se întâmplă în Bibliotecă Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare


Vineri, 2 noiembrie de la  ora 17.00, în  Salonul Artelor, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare va avea loc  Vernisajul expoziţiei de fotografie: “IRAN”,
organizat de ArtImage Cluj Napoca cu lucrările a 30 de artişti fotografi din Iran.
Expoziţia poate fi vizitată în perioada 02-15 noiembrie 2012.


                                                              Gelu DRAGOŞ

marți, 29 mai 2012

Atac cibernetic masiv în mai multe ţări

Un atac cibernetic complex şi ţintit care a colectat date din ţări ca Israelul şi Iranul a fost descoperit de către cercetători, anunţă firma rusă Kaspersky Labs, care afirmă că acest program de tip malware, cunoscut sub numele de Flame, operează din august 2010.

Compania Kaspersky Labs, cu sediul la Moscova, a apreciat că în spatele atacului se află un stat, adăugând că nu este sigură de originile exacte ale acestuia. Experţii ei au descris Flame drept "una dintre cele mai complexe ameninţări descoperite vreodată". Cercetări asupra atacului au fost efectuate împreună cu Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor din cadrul ONU. Cercetătorii investigau o altă ameninţare din partea unui program malware, cunoscut sub numele de Wiper, care se pare că ştergea date de pe calculatoare în vestul Asiei, relatează BBC News Online.
În trecut, programe malware ţintite - ca Stuxnet - au vizat infrastructura nucleară a Iranului. Altele, ca Duqu, au avut obiectivul de a infiltra reţele cu scopul de a fura date. Această nouă ameninţare pare să nu cauzeze pagube fizice, ci să colecteze cantităţi uriaşe de informaţii sensibile, a precizat Vitali Kamluk, expertul-şef pentru malware de la Kaspersky. "Odată ce sistemul este infectat, Flame începe un set complex de operaţii, inclusiv detectarea traficului reţelei, realizarea unor capturi de ecran, înregistrarea conversaţiilor audio, interceptarea tastaturii şi aşa mai departe", a spus el.

Peste 600 de ţinte specifice au fost atacate, a continuat Kamluk, variind de la indivizi, afaceri, instituţii academice şi până la sisteme guvernamentale. Echipa de acţiune la nivel naţional în caz de urgenţă cu privire la computere a Iranului a postat o alertă de securitate în care afirmă că Flame este responsabil pentru "incidente recente de pierdere masivă de date" în ţară. Numai codul programului malware are mărimea de 20 de mega biţi, de aproximativ 20 de ori mai mare decât al virusului Stuxnet. Cercetătorii au declarat că ar putea fi nevoie de câţiva ani pentru a fi analizat.

Kamluk a mai spus că mărimea şi gradul de sofisticare al Flame sugerează că nu este vorba despre munca unor infractori în domeniul cibernetic, părând mai degrabă susţinută de un Guvern, fiind vorba de un atac extrem de avansat. Este mai degrabă o unealtă de compilare de diferite coduri ce stau la baza unor arme, decât despre o unealtă unică. Acesta poate fura orice, de la amprentele tastelor pe care le apeşi, până la ce ai pe monitor şi ceea ce se vorbeşte lângă calculator. Este prevăzut cu caracteristici neobişnuite de furat date, inclusiv prin orice dispozitiv Bluetooth pornit.
La fel ca Stuxnet, programnul malware poate fi răspândit prin dispozitive de stocare USB, neavând nevoie să fie conectat la o reţea, deşi poate face şi acest lucru. Profesorul Alan Woodward de la Universitatea Surrey a declarat că "acesta este un aspirator industrial de informaţii sensibile". După ce Flame infectează un computer, pot fi adăugate module suplimentare care să efectueze anumite sarcini, aproape în acelaşi fel în care se adaugă aplicaţii unui smartphone. Între ţările afectate de atac se află Iranul, Israelul, Sudanul, Siria, Libanul, Arabia Saudită şi Egiptul.Preluare MEDIAFAX
                                                                                                      CRISTIAN LAURENŢIU

miercuri, 14 martie 2012

ISRAELUL VA ATACA IRANUL FĂRĂ ŞTIREA SUA


Pană cel târziu in vară, este posibil ca Israelul sa atace Iranul, acţiune care ar putea duce la declanşarea unui nou război mondial. La inceputul lunii martie premierul israelian Benjamin Netanyahu va avea o întalnire la Casa Alba cu preşedintele american Barack Obama.
Serviciile de informaţii americane au anunţat că Israelul nu va avertiza Statele Unite în cazul în care va decide să lanseze un atac preventiv asupra instalaţiilor nucleare iraniene.
Motivul ar fi că astfel vor absolvi de orice responsabilitate autorităţile din SUA, au indicat.oficialii israelieni. Ei au menţionat că nu vor informa SUA pentru a nu le face responsabile de oprirea unui eventual atac, încercând să reducă posibilitatea ca preşedintele iranian, Mahmud Ahmadinejad, să învinovăţească Statele Unite de atac, relatează Daily Mail.
Informaţiile, provenite dintr-o serie de convorbiri private la nivel înalt, pot influenţa discuţiile din timpul viitoarei întâlniri de la Casa Albă, dintre premierul israelian Benjamin Netanyahu şi preşedintele american Barack Obama. În ultimele luni, oficialii americani au încercat să convingă Israelul că un eventual atac ar fi doar un impediment temporar pentru programul nuclear al Iranului. Ei au  afirmat că nu au informaţii despre o eventuală tentativă a Iranului de a se folosi de acest program cu scopul de a dezvolta arme nucleare.

Israelul ar putea fi presat să lanseze un atac rapid, în măsura în care o operaţiune ce ar dura mai mult de o noapte ar fi riscantă "atât din punct de vedere politic, cât şi militar", susţine Daniel Levy, reprezentant al centrului de reflexie New America Foundation, care a lucrat pentru guvernul israelian.
"Când israelienii lansează un astfel de scenariu, pleacă de la principiul că americanii vor fi obligaţi să intre în joc", adaugă Levy.

Premierul Benjamin Netanyahu şi ministrul Apărării israelian, Ehud Barak, au transmis aceste mesaje mai multor oficiali de rang înalt americani care au vizitat Israelul pentru discuţii. Casa Albă, Pentagonul, Biroul Directoratului Naţional al Informaţiilor şi Ambasada Israeliană au refuzat să comenteze pe acest subiect. Israelul acuză Iranul că încearcă să obţină arme atomice şi nu a exclus posibilitatea de a lansa atacuri vizând bazele nucleare ale republicii islamice.
Teheranul a avertizat că, în cazul unui astfel de atac, statul islamic poate retalia cu rachetele sale cu rază medie de acţiune, ce pot atinge orice ţintă din Israel.

Iranul avertizează că Israelul va fi "distrus" dacă va lansa un atac militar
Ministrul iranian al Apărării, Ahmad Vahidi, avertizează că un atac israelian asupra instalaţiilor nucleare iraniene va avea ca efect distrugerea Israelului, informează postul iranian Press TV, citat de Haaretz.
Acestea sunt cele mai vehemente declaraţii din ultima vreme ale unui oficial iranian de rang înalt.


Sunt, insa, capabile fortele armate israeliene sa neutralizeze potentialul nuclear al Iranului?
Iata ce parere are expertul german in tehnologie atomica si militara, Hans Ruhle, citat de Deutsche Welle:
In Iran exista 25-30 de obiective care lucreaza, exclusiv, sau in principal pentru programul atomic al tarii. Sase dintre ele sunt obiective prioritare: combinatul pentru imbogatirea uraniului de la Natanz, centrul de prelucrare din Isfahan, reactorul pentru apa grea din Arak, fabrica de armament nuclear din Parchin, combinatul de imbogatire a uraniului Fordu si reactorul pentru apa usoara Bushehr. Amplasamentul, dimensiunile si tipul de sisteme de protectie sunt, in general, necunoscute, crede expertul.
Cea mai distrugatoare bomba aflata la dispozitia Israelului este GBU-28, cu o greutate de 2,3 tone, care poate strapunge un zid de beton armat cu grosimea de 30 metri. In Natanz, unde halele de productie sunt partial subterane, israelienii ar trebui sa foloseasca doua din aceste bombe, intr-un bombardament succesiv: a doua va mari craterul provocat de primul atac, ceea ce cu siguranta va aduce succes.
Pentru distrugerea tuturor centrifugelor nu ar fi de ajuns cateva bombe. Deoarece aceste ultracentrifuge, care executa 1.500 rotatii pe secunda, nu tolereaza nici cel mai mic soc. Explozia unei singure centrifuge are efectul exploziei catorva grenade de mana. Pentru a fi distruse toate cladirile din acest loc ar fi necesare cateva GBU - 28. Tipul de bombardament depinde si de cate avioane F-15 E sunt disponibile, ele fiind singurele capabile sa transporte astfel de "monstri". In orice caz, ar fi nevoie de 20 - 40 aparate de zbor, continua Hans Ruhle.
Obiectivele de la Isfahan si Arak reprezinta cea mai mica problema pentru Israel. Acestea se afla la suprafata, nefiind dotate cu sisteme de protectie performante. Un obiectiv industrial central al programului iranian de imbogatire a uraniului este combinatul de la Fordu, a carui existenta a fost tinuta in secret timp indelungat.
Fordu ar pune foretele israeliene in fata celei mai dificile misiuni. Complexul a fost construit sub un munte, fiind aparat de 70 metri de stanca si, prin urmare, ar fi impenetrabil de catre actualele resurse aeriene ale Israelului. Singura varianta, in faza initiala a operatiunii, ar fi ca cele doua intrari in tunel sa fie lovite cu GBU-28 si, in acest fel, sa fie blocate pentru ceva timp.
Ulterior, patrunderea unor forte speciale in complex, care ar distruge instalatiile aflate acolo, ar putea asigura succesul unei asemenea operatiuni. Nici macar americanii nu dispun de o bomba conventionala care sa poata strapunge Fordu: GBU-57 A/B strapunge beton armat cu o grosime de pana la 40-60 metri.
Pentru Israel, ar fi o greseala daca nu ar incerca distrugera productiei de focoase nucleare din Parchin. Acest amplasament este compus din peste 100 cladiri, sub unele dintre ele aflandu-se tunele. Mai multe detalii nu se cunosc. Mai intai, insa, Israelul ar trebui sa-si concentreze intreg potentialul asupra obiectivelor Natanz, Isfahan, Arak, Fordu si reactorul din Bushehr. De-abia dupa aceea ar veni randul complexului Parchin, mai spune Ruhle.

Cea mai buna aviatie
Israelul dispune de avioane performante, capabile sa-l ajute in a distruge potentialul nuclear al Iranului. O problema este faptul ca toate avioanele israeliene ar trebui alimentate cu combustibil, atat la plecarea, cat si la intoarcerea din misiune. Israelul, din nefericire pentru el, nu are suficiente aeronave de tip cisterna. In ceea ce priveste sistemul de aparare antiaerian iranian, acesta este limitat. Toate avioanele sunt invechite si, daca reusesc sa zboare, nu ar fi decat o tinta facila pentru modernele aparate israeliene.
Israelul se poate baza pe fortele sale armate. Militarii sunt bine pregatiti iar moralul acestora este mare.
Astfel ca Israelul ar putea porni un atac asupra Iranului, care sa impiedice dezvoltarea programului nuclear al acestui stat, chiar daca cu multe riscuri. Putem sa ne permitem urmatoarea prognoza: daca Israelul reuseste sa neutralizeze elementele de baza ale programului iranian nuclear, acesta va fi scos din functiune pentru cel putin o generatie, incheie expertul militar german.

Obama, pe un ton dur: "Vom ataca Iranul pentru a împiedica dotarea sa cu arma nucleară"
Cu câteva zile înainte de vizita la Washington a premierului israelian Benjamin Netanyahu, preşedintele american Barack Obama a adoptat cel mai dur ton folosit până acum pentru a avertiza Iranul că este dispus să recurgă la opţiunea militară, dacă este necesar, cu scopul de a împiedica Teheranul să se doteze cu arma nucleară.
Declarând că ar fi inacceptabil ca Iranul să-şi construiască o armă atomică, Obama a adăugat: "Nu glumesc".
"Consider că atât guvernul iranian, cât şi cel israelian înţeleg că, atunci când Statele Unite spun că este inacceptabil ca Iranul să aibă arma nucleară, vorbesc foarte serios", a afirmat Obama într-un interviu acordat publicaţiei The Atlantic. Interviul a fost realizat luni, fiind publicat vineri, scrie Agerpres.
Luni, 5 martie, preşedintele Obama urmează să-l primească la Casa Albă, pentru convorbiri, pe primul ministru al Israelului.
Întâlnirea celor doi lideri survine în contextul în care SUA sunt îngrijorate de faptul că Israelul ar putea lansa un atac asupra siturilor nucleare din Iran, în următoarele luni, cu excepţia cazului în care ar primi asigurări ferme din partea Washingtonului în sensul că americanii sunt dispuşi să adopte un ton dur faţă de iranieni, scrie Reuters.
Barack Obama a apreciat în interviu că sancţiunile internaţionale împotriva Iranului sunt "mult mai eficiente decât se anticipase" şi că acestea oferă o şansă de a rezolva problema odată pentru totdeauna.
El a menţionat însă că, dacă demersul sancţiunilor eşuează, SUA nu renunţă la nicio opţiune, adăugând că este în "interesul profund" nu doar al Israelului, ci şi al SUA ca Iranului să nu i se permită să se doteze cu arma nucleară.
Întrebat în legătură cu relaţia sa destul de dificilă de până acum cu Benjamin Netanyahu, Barack Obama a afirmat că a cooperat îndeaproape cu acesta într-o serie de probleme, dar a recunoscut că relaţia lor este mai curând similară uneia de afaceri decât o relaţie personală apropiată.