Fuga de unele ministere

de Gheorghe Pârja

Am mai scris, recent, despre felul în care, în febra negocierilor pentru noul guvern, politicienii coaliției au întors spatele, pe față, unor ministere vitale pentru rezistența națională. Nu vă fie teamă de acest vector, necesar pentru a dăinui ca popor. Ministerele fără prioritate, în viziunea lor, sunt cele ale Educației, Sănătății, Mediului și Culturii. Care ar trebui să fie cele mai importante. Mă uit și eu, ca mulți dintre noi, la televizor, și văd negocierile lungi și complicate pentru formarea noului guvern. Extrem de necesar pentru țară, în această vreme confuză, de pandemie și crize în multe domenii. A dispărut, din discuția publică, cea mai urgentă cauză națională: sănătatea oamenilor! Zadarnic se numără infectații și morții în for public, lupta pentru putere, cu păguboase oscilații, continuă și pe față și pe dos.

Celor care ne agităm, și dorim să fie guvernată țara, ni se dă exemplul altor țări când se alcătuiește un guvern de coaliție. Ni se spune că în Belgia și Olanda negocierile au durat o jumătate de an și nimeni nu se scandalizează. La noi, negocierea politică este asemuită cu împărțirea de funcții pe criterii profitabile. Adică acolo unde sunt bani. Și ce să facă cu ei? Nu-s pentru dezvoltarea țării, pentru un trai mai bun cum am fost asurziți în campania electorală? Vedem scene politice care par de neînțeles. Ludovic Orban își dă demisia din postul de premier, ca în aceste zile să forțeze ușile pentru a intra din nou în Palatul Victoria. Joaca de-a șoarecele și pisica. Sau neseriozitate?

Scoaterea la înaintare a generalului Nicolae Ciucă are parte de cele mai complicate operațiuni diplomatice. Îmi aduc, perfect aminte, când președintele Iohannis a pus mâna la piept, și a decretat că viitorul guvern va fi liberal, cu Ludovic Orban în frunte. De atunci au avut loc alte schimbări de azimut. În focul negocierilor, când generalul nu mai era în cărți, au venit americanii cu o decorație, care i s-a atribuit și Regelui Mihai și generalului De Gaulle. Până la ora la care scriu aceste rânduri, decorația nu are nici un efect în negocieri. Aflu că Legiunea de Merit, decernată de Ambasada SUA la București, este o recunoaștere pentru că generalul Ciucă a semnat un contract cu americanii, pentru echipamente militare de 8 miliarde de euro. Dar și pentru faptele de arme, în teatrele de operații.

Și noi credeam că va conta pentru de­semnarea generalului, prefăcut civil, în postul de premier. Cum visa președintele țării. Dar civilii politici își continuă lupta pentru posturi cheie, influente și înzestrate cu bani mulți. Ludovic Orban și Dan Barna, de pildă, se cramponează de obținerea președinției Camerei Deputaților, se zice, pentru supraviețuirea lor politică. Barna îl propune pe Cioloș premier și el vicepremier. Pesediștii vin cu doctorul Rafila. Și multe alte scenarii. Aceste negocieri prealabile, eșuate supărător de repede, au scos la lumină tocmai fuga de ministerele amintite mai sus și preocuparea pentru portofoliile Finanțelor, Justiției, Fondurilor Europene ori Dezvoltării.

Dacă aceste ministere sunt de putere, de influență și bani, celelalte sunt serios lovite de pandemie, cu multe încurcături și, evident, cu pierdere de ima­gine. Am auzit, de nenumărate ori, spunându-se că sănătatea și educația sunt prioritare pentru țară, dar iată că nimeni nu le vrea cu sinceritate, cu dorința de a ne oferi sănătate și oameni cu carte. Cât despre cultură ce să mai zic? Stranie ipocrizie ni se oferă pe față. Sănătatea, educația și cultura sunt tratate, ca fiind ultima roată la car, sunt niște ciurucuri, unde intră și iese cine vrea. Să nu uităm că ni s-a spus că sunt partide reformatoare. Dar reforma sănătății întârzie și are nevoie de un guvern ca de oxigen! Educația este într-o disperare fără precedent. Școli închise, examene și cursuri online. Nimeni nu ne spune cât pierd elevii și studenții în acest context. Ce dramă trăiesc părinții, pe post de educatori.

Președintele ne-a promis o Românie educată. Liberalii, dacă se codesc de aceste ministere, ar fi trebuit să le preia, cu voce tare, cei de la USR-PLUS, pentru a le administra mai competent. Era un prilej să-și aplice ideile, să răspundă alegătorilor tocmai cu reformele promise. Dar vedem că și useriștii au destule frecușuri. Fug de ministerele care țin sănătoasă țara și mintea pe termen lung. Când scriu aceste rânduri aud că useriștii nu-l mai vor pe Ludovic Orban ca premier, iar liberalii au votat în unanimitate de­semnarea lui ca premier. Mingea rămâne la președintele țării, care, aflat la plantat de puieți, a spus țării, că dorește un guvern, dacă se poate, chiar cu Orban. Da, e un joc de putere care ne privește și pe noi cei mulți.