Aproape 5.600 de incendii de vegetație în primele şase luni. Două persoane au murit!

 

nGoogle+Fenomenul arderilor de vegetaţie a atins cote fără precedent anul trecut, când numărul total al incendiilor de acest fel, la nivel național, a fost de 2,6 ori mai mare decât cel înregistrat în anul 2018, după cum arată statisticile Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Anul acesta, în primele 6 luni s-au înregistrat alte 5.587 de incendii de vegetaţie, adică mai mult de 30 pe zi.

„De la 8.191, în 2018, până la la 20.945, în 2022, este o diferenţă care arată că numărul piromanilor a crescut constant, în ciuda măsurilor de pază şi sancţiunilor tot mai mari, iar acest lucru este periculos pentru oameni, sol şi mediu, în general”, avertizează Laurenţiu Alexandru Păştinaru, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM).

Conform OUG nr.195/2005 privind protecţia mediului, arderea miriştilor, stufului, tufărişurilor, litierei pădurii şi vegetaţiei ierboase constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 7.500 de lei, la 15.000 de lei pentru persoane fizice şi de la 50.000 de lei şi până la 100.000 de lei, pentru persoane juridice. Mai mult decât atât, în cazul în care aceste suprafeţe se află în arii protejate sau pe terenuri supuse refacerii ecologice, arderile constituie infracţiuni şi se sancţionează penal.

„Este nevoie de responsabilitate, pentru că implicaţiile pot fi din cele mai grave. Pe când lucram în echipele de control ale Gărzii Naţionale de Mediu interveneam de câte ori se putea, pentru a limita extinderea flăcărilor, până la venirea pompierilor. Au existat, însă şi multe situaţii în care au ars gospodării, de la focuri lăsate nesupravegheate în propriile curţi sau pe câmp. Aceste arderi nu aduc niciun fel de beneficiu. Anul trecut a fost o adevărată nebunie cu aceste incendii al căror număr a crescut cu 113% faţă de 2021”, a mai spus reprezentantul ANPM.

Potrivit specialiştilor din domeniul biodiversităţii, unele date experimentale au demonstrat că:

·         Arderea miriştii conduce la reducerea recoltelor culturilor agricole cu 25-35%, funcţie de cultura precedentă, iar cel mai puternic afectate sunt recoltele de grâu şi orz;

·         Calculele arată că în urma arderii vegetaţiei în sol sunt returnate doar circa 50% din elementele provenite din arderea biomasei, restul împrăştiindu-se cu cenuşa, pe suprafaţa solului;

·         Două elemente de importanţă majoră în circuitul biochimic – carbonul şi azotul – se pierd total prin ardere;

·         Fumul rezultat în urma arderii vegetaţiei uscate se ridică în atmosferă până la circa 25 de kilometri şi se poate răspândi pe distanţe foarte mari;

·         Cresc de 20 de ori cantităţile de pulberi în suspensie din aer şi particule de funingine PM 2,5;

·         Eliberează cantităţi foarte mari de dioxid de carbon şi alte gaze cu efect de seră, care sunt unele din principalele cauze ale apariţiei ploii acide;

·         Cresc incidenţa bolilor respiratorii şi a crizelor acute de astm;

·         Pot provoca boli respiratorii acute la copii şi modificări ale funcţiei ventilatorii pulmonare.