de Gheorghe Pârja
Am scris despre multe dintre manifestările
Simpozionului Național, desfășurate în ultimii cincisprezece ani în orașul
Săliștea de Sus și consacrate în țară sub numele de Cultură și Civilizație
Românească în Maramureș. Simpozionul a trezit interesul Academiei Române, care
s-a implicat în desfășurarea lui. Prin ani, în așezarea de pe Valea Izei au
fost academicieni, lingviști, filosofi, istorici, scriitori, sociologi, care au
sporit aureola Simpozionului. Devenit o manifestare științifică de nivel
național prin temele de actualitate, dar și de istorie, tratate la cel mai bun
nivel de rigoare științifică. Doresc să spun, de la început, că nu am niciun
dram de exagerare în acest titlu. Săliștea Superioară este cunoscută pentru
energia culturală prelinsă prin vreme. De când știu, aici a fost un loc al
vibrației spirituale.
Academia Română, în ultima vreme, i-a sporit nimbul.
Privirea scrutătoare spre Săliștea de Sus i-a aparținut regretatului
academician Ionel-Valentin Vlad, fost președinte al Academiei Române, stins din
viață în anul 2017. Căruia, astăzi, în orașul Simpozionului, i se aduce
cuvenita cinstire la împlinirea a 80 de ani de la naștere. L-am cunoscut pe
distinsul om de știință la aceste întâlniri academice din ajunul Sfintei Maria
Mare. Era în anul 2010, când a susținut o conferință despre laseri. Care a
început cu câteva aspecte autobiografice. A spus distinsul om de știință la
Săliștea de Sus: „Eu nu am venit aici ca academician, ci mai mult în calitate
de cetățean maramureșean, cu rădăcinile în Borșa și Săliște. Mama, Lucreția,
era născută Timiș și era descendentă a unei familii nobile românești, întărită
cu drepturi prin Diplome maramureșene. Era fiica lui Gavril Timiș de Borșa –
notar și președinte al Composesoratului Borșa, nepot al lui Gavril Timiș,
primar, strănepot al lui Gavril Timiș, protopop în Borșa, stră-strănepot al lui
Toader Timiș al Popii, descendenți din cnezii de Vișeu și din Ștefan Voievod.
Tatăl meu era Ioan Vlad, născut în Pianul de Jos, în apropierea Orăștiei și a
Sarmisegetuzei, descendent dintr-un Vlad de Maramureș. Era inginer, absolvent
al Școlii Politehnice din București.”
Ambii părinți au urmat studii în Franța și Germania.
Pasiunea academicianului Ionel-Valentin Vlad a fost fizica. A lucrat la
Institutul de Fizică Atomică din București, unde, sub conducerea profesorului
Ion Agârbiceanu, s-a realizat primul laser cu mediu activ solid din România.
După cum spunea și colegul de Academie Română, Alexandru Surdu, un stâlp
academic la Săliștea de Sus, fostul președinte al înaltului for academic,
Ionel-Valentin Vlad, era o personalitate care, prin simpla prezență, oriunde
s-a aflat, a creat un sentiment de liniște, de plăcere, și erai nevoit să pui
un bemol la modul în care te adresezi celorlalte persoane care erau de față.
Astăzi, în orașul de pe Valea Izei va fi cinstită
memoria unui mare bărbat al inteligenței românești. În prezența soției și a
fiicei lui. În urmă cu trei ani ne-a părăsit și academicianul Alexandru Surdu,
cel care, în bună parte, s-a confundat cu istoria și oamenii Maramureșului. A
fost un mare cărturar și umanist, un cercetător de elită și un mare profesor.
Cumpătat la vorbă, cu o voce profundă, transmitea mesaje dăltuite în piatră.
Avea o noblețe sufletească ce emana din toate fibrele ființei sale modestie și
generozitate. S-a manifestat permanent ca un spirit universal românesc, un
înfocat apărător al principiului național. A iubit Maramureșul, prețuia oamenii
de pe aceste meleaguri.
Mărturie stau cele cinci centre de cercetare,
înființate la Baia Mare, Sighetul Marmației, Dragomirești, Giulești și Săliștea
de Sus, sub egida Academiei Române. Colegul de fotoliu academic, Emil Burzo,
descendent al familiei nobiliare Gorzo de Ieud, a scris pagini profunde despre
șagunistul Alexandru Surdu, fost vicepreședinte al Academiei Române. O prezență
academică cu multă încărcătură istorică și sufletească a fost venirea în mai
multe rânduri la izvoarele Izei a actualului președinte al Academiei Române,
medievalistul Ioan-Aurel Pop. Apoi au fost la Săliștea de Sus academicianul
Petre T. Frangopol și academicianul Ion Pop, poet, critic și istoric literar.
Nu i-am uitat nici pe academicienii Mihai Bălănescu și Dumitru Mircea.
Și alți specialiști de marcă din cadrul
prestigioasei instituții. Aici și-au dat întâlnire cei mai vestiți toponimiști
români: Adrian Rezeanu, Dumitru Loșonți și Vasile Frățilă. Apoi prezența la
Simpozion a fostului președinte al României, domnul Emil Constantinescu, a
urcat cota valorică a manifestării de la Săliștea de Sus. Aura academică din
orașul de pe Iza s-a răspândit în tot Maramureșul, dar și peste hotarele lui.
Deoarece spiritul academic a coagulat aici valori intelectuale de prestigiu.
Da, astăzi la Săliștea de Sus încep lucrările
ediției a XV-a a Simpozionului Cultură și Civilizație Românească în Maramureș.
Porțile sunt deschise pentru toți cei ce iubesc cultura și civilizația!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu