În timp ce propaganda vestului ventilează tot felul de false probleme în ceea ce privește Rusia, adevărata problemă a țării este trecută sub tăcere deoarece deranjează narativul oficial. Nu, Rusia nu are probleme legate de coeziunea internă, de securitatea alimentară sau alte false probleme inventate. Faptul că iphone-ul nu mai funcționează în Rusia, de asemenea, nu e o problemă decât în mintea woke a Occidentului. Se poate trăi și fără Samsung sau Apple. Tehnologia e suficient de dezvoltată pentru a putea înlocui orice producător de talie mondială.
Marea problemă a Rusiei ține însă de scalare. Rusia
are absolut tot ce-i trebuie: are materii prime, are oameni de știință
impecabili, ingineri geniali s.a.m.d. Să vă dau un exemplu: rușii tocmai ce au
perfecționat motorul avionului SU-57. Este vorba de noul Izdelie-30, care
sporește fantastic capabilitățile SU-57, transformându-l în cel mai puternic
avion al planetei. Problema însă ține de incapacitatea industriei rusești de a
produce aceste avioane. Cu toate îmbunătățirile liniilor de producție, Rusia,
pe moment, nu poate produce mai mult de
6-10 avioane SU-57 pe an. SUA are o capacitate de 50 de F-35 pe an, în timp ce
chinezii sunt capabili să producă aproximativ 120 de J-20 anual. Și vorbim
despre această capacitate rahitică în condițiile în care proiectanții ruși au
scos la mezat viitorul SU-75 despre care nu se știe însă unde și, mai ales, cum
va fi produs.
În domeniul naval, marina militară rusă are comenzi
care efectiv au înecat șantierele navale ale țării. De asemenea, și aici
capacitatea industriei lasă de dorit. Cu siguranță, Rusia nu poate să-și
producă singură navele din cauza necesarului gigantic. Perioada începută la
sfârșitul a anilor 80 și terminată undeva prin 2000, în care industria militară
rusească nu a funcționat, lasă urme adânci acum. De asemenea, desființarea URSS
a făcut ca numeroase capacități militare de producție să treacă în mâna
dușmanilor(vezi Ucraina). Toate acestea au făcut ca industria să stagneze, iar
armata să înregistreze numeroase minusuri. În special în domeniul naval asta se
vede. Construcția unei nave militare nu se poate face peste noapte, sunt ani de
zile de muncă intensă, iar o pauză de aproape douăzeci de ani a produs golul
care se vede acum.
Din punct de vedere naval, rușii au găsit o ieșire
de moment, prin transferul comenzilor stagnante către China, care e bucuroasă
să preia un business destul de solid. Șantierele navale chinezești au
capacitatea de a livra rușilor comenzile și vor înregistra profituri grase din
această colaborare. De asemenea, este posibil să vedem unificări de design și
funcționalități ale navelor militare rusești și chinezești. Iată motivul
prieteniei navale ruso-chineze.
Însă, în ceea ce privește armele avansate, precum
avioanele de luptă, rușii pur și simplu nu pot apela la „Fabrica din China”
deoarece e o chestiune de securitate națională. După cum probabil știți,
întreaga industrie aviatică militară contemporană a Chinei a pornit de la
avioane de luptă rusești pentru care au primit licența de producție. În stilul
caracteristic, chinezii au învățat, au făcut reverse engineering componentelor
care nu erau incluse în licența de producție(în special radarelor), au copiat,
după care au perfecționat, ajungând la actuala linie de avioane militare, destul
de reușită. Rușii, pur și simplu, nu pot externaliza tehnologii atât de
avansate întrucât riscă să rămână în urmă și mult prea dependenți de China. De
aceea trebuie să se descurce cu propriile forțe. Ce-i împiedică?
În primul rând lipsa specialiștilor. Cu toate că s-a
luat direcția strategică de perfecționare a tinerilor, cu toate că salariile și
condițiile sunt excelente, vor mai trece câțiva ani până când lista imensă de
posturi vacante se va completa. Rusia însă trebuie să se dezvolte acum, iar
aici e vorba de o provocare imensă. Există ceva soluții, dar rămâne să vedem
dacă vor da roade. De exemplu, designul noului motor amintit al SU-57 este unul
modular, care face posibilă accelerarea producției. Sunt însă sute de alte
componente de nivel superior care trebuie produse și care, în sine, necesită
specialiști și specializări înalte. E de remarcat reîncepere producției de
MIG-35, probabil cel mai prostesc abandon de producție. Avionul este unul
excelent din punct de vedere al manevrabilității, are o arhitectură deschisă
carer-l face capabil să care orice tip de armament modern. În plus, poate fi
produs în cantități mari cu tehnologia și resursele umane disponibile acum.
În domeniul artileriei și al vehiculelor terestre de
luptă, rușii au reușit să acopere golul. De asemenea, în domeniul dronelor unde
situația de la începutul confruntării era de-a dreptul jenantă. Noua generație
de drone rusești a reușit să depășească tehnologia vestică și, de asemenea, s-a
reușit și scalarea. Doar că acesta e doar o floare cu care, după cum bine știm,
nu se face primăvară.
Ceea ce observ din exterior este că marea problemă a
Rusiei este una de tip antreprenorial. În continuare țara suferă de lipsă de
inițiativă privată, iar majoritatea proiectelor majore se fac prin planificări
de la centru. Fără doar și poate, dacă vor să scaleze puternic, rușii trebuie
să-și dezvolte baza antreprenorială. Au modelul pe care l-au aplicat în
agricultură și în industria alimentară. Același model funcționează de minune
atât la nivel civil cât și militar.
Desigur, aici am vorbit despre provocările militare
deoarece ele țin de lupta existențială a Rusiei. Dar există numeroase goluri în
zona civilă care nu pot fi acoperite, iar aici avem aceeași incapacitate de
scalare dată de antreprenoriatul precar. Iată așadar provocarea imensă căreia
Rusia trebuie să-i facă față. Scalarea se poate obține prin redesenarea
economiei și prin parteneriate extinse. Dacă parteneriatul cu China speră să
rezolve problema navală, cel cu India va fi esențial pentru acoperirea găurilor
din domeniul civil. Însă restul golurilor trebuie acoperite intern, iar aici nu
se poate altfel decât printr-o remodelare a economiei. Zonele monoindustriale
ar trebui să dispară și să se facă loc abordărilor moderne care, cu siguranță,
vor găsi soluțiile problemelor cu care se confruntă țara. Este însă Rusia
capabilă sa facă acest uriaș pas?
Autor:
Dan Diaconu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu