Dan MV Chitic: “Legătura dintre Alexandru Rafila, ministrul “sănătății”, și gen. SRI Anton Rog, șeful Cyberint”

HG-ul privind aprobarea Strategiei naționale de vaccinare în România pentru perioada 2023 – 2030 și legătura dintre Alexandru Rafila, ministrul “sănătății”, și gen. SRI Anton Rog, șeful Cyberint

Vă întrebam joi „Ce au în comun Alexandru Rafila, ministrul “sănătății”, și gen. SRI Anton Rog, șeful Cyberint?”. Am primit multe răspunsuri din partea dvs., mai toate corecte din punctul meu de vedere.

Acum să vă spun ce mai au în comun domnii AR și AR, în afară de inițiale, de aceiași ascultare față de aceiași stapâni și, foarte probabil, de același grad:

INGINERIA SOCIALĂ este elementul comun al celor doi, inginerie socială cu finalități diferite, cert, dar cu mijloace și, sunt convins, intrumente identitice.

Dacă Anton Rog spunea deschis „”Pe scurt, peste o lună, noi putem să te determinăm, printr-un link, printr-un SMS, printr-un smishing (un atac de inginerie socială care utilizează mesaje text mobile false pentru a păcăli oamenii să descarce programe malware, să partajeze informații sensibile sau să trimită bani infractorilor cibernetici n.n.), printr-un telefon pe care ți-l dăm, să faci o acțiune pe care noi dorim să o faci împotriva voinței tale. Da? Asta înseamnă ingineria socială: să te determinăm să faci ceva ce tu în mod normal nu vrei să faci.”,

Alexandru Rafila ne spune la fel de deschis că va folosi toate mijloacele necesare pentru A CONVINGE SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ SĂ SE VACCINEZE. Și, dacă nu o va convinge, o va obliga, nu am niciun dubiu nici în acest sens.

Pentru a „nu avea vorbe la proces”, în cele din urmă voi folosi exclusiv citate din „Strategia națională de vaccinare în România pentru perioada 2023 – 2030”, lăsându-vă pe dvs să înțelegeți ce e de înțeles:

„ o extindere a abordărilor actuale în materie de imunizare prin formularea unor programe specifice pentru:

– populații cu risc crescut pentru complicatii asociate bolilor prevenibile prin vaccinare (de exemplu femei însărcinate, copii, adolescenți și adulți cu boli cronice, persoane cu imunosupresie)

– persoane vulnerabile (migranți, persoane cu mobilitate mare care schimbă frecvent domiciliul, LOCUITORI DIN MEDIUL RURAL ȘI COMUNITĂȚI DEFAVORIZATE SOCIO-ECONOMIC, comunități afectate de conflicte, dezastre și crize umanitare).

– lucrători din domeniul sănătății” (pag 3-4)

„Capacitatea de a susține un nivel înalt și echitabil al acoperirilor vaccinale depinde de numeroși factori: angajament politic; managementul și finanțarea eficientă a programelor; implementare eficientă a serviciilor cu resurse umane adecvate; (…) cererea și acceptarea vaccinurilor de către populație; ezitarea de a accepta vaccinarea care, în sine, poate avea multe cauze fundamentale.” (pag 4)

„II Viziunea: Prezenta strategie are ca viziune atingerea beneficiilor maxime ale vaccinării în România, prin asigurarea accesului echitabil la servicii de vaccinare sigure și eficace, care să contribuie la o stare de sănătate mai bună a populației, astfel încât oricine, oricând și LA ORICE VÂRSTĂ să beneficieze de vaccinuri în folosul propriei sănătăți și a stării sale de bine.” (pag. 6)

„III Prioritățile, politicile și cadrul legal existente (…) O strategie globală de a nu lăsa pe nimeni în urmă (IA 2030) stabilește o viziune globală ambițioasă și o strategie de vaccinare pentru deceniul 2021-2030 pentru toate statele lumii.” (pag. 6)

„IV Analiza contextului și definirea problemelor (…) Am intrat într-o nouă eră marcată de o dublare a numărului de vaccinuri disponibile, precum și de elaborarea de noi vaccinuri. Serviciile de vaccinare sunt tot mai mult utilizate devenind un element de bază al sistemelor de sănătate. (…) Cea mai importantă ramâne, însă, conștientizarea de către decidenți a situației și asumarea de către aceștia a unei rezoluții clare dacă problematica vaccinării constituie sau nu, una din prioritățile absolute pentru dezvoltarea armonioasă și sănătoasă a copiilor în România” (pag. 10-11)

„ (…) Între provocările cu care se confruntă în prezent programul național de vaccinare enumerăm:

1. Unele probleme de reglementare generală sau specifică, sau de implementare a reglementărilor, care limitează angajamentul decidenților, al profesioniștilor și al societății pentru susținerea vaccinării

2. Unele perturbări în gestionarea eficientă a Programului Național de Vaccinare (…)

3. Deficitul de personal medical implicat în vaccinare și variabilitatea pregătirii acestuia (…)

4. Ezitarea de a accepta vaccinarea

În România populația are un grad de ezitare la vaccinare, iar parte din personalul medical adoptă o practică oarecum defensivă în materie de vaccinare. (…) Există un grad de neîncredere a populației privind siguranța vaccinării, teama de reacții adverse constituind un motiv important de nevaccinare. Aceste probleme ar putea fi rezolvate(…) prin asigurarea unor campanii susținute de informare a populației și prin consilierea individuală privind beneficiile vaccinării, dar și riscurile nevaccinării.” (…)

5. Accesul echitabil la vaccinare (…)

6. Campaniile agresive anti-vaccinare

Adesea diverse entități din societate promovează în spațiul public mesaje distorsionate privind vaccinarea, scopurile și consecințele acesteia, sau privind calitatea vaccinurilor sau așa-zisul caracter ”experimental”. Pentru creșterea adresabilității și a acceptanței la vaccinare este nevoie de campanii de comunicare ample și credibile, susținute la nivel național, în general și la nivel local, în special – în funcție de caracteristicile comunităților respective. (!!!)

„V Obiectivele generale și specifice

„Obiectiv General nr.1: Asigurarea unui cadru de politici și reglementări favorabile pentru încurajarea vaccinării, (…)

Obiectiv General nr.2: ASIGURAREA ACCESULUI UNIVERSAL LA VACCINARE DE-A LUNGUL VIEȚII.” (!!!) (PAG 15) (…)

Obiectiv General nr.8: Comunicare pentru creșterea încrederii populației în beneficiile vaccinării, prin parteneriat social sustenabil

Obiectiv specific 8.1: Realizarea unui parteneriat social sustenabil pentru vaccinare (poate include autorități, decidenți, profesioniști din sistemul medical, organizații ale societății civile, entități economice, mass-media, organizații/profesioniști favorabili vaccinării). (…)

Obiectiv specific 8.4: Implementarea de strategii de comunicare pentru vaccinare destinate comunităților sau grupurilor vulnerabile

Obiectiv specific 8.5: Creșterea nivelului de încredere în sistemul de evaluare și monitorizare a siguranței vaccinurilor din România.” (pag 16)

„VI. Direcții de acțiune prioritare pentru implementarea obiectivelor

Direcțiile de acțiune definite în prezenta strategie sunt etape concrete care au menirea de a asigura atingerea obiectivelor generale și specifice ale Strategiei.

AP 1.1.1. Promovarea Legii vaccinării și a altor instrumente de reglementare favorabile vaccinării

AP 1.1.2. Promovarea reglementărilor și procedurilor pentru facilitarea implementării vaccinării și a accesului la vaccinare

AP 1.1.3. Promovarea de legislație care susține VACCINAREA DE-A LUNGUL ÎNTREGII VIEȚI, inclusiv prin MECANISME DE COMPENSARE (!!!)

AP 1.2.1. Realizarea de informări /mese rotunde /dezbateri privind importanța vaccinării pentru sănătatea publică cu decidenți de nivel național și local

AP 1.2.2. Advocacy pentru vaccinare (…)

AP 2.1.1. Asigurarea activității de vaccinare la parametri optimi atât la nivelul asistenței medicale primare cât și la nivelul altor furnizori de servicii de sănătate, pentru a asigura acoperiri vaccinale mai mari sau egale de 95% pentru vaccinurile din calendarul național de vaccinare

AP 2.1.2. Asigurarea, la nivel de stat, a unei finanțări adecvate care să confere Programului Național de Vaccinare continuitate, adaptabilitate și durabilitate

AP 2.1.3. Utilizarea de strategii inovatoare și abordări personalizate pentru a reduce numărul persoanelor nevaccinate și insuficient vaccinate în fiecare comunitate. (…)

AP 2.1.5. Stabilirea sau actualizarea politicilor naționale și a practicilor de recuperare a vaccinării, valorificând abordarea pe parcursul vieții a imunizării (…)

AP 2.3.2. Facilitarea introducerii de noi vaccinuri, mai ales la grupele la risc (…)

AP 3.1.4. Armonizarea cadrului legislativ pentru autorizarea temporară și procurarea rapidă a unor vaccinuri în situații de urgență (…)

AP 6.1.6. Formarea altor categorii de profesioniști (cadre didactice, asistenți sociali personal cleric) pentru înțelegerea beneficiilor vaccinării și pentru informarea corectă a publicului cu privire la recomandările oficiale (…)”

„AP. 8.1.1. Definirea misiunii parteneriatului social, a criteriilor de eligibilitate și a principiilor etice

AP. 8.1.2. Implementarea activă a parteneriatului și promovarea vaccinării (…)

AP 8.3.1. Identificarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor legate de vaccinare în rândul populației generale

AP 8.3.2. Utilizarea tehnologiei de marketing social pentru dezvoltarea de materiale de educație pentru sănătate destinate populației generale și diseminarea acestora pe cele mai adecvate canale de comunicare (…)

AP 8.4.1. Identificarea grupurilor ezitante la vaccinare și a barierelor care influențează succesul programului de vaccinare

AP 8.4.2. Adaptarea resurselor de comunicare la nivel național pentru a îmbunătăți gradul de conștientizare și încredere în vaccinare pentru comunități/grupuri vulnerabile

AP 8.4.3. Creșterea și susținerea conștientizării și a cererii de vaccinuri în toate comunitățile și pe parcursul întregii vieții.

AP 8.5.1. Implementarea de activități de comunicare pentru a promova încrederea comunității în procesul de monitorizare și răspuns la evenimentele privind siguranța vaccinurilor.

AP 9.1.1. Organizarea de activități de vaccinarea în condiții de crize umanitare, migrație, urgențe de sănătate publică/epidemii, pandemii. (…)” (pag. 16-19)

„VII Rezultatele așteptate

(…) Strategia va avea ca efect consolidarea capacității tuturor sectoarelor implicate în atingerea obiectivelor de imunizare, îmbunătățirea cooperării între sectoare astfel încât să se asigure următoarele rezultate până în anul 2030:

* o acoperire vaccinală peste 90% la toate vaccinurile incluse în programul național de vaccinare

* o acoperire vaccinală de 70% pentru vaccinarea de-a lungul vieții la grupele la risc pentru bolile prevenibile prin vaccinare

* Creșterea cererii/acceptanței peantru vaccinare a populației (…)” (pag 20)

„XII Implicațiile asupra cadrului juridic

(…) Pentru implementarea strategiei este necesară ESTE NECESARĂ ADOPTAREA LEGII VACCINĂRII , ca legislație primară.” (!!!)

Vă las să trageți singuri concluziile.

Și pentru a avea imaginea plenară a fenomenului, vă rog să citiți cu atenție în pozele alărurate CINE semnează și contrasemnează și AVIZEAZĂ inițiativa de mai sus – IAR D’ABIA ASTA ARATĂ DIMENSIUNEA ȘI GRAVITATEA PROBLEMEI!

Și mai e ceva: JOI, TOȚI MERGEM LA MINISTERUL SĂNĂTĂȚII, pentru că joi vor fi dezbateri cu privire la proiectul de HG de mai sus!

TREBUIE SĂ OPRIM, CÂT MAI PUTEM, LEGISLAȚIA ASTA NAZISTĂ!

Voi reveni cu mai multe comentarii în postările viitoare, că doar și noi, ăștia care promovăm „Campaniile agresive anti-vaccinare”, știm cu „advocay-ul” și ne pricepem și noi un pic la „marketing-ul social”!

Post scriptum: pentru cei care nu mă cred, las aici link-ul către documentele publicate pe site-ul lor de către Ministerul Sănătății: https://www.ms.ro/ro/transparenta-decizionala/acte-normative-in-transparenta/hotărâre-a-guvernului-privind-aprobarea-strategiei-naționale-de-vaccinare-în-românia-pentru-perioada-2023-2030/

Iar cei ce vor să participe la dezbateri, „Ministerul Sănătății organizează joi, 17 august 2023, ora 15.00, o dezbatere publică în sistem videoconferință cu tema: Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Strategiei naționale de vaccinare în România pentru perioada 2023 – 2030.

Solicitarea de înscriere la dezbatere se va trimite la adresa de e-mail: propuneri@ms.ro, până la data de 17.08.2023, ora 10.00.

La înscriere vă rugăm să specificați următoarele:

– Nume și prenume, precum și adresa de e-mail la care vi se va trimite link-ul pentru logare,

– Doriți/nu doriți să luați cuvântul,

– În cazul în care doriți să luați cuvântul, propunerile, în format electronic, word, cu specificarea articolului sau articolelor din proiectul de act normativ la care se face referire.

Înscrierea participanților la dezbaterea în sistem videoconferință se va face în ordinea în care a fost primită solicitarea de participare la adresa de e-mail mai sus menționată.”

#SHARE!

Autor: Dan MV Chitic