de Gheorghe Pârja
În vremea stagiului militar, că am făcut armata timp
de un an și patru luni, la Beiuș și Timișoara, am prins o amplă aplicație la
Cincu, când a fost simulată atmosfera de pe front. De la săpatul tranșeelor, la
trageri cu piese de artilerie, arma la care am slujit patria. Nu zâmbiți, că
așa se spunea atunci. Acolo, în tranșeele aplicației, am folosit un aparat
numit periscop, cu care supravegheam câmpul de bătălie și inamicul iluzoriu.
Numele acelui aparat a fost preluat de revista Asociației Cadrelor Militare în
Rezervă și în Retragere din Serviciul de Informații Externe, o publicație
trimestrială bine documentată, în care semnează nume de prestigiu ale
diferitelor domenii. De fiecare dată când îmi procur câte un număr, grație
col.(r) Gavrilă Dunca, am sentimentul firesc că învăț lecții de istorie, scrise
cu fața spre adevăr. O garanție pentru mie este prezența în colegiul
consultativ a sociologului, academicianului dr. Ilie Bădescu.
Așadar, revista PERISCOP, recentul număr –
octombrie-decembrie 2023. Domnul Bădescu prezintă cartea colegului de Academie
Română, Cătălin Zamfir, despre România în criză, care ne oferă o cheie pentru
explicarea riguroasă a strămutării întregului Răsărit în orizontul unei crize ruinătoare,
care se perpetuează. Țările sunt cheia strategică a lumii. Modelul analitic
propus de autor este cuprinzător, cu putere explicativă remarcabilă. Cartea lui
Cătălin Zamfir este una de excepție, deoarece a găsit explicații decisive
asupra situației României și a lumii în ceasul de față. Cum spuneam, revista
practică cu succes, în folosul cititorilor, metoda periscopului. Așa se scrie
cu pricepere documentată despre spionaj și contraspionaj în vremurile noastre.
Sunt relatate fapte de acest gen din Serbia, iar Germania este sub amenințări
crescânde de spionaj, extremism și terorism.
Este povestită anchetarea unor memorialiști din
serviciile speciale franceze și daneze. Autorii acestui articol din tranșeele
realității imediate, Gheorghe Bărbulescu și Ioan Gatea, sunt stăpâni pe
subiect. Ioan C. Popa întoarce fila și scrie despre spionajul rusesc, văzut de
un istoric de la Harvard. În revistă au fost publicate numeroase articole pe
această temă. Apoi este comentată o cercetare academică cu răspuns complex
despre avuția națională a României. Concluzia analizei plasează avuția
națională totală pe locuitor pe locul 24 în Uniunea Europeană, doar înaintea
Bulgariei și Greciei. Un subiect care a revenit în actualitate este Tezaurul
României de la Moscova. Col.(r) dr. Ilie Schipor scrie un articol documentat
despre dezinformarea în istoriografia Tezaurului României, evacuat în Rusia.
Autorul pune în circulație miturile Tezaurului, care sunt incitante și
lămuritoare. Altă viziune am dobândit după lectura acestui articol. Adică mi-am
lămurit multe teze fanteziste despre destinul sovietic al aurului românesc.
Este publicat și memoriul românilor din Ucraina,
care solicită Kievului să renunțe la sintagma limba moldovenească. Apare și
reacția Ministerului Educației de la Kiev, care se străduiește să tipărească
manuale cu sintagma limba română. Apoi, un articol inspirat din crezul
istoricului Gheorghe I. Brătianu despre lupta României pentru recunoașterea și
apărarea drepturilor sale la Conferința de Pace de la Paris. Este comentat
avizat războiul dintre Israel și Hamas. Cum a fost posibil și ce soluții se
întrevăd? Tot mai des amintită crearea unui stat palestinian. Alexandru Botez
închipuie perspectivele războiului din Ucraina. Deocamdată nu se poate ajunge
la un acord de încetare a luptelor. Ni se aduce aminte de vremea în care
România era încurajată de China de a pune problema Basarabiei în discuțiile cu
sovieticii. Era după anul 1964.
Se pune apoi întrebarea de mare actualitate: devine
Europa irelevantă geopolitic? Trebuie să luptăm, pentru viitorul nostru, pentru
destinul nostru! De interes, dialogul din cadrul întâlnirii dintre Ceaușescu și
Brejnev, din anul 1970. Stenograma discuțiilor este de luat în seamă despre
opiniile protagoniștilor în relațiile Est-Vest. Este comentată o carte de
referință semnată de distinsul diplomat și publicist, dr. Nicolae Mareș,
închinată eroilor români căzuți în primul război mondial. Pentru mine, lectura
acestei reviste a echivalat cu câteva lecții de istorie. Mulțumesc celor care o
alcătuiesc și îi dau drumul spre cititori.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu