Dan Pavel: “E prea mult circ aiurea”

Știu că n-am mai scris chestii serioase de la Crăciun încoace, dar nici n-am chef. E prea mult circ aiurea. După mai bine de un deceniu de politici falimentare care au făcut UE dependentă de resurse rusești, industrie chineză și apărare americană, proeuropenii de mucava nu discută despre posibile greșeli sau soluții, ci despre care opozanți sunt vinovați pentru starea actuală. Se discută în continuare despre extremiști care, pe vremea când se implementau aceste politici falimentare, nu numai că nu erau la putere, dar abia terminau liceul sau le dădea părul la puță. Sunt complet plictisit de atitudinea protipendadei românești care caută țapi ispășitori prin popor, cu același zel cominternist cu care ne-a obișnuit din pandemie. Nici măcar nu înțeleg de ce mai contează poporul. Nu-i ca și cum politicile astea s-au implementat democratic, prin vot, referendum sau ceva. Au venit de sus ca bulele papale – faceți așa dacă mai vreți păpică de la UE – iar noi și restul sclavaleților din Est le-am implementat prost și otova, fără să ne gândim la vreo consecință pe termen lung. Nu-i ca și cum am fi votat noi războaiele sau politicile economice. Nici măcar drept de vot nu mai avem. Apoi, despre ce popor vorbim?

Pe net e spitalul de nebuni, ca de obicei. Toți intelectualii care se scuipau acum patru ani își șeruiesc acum părerile între ei cu dragoste. Mai că nu se pupă pe gură. E o armonie între ei ce n-ai văzut. Ăia care ieșeau cu noi la proteste acum niște ani, acum distribuie tot felul de Papahagi, Liiceni și alți sfertodocți de care râdeau cu clăbuci mai demult. Vectorii români ar trebui să sune la Cartea Recordurilor pentru că sigur suntem pe primul loc la campionatul de labă în cerc. O labă împachetată armonios și promovată algoritmic ca să participăm involuntar la ea chiar și dacă nu suntem abonați la canalele lăbarilor. Ca de obicei, poporul e bolnav mintal. Noroc că mai avem intelectuali sănătoși. Puțini, dar buni. Nu știu ce ne făceam fără ei. Probabil că la ora asta votam mișelește sau ceva. Mâncam copii. Violam femei și le sfârtecam sânii cu dinții, la cât suntem de înapoiați ca popor. Făceam ceva groaznic, oricum. Noroc că avem lumina lor călăuzitoare și că PSD a devenit brusc proeuropean. Noroc cu martirul de Iohannis pe care îl apără toate partidele tacit când se sacrifică pentru noi stând peste program la Cotroceni. Toți pompadurii jurnalismului și ai politicii dâmbovițene au făcut front comun. Până și opoziția controlată, care nu se mai obosește nici să păstreze aparențele de opoziție. E ordin pe unitate să facă toată lumea gălăgie ca să nu se înțeleagă și să nu se întâmple nimic. O mână spală pe alta și amândouă obrazul.

Telectualii fac gălăgie diversionistă ca să ne uităm în altă parte – la florăresele și taximetriștii care erau cât pe-aci să dea țara pe mâna lui Putin. Noroc că televiziunile au trecut de partea corectă a luptei, după ce au fost plătite corespunzător, iar vectorii au ieșit sârguincioși la vânătoare de elemente uneltitoare ca niște buni secretari de partid ce sunt. Vina e mereu la popor. La fraierii de pe Facebook, la cocalarii de pe TikTok, la vloggeri… ”N-are poporul educație, domnule! Nu ascultă muzica noastră. E troglodiți! Nu e elite ca noi! E niște putori care nu înțelege economia! Ar fi dormit în șanț, cu coajă de căcat la cur, dacă nu ne aveau pe noi – elitele intelectuale – care nu producem nimic și nu contribuim un scai la economie pentru că trăim exclusiv din contracte cu statul”. Trebuie să fie zarvă. Este foarte important ca nimeni să nu pună cumva întrebările esențiale. Oare au funcționat politicile astea la nivel european? De ce e criză? Ce fel de criză este? Cine și ce a făcut de s-a ajuns aici? Cui folosește? Cine profită? De ce cresc taxele? De ce se închid firmele? De ce nu ne mai ajută legile sau Constituția?

Lumea vorbește obsesiv de Putin și de propagandiști ruși infiltrați printre noi. Pentru influencerii puterii toate ar merge genial dacă n-ar exista poporul. Economia duduie, SRI veghează cu bună credință, a dejucat atacuri cu eforturi neprecupețite și merită prinos de recunoștință pentru asta. Pentru mine zgomotul ăsta e prea obositor. Ce nu mă mai uitam eu la televizor, dar acum nu mai citesc nici știrile. Frate, nu ne-a schimbat Putin legile. Nu ne-au obligat rușii să renunțăm la resurse proprii ca să cumpărăm gaze de la ei. Nu au mutat chinezii cu forța industria europeană în Shenzen și nu ne-a închis Xi Jinping centralele. Nu ne-a obligat nimeni să participăm la extinderi NATO, la campanii pseudo-ecologice mai poluante decât fosilii și la reforme neprofitabile. Unii europeni au fost deștepți și, pe vremea când toată lumea închidea sau investea în proiecte falimentare, ei deschideau centrale nucleare și exploatări noi. Franța, de exemplu, care a dat-o din gură cu energia regenerabilă și a mai deschis câteva reactoare nucleare ca să exporte energie la vecini.

Pe vremea când noi liberalizam piața de energie după ureche și vindeam tot la preț de fier vechi, țările scandinave limitau cesiunile în vederea repatrierii controlului asupra exploatărilor de fosili. Acum naționalizează și infrastructura de transport de energie, nu numai producția. Când s-a spart buba în Ucraina, Norvegia cea verde și ecologistă și-a dublat exporturile de fosili în Europa. A înlocuit o bună parte din cererea pe care o acoperea Rusia. Fată deșteaptă Norvegia. A făcut marketing ecologic pentru proști, dar ea tot din fosili naționalizați trăiește. Țările nordice au înțeles repede că fără independență energetică nu pot rezista. Nu ca noi de am ajuns să ne vindem și chiloții de pe cur ca să acoperim subvențiile la energie. Dar, mă rog, Norvegia e praf pentru că nu-i în UE. N-are și ea o Ursulă a ei care să o mângâie duios pe cap în timp ce-i dezmembrează pe față toate sistemele. Noi suntem pe capitalism de-ăla adevărat în care lăsăm piața liberă să dicteze, după ce ne dictează Bruxellesul ce avem voie să producem și Washingtonul de la cine avem voie să cumpărăm. Norvegia e varză pentru că nu are penelesediști care umblă cu căciula în mână: Dă-și-mie, șefu! Fac orice, vând, taxez, închid orice, doar mai dă și mie niște bani! Tanti Ursula, cred că iar am apăsat pe ceva și s-a stricat economia! Nu ne ajuți tu cu niște bani?

Nu ne-a obligat Putin să dăm pomeni electorale de la buget, să facem împrumuturi la dobânzi de camătă sau să semnăm contracte păguboase cu tot felul de companii. Nu ne-a luat Putin infrastructura inexistentă sau producția de hrană și energie. Nu cred că a sunat Lavrov la CCR să anuleze alegerile. Nu-mi amintesc să fi venit Rusia cu pistolul la tâmpla lui Ciolacu, Ciucă sau chiar și Cîțu, să dea subvenții și contracte în mod preferențial. Să dinamiteze sectorul privat, să dea la gioale sectorului energetic, să suprataxeze mici întreprinzători, să saboteze agricultura sau să își bage nepoții prin funcțiile cheie. O țară nu poate funcționa la nesfârșit cu datorii, somnolență și nepotism, în ideea că nu se întâmplă nimic grav niciodată. Uite că uneori se întâmplă chestii nasoale și trebuie să ai un economist bun pe ici, un avocat deștept pe colo, un strateg priceput, un negociator sau un șef competent la servicii. Din când în când mai trebuie o lege clară și nepărtinitoare care să restabilească ordinea. O instituție care să funcționeze corect etcetera. Cu cine să faci chestiile astea? Cu obezii noștri cu opt clase și doctoratul făcut la bodegă? Cu microcefalii hulpavi, cu futnicele și nepoatele pe care și le-au băgat prin toate instituțiile care dau acum din colț în colț?

Pe politică externă România e praf. Ne pleacă guguștiucii cu felia de pâine din farfurie. Nu ne-a impus Volodea toate cumetriile incompetente la Externe. Dacă scena politică internațională ar fi fost o nuntă, până acum România era invitată la masa copiilor. De câțiva ani încoace a reușit performanța de a nu mai încăpea nici la masa piticilor. Dârdâie în frig la intrarea restaurantului. Se uită pe fereastră la petrecerea altora și înjură. În timp ce alte națiuni se zvârcoleau să profite câtuși de puțin la masa negocierilor, Iohannis se juca de-a unga-bunga prin insule tropicale. Primea medalii sub formă de banane la festivități turistice. Ungurii spărgeau poarta pe la Washington ca să ceară sprijin și se poziționau clar pe harta lumii, iar românașii se scăldau în Bananistanul de Sud, pe banii statului. Zburau cu avioanele private în insule, cu zero interes național, ca să se întoarcă de-acolo somnolenți, bronzați și cu ciuperca piciorului. Apoi plăteau articole de presă în care să-i înjure pe unguri că nu-s proeuropeni adevărați. Că-s cu Putin, cu astea. Că așa-i analistul român – îl înjură pe ăla care își face casă, în timp ce el se culcă în cutia de la frigider fără niciun plan de viitor.

Politicienii noștri o tot scaldă ca fecioarele. Nu știu cu cine să țină sau ce să facă. Nu au vreun plan. Parcă ar vrea să se mărite cu cineva, dar fără să se fută, dacă se poate. Este exclus să facă un plan care presupune vreo idee sau inițiativă proprie. Orice, dar nu guvernare. Să ne zică cineva ce să facem. Cine? Ăăă… nu știm acum! E cam complicat acum la nivel internațional. Lasă că oprim un pic democrația și votăm când s-o stabili mai clar cine trebuie să ne zică ce să facem. Toate chestiile astea care se întâmplă acum ni le-am făcut singurei, de capul nostru. Nu ni le-a organizat Putin. I se rupă ăluia. Se pișă cu boltă pe amenințările vectorilor români care ar fugi oricum din țară la primul semn de garagață. Ăștia fac atac de panică la trolii de pe Twitter și la meme. D-apoi la armata rusă. N-au evoluat foarte mult de la limbismul caracteristic perioadei comuniste. Tot la mentalitatea de iobagi înspăimântați au rămas, doar că acum se ceartă boierii între ei și nu mai știu pe cine să pupe în cur ca să-i ajute. Azi pupă la Biden, mâine înjură SUA. Poimâine pupă la Ursula. Nu știu cu cine să se mărite. Toată lumea vrea doar să-i fută, dar promisiunile de măritiș nu s-au materializat până acum. Sunt înconjurați de cadavre politice în plină putrefacție electorală și nu știu pe care să-l poarte pe umăr în sicriul ideologic. Efectiv nu pot înțelege că în scena internațională nu există prieteni, ci doar interese.

Dincolo de zgomot, e foarte simplu. S-a demontat un pic Uniunea Europeană pentru că era neconvenabilă. Risca să devină un imperiu stabil, în competiție cu celelalte imperii. Europa a uitat cum se simte când îți iei un pumn în gură, iar acum i s-a amintit. I-a amintit și SUA și Rusia, cu elan muncitoresc. Acum îi amintește un pic și China cum se simte când te dai bazat fără să fii. Pumnii se mai și primesc, nu doar se dau. Și în peisajul electoral românesc e cam la fel. S-a suspendat un pic democrația pentru că era neconvenabilă. Pe fondul instabilității generale din Uniune, nu puteau lăsa periferia să scape de sub control. Din păcate se clatină și centrul, nu numai periferia. Să vedem ce s-o alege în Germania. Cine pleacă ultimul stinge lumina. S-au mai bine zis, cine fuge primul nu plătește nota. CSF-NCSF… Când aduci pulimea la sapă de lemn, nu mai ai de unde lua, iar pulimea devine necooperantă. Vrea să mai și dea, nu doar să primească. Degeaba o cerți și o ameninți că bagi răzvrătiții la bulău sau îl duci la reeducare. Îi doare în cur pe ăștia de amenințările intelectualilor care o ard de câțiva ani pe agresivitate și pe sentimente de cartier, dar n-ar rezista nici cinci minute pe bune la agresivitatea din cartier. S-au umflat biscuiții în toți firavii mintal, de la pandemie încoace, și o tot ard pe amenințări. Mimează o cuțităreală prost exersată care nu mai intimidează pe nimeni. La televizor și pe net sunt plini de dinți – să-i arestăm, să-i batem cu jandarmeria, să-i trimitem la reeducare – dar în realitate le dai o smetie de te lasă să le fuți și nevestele. Îi suni să vină să și le ia după ce ai terminat treaba cu ele, că ți-e lene să le mai duci și acasă. Sunt megabărbații de tastatură care strigă la ruși, îl amenință pe Trump, se burică la unguri, urlă la troglodiții. Sunt câini care latră de după gard. E adevărat că pumnii nu trec prin ecran, dar trec ocazional pe la urne și deseori prin viața reală.

Așa că m-am plictisit de aceleași căcaturi de psyops ani la rând. De vânzători de panică și fumigene politice. Sunt sătul de opoziție controlată și de candidați de la servicii care se acuză unii pe alții că nu sunt de la serviciile potrivite. Ce se întâmplă acum e pură fanfaronadă cu apeluri juvenile la justiție… s-a găsit putinism la popor, s-a găsit atacuri rusești la sereiu, s-a găsit democrație la cecereu… Da, mă! Putin plm. Altcineva n-avea cum! Toată protipendada noastră politică era plină numai de bune intenții, cu tot cu slugile ei mânjite din ”societatea civilă”, plătite pe nașpa din banii noștri. Duduia numai de spirit patriotic și de simț de răspundere. Numai oameni de bine, ce să mai. N-avea cum să fie vinovată tocmai clasa politică din România și trompetele care au sprijinit falimentul pas cu pas. În România curgea numai lapte și miere. Pluteau dolarii pe Dâmbovița și nu-i culegea nimeni. Numai Putin putea fi vinovat de ce se întâmplă acum. Plus ăștia 18 milioane de putiniști reduși mintal din România. În rest Ciolacu și cu toți argaleții de la putere sunt băieți de comitet. Trag pentru țară. Îmi dau lacrimile numai când mă gândesc câte eforturi fac ei să ne ajute. Aveți grijă să votați corect în primăvară, că iar se suspendă alegerile dacă nu sunteți cuminți. Căcat! Nu mai am niciun chef…

Autor: Dan Pavel