Din puțul gândirii lui...VeDeMe

 

EDITORIALUL LUNII DE IERI, DE ALALTĂIERI, ȘI CHIAR ÎNAINTE CU MULȚI ANI...

M-au întrebat unii ”simpli cititori” că lansările de cărți cum se desfășoară? Le-am răspuns:

 ”În proporție de 99 % dintre participanți se află la evenimentul cu pricina din constrângeri, fie ca invitați, pe linie de gașcă,  adunați ”cu arcanul” de la unități de învățământ, iar unii să se bage în seamă pe lângă așa  zișii ”personalități” , fie că vorbim de autorii cărților respective sau pe lângă invitații speciali. Prezența la asemenea evenimente , în proporția menționată mai sus este după cum am menționat, dar mai ales în funcție de cine și ce este autorul, sau că pe cine a invitat. Dacă sunt mai mulți , autorul are o funcție undeva , sau că e dintr-o gașcă anume, iar dacă sunt mai puțini, autorul este doar un ”funcționăraș” sau că e din altă gașcă. Iar de simpli cititori veniți din proprie voință, putem spune că au participat? Nici vorbă. Când spun ”simpli cititori” mă refer la persoanele care n-au scris cărți sau alte cele pe linie publicistică, nu la săraci sau bogați, ori la ranguri, funcții sau poziții sociale bune sau mai puțin bune. Poate au participat soții sau soțiile scriitorilor/scriitoarelor, să nu li se reproșeze: ”La lansare n-ai venit, dar la pescuit sau la taifas cu vecinele din blocul X te-ai dus!”

De fapt cine dorește o anumită carte, se interesează despre aceasta la librărie, bibliotecă, la autor, sau și-o achiziționează prin intermediari. Credeți că asemenea denumite cică ”lansări”, se fac în general doar pentru imagine? Nici vorbă. Când putem posta pe 30 de grupuri că X a scris o carte și mai spunem ceva despre cartea cu pricina, sigur că vor auzi despre asta nu numai cetățenii unei țări ci și din altă parte. Însă în majoritatea cazurilor interesul este în aspect financiar. Dacă cel care lansează cartea, pune exemplare la vânzare aproape în picioarele trecătorilor, la intrare/ ieșire din imobil, extrem de puțini se încumetă să iasă fără să cumpere un exemplar, ca după aceea să iasă cârcoteli de felul: "Uite-l și pe ciobanul sau țăranul analfabet, ori calicul cutare că nu s-a îndurat să cumpere un exemplar”. Altfel cine credeți că ar cumpăra cartea respectivă? Poate unul din douăzeci...Păi, asta de fapt ce înseamnă a fi? Taxă de participare cu pretext literar. Evident că participanții – blocați în colțul rușinii: dacă nu cumperi, ești „calic fără cultură” sau – groază! – „om care nu citește, decât că spicuiește ziare cu conotații politice sau ”diverse” pe linie comercială”. Cartea? Se vinde nu pentru că e bună, ci pentru că e șantaj moral cu pretenții culturale. Unul din douăzeci o citește...probabil Ceilalți o pun sub cratița luată atunci de pe plita încinsă, să nu se ardă fața de masă, sau pe oala cu smântână , să nu intre insecte sau rozătoare.

În altă ordine de idei, la o lansare de carte am mers cu cartea de acasă, un exemplar primit  de la autor înainte cu câteva zile de lansarea propriu zisă. Am intrat cu cartea în mână, iar după ce s-a terminat evenimentul cu pricina am ieșit , evident cu cartea la mână, arătând celui care vindea exemplare că eu deja am un exemplar din cartea respectivă . Vă dați seama în ce "manieră" se merge la lansări de cărți, altfel…ești  de pomină că ai ieșit de acolo ca ciobanul din stână. În fond nimeni nu merge la evenimente de acest fel fără percepția de a nu cumpăra măcar un exemplar, altfel…tulai Doamne, se umple de ”cârcoteli” menționate mai sus nu doar  municipiul sau comuna unde a avut loc întrunirea respectivă, ci merge ”hirul” acesta peste mări și țări, așa cum unii au transmis prin mail sau prin alte sisteme de socializare că X și Y fiind prezenți la o anumită lansare de carte, au plecat de acolo fără să ceară măcar un exemplar…

                         Vasile Dan Marchiș

                         fondatorul revistei Izvoare Codrene,

                         fondatorul revistei Sintagme codrene,

                        ofițer de presă Liga Scriitorilor din România