VOM REVENI?

 

Totul scârțâie, ca ne uns arcuș,

Vom reveni la "Frații Petreuș"?

Vom reveni la oase și la gheare,

Și fără carne pusă-n sarmale?

Cu spor și dor, vom reveni,

La cârlige goale prin măcelării?

Cu cartoful înlocuind triumfător,

Ce trebuia s-avem la rotisor?

Vom reveni la nechezolul de mai ieri,

La cicoare și la ceai de mușețel?

La frig în case și curent tăiat,

C-o haină-n plus la îmbrăcat?

Vom reveni la ședințe de partid,

Cu sloganuri ca la pcr-ul "iubit"?

Coaliția ne pregătește un mâine,

Cu cartele pe ulei, zahăr, carne, pâine?

Vom reveni la soia și la cozi,

Ce umple burți, de poți să rozi?

Și mai nou și apa, cu măsură,

Cât de-o gargară și o-nghițitură?

Cu numere cu soț sau fără, circulând,

Pe rând, pe șosele, și din când în când?

Cu cote de carburant pentru mașini,

Cu interzicere de a uda grădini?

Cu programe tv, cu două ore de vizionare,

Cu copii aduși la vizite protocolare?

Cu prețuri tot mai mari la lucruri mici,

Și cu portmonee cu arici?

Cu vântul ce va bate prin buzunare,

Cu tot mai rar acces la bunăstare?

La schimb cu mulțimi populare,

Zâmbind fals la vizite oficiale?

Cu scandări, cu sula-n coastă,

Că trebuie doar ei, ca să trăiască?

Proclamând varza de Bruxelles,

Mana cerească căzută din cer?

Vom reveni, oare, vom reveni,

La lucruri triste și la viața gri?

Cu primul ministru, fals sfânt, Ilie,

Responsabil cu ploile de sărăcie?

Și-un teleghidat, rupt de realitate,

Ce umblă tras, de-o cheie-n spate?

Vom reveni la "cel mai stimat și iubit",

Pe retine cu perversitate lipit?

Și pentru bancuri cu iubitul conducător,

Vom fi ridicați și duși la ”vorbitor”?

Ce vrem să fim, ce suntem, ce am fost,

Sat fără câini, țară fără rost?

Vom reveni, iar vom reveni,

La marșuri triumfătoare spre aceleași prostii?

Vreți să zâmbim și când ne dați cucută,

Pentru suveranitatea pierdut?

Pentru obediența voastră crasă,

Pentru frica de-a da cu pumnu-n masa?

Pentru țara asta, lăsată pradă,

Lupilor, cărora și onor li se dă, ca la paradă?

Vreți să luați cele șapte rânduri de piei,

De pe poporul de oi, voi dându-vă lei?

Dar o limită are, împilarea și frica,

Că mai poate exploda, iar mămăliga!

Când va ajunge poporului, cuțitul la os,

Netrebnicii vor sfârși neîndoios!

Vă spun cinstit, ascultându-mi flerul,

Pregătiți de pe acum elicopterul!

Răzvan Ducan

17 decembrie 2025