Ilie Bolojan pregătește nucleara!

 

Dacă-i lăsat o va aplica de la 1 ianuarie 2027 și oamenii vor ajunge să fie executați de bănci!

Rareș Bogdan a făcut miercuri seară, 30 septembrie, o serie de afirmații de o gravitate fără precedent la adresa liniei politice impuse de Ilie Bolojan în interiorul PNL, imediat după respingerea Cabinetului Mureșan în Parlament.

Europarlamentarul liberal a criticat dur modul în care a fost gestionată criza politică în ultimele cinci luni și a avertizat cu privire la măsurile fiscale severe care s-ar pregăti la nivelul conducerii executive a partidului.

„Eu cred că dacă poporul român și colegii mei din PNL mai au puțină minte și ascultă strada, poporul, oamenii disperați din România și se uită la ce se întâmplă cu alte țări din jurul nostru, care sunt într-o viteză uluitoare, îl vor trimite pe Ilie Bolojan unde l-au trimis parlamentarii în urmă cu 5 luni de zile. Și să avem un Guvern pro-european”, a declarat Rareș Bogdan la Antena 3 CNN.

„Demersul din ultimele săptămâni înseamnă un dezastru de imagine pentru PNL, înseamnă o cădere în ochii electoratului, e vectorizare a vinei unei guvernări dezastruoase și a 5 luni de păstrare a unei crize, care a dus la incapacități de plată, a dus la 30 de miliarde de euro, bani facturați și neîncasați de companii. A dus la imposibilitatea de a avea rectificări, ceea ce înseamnă blocaje de investiții. HoReCa o duce mai prost decât oricând. Sunt zone în care consumul a scăzut cu 70%.

Vedem companii care se închid pe capete, vedem 395.000 de șomeri, o cifră uriașă, care arată incapacitatea administrativă a lui Bolojan de a conduce România. Liberalii care l-au susținut pe Mureșan și-au bătut joc de el pentru că l-au introdus într-o misiune imposibilă.

Acum pregătește nucleara: din 1 ianuarie, pe programul lui Ilie Bolojan este impozitarea proprietăților la valoarea de piață. Știți ce înseamnă asta? Asta înseamnă că un apartament cumpărat de pensionari cu 40-80 mii de euro, iar azi valorează 500.000 de euro, vor ajunge să fie în imposibilitatea să-și plătească impozitele și vor ajunge să fie executați de bănci, de primării.

Ilie Bolojan a refuzat investiții străine pentru că a intrat în conflict cu SUA. Toate investițiile americane în România sunt blocate. A ajuns să piardă din SAFE 11 miliarde”, a explicat acesta, indicând totodată miza economică uriașă reprezentată de sectorul gazelor naturale în următorii ani.

Rareș Bogdan a subliniat că masa mare a membrilor de partid se aliniază mai degrabă în jurul platformei conservatoare, nominalizându-se pe sine alături de Gorghiu, Thuma, Cătălin Predoiu și primarul Nichita, în detrimentul actualei echipe de conducere. Totuși, el a precizat că susține calea de dialog propusă de șeful statului.

„Alegerile anticipate trebuie evitate, cred în raționamentul lui Nicușor Dan. Aș vrea să-l văd pe Ilie Bolojan pe stradă, printre oameni. Și pe cei care-l susțin, parcă sunt într-o sectă, parcă și-au pierdut rațiunea, în care nu mai văd decât Mesia Bolojan. Să-l văd pe Bolojan în fața oamenilor”, a încheiat europarlamentarul.

C.L.

11499 de afișări - MOARA LUI GELU - 30.09.2026

 

Semnal editorial - Al. Florin Țene - „Nicolae Bălcescu – Destinul unei națiuni. Dramă istorică în versuri în trei acte”, Editura Liga Scriitorilor, 2026

 Între istorie, ideal și memorie. O dramă a destinului național și a Revoluției de la 1848

Volumul Nicolae Bălcescu – Destinul unei națiuni, de Al. Florin Țene, publicat în 2026 la Editura Liga Scriitorilor, se înscrie în seria „Epopeea Română” și reprezintă o dramă istorică în versuri, structurată în trei acte prin care autorul clujean urmărește destinul lui Nicolae Bălcescu din perspectiva formării sale intelectuale și morale, a implicării în Revoluția de la 1848 și a exilului, până la boală, moarte și posteritate. Volumul propune o reprezentare predominant axiologică a personajului, în care istoria, libertatea, dreptatea socială, țărănimea, unitatea națională și memoria constituie principalele axe tematice.

În Nicolae Bălcescu – Destinul unei națiuni, Al. Florin Țene își asumă explicit recuperarea literară a unei personalități istorice asociate generației pașoptiste. „Cuvântul înainte” formulează programatic această intenție: „Nicolae Bălcescu a aparținut unei generații care a înțeles că destinul unui popor poate fi schimbat prin cultură, prin educație și prin curaj. În jurul anului 1848, tinerii intelectuali români au ridicat problema modernizării societății și a afirmării națiunii române. Bălcescu s-a aflat în centrul acestei efervescențe istorice. În această dramă, evenimentul istoric este transfigurat poetic. Personajele vorbesc în versuri, iar confruntările lor devin confruntări de idei și de conștiințe. Patria, libertatea, dreptatea, țărănimea, revoluția și Unirea sunt teme care străbat întreaga construcție dramatică”.

Această declarație de intenție a autorului este importantă pentru înțelegerea întregii construcții fiindcă nu avem de-a face cu o reconstituire documentară a vieții lui Nicolae Bălcescu, ci cu o transfigurare poetică a unei biografii istorice. Evenimentul istoric în sine este convertit în situație dramatică, iar personajele reale sunt introduse într-un sistem de confruntări ideatice în care libertatea, dreptatea, patria, țărănimea, revoluția și unirea nu sunt simple teme secundare, ci reprezintă materia propriu-zisă a discursului dramatic, motiv pentru care volumul se situează la interferența dintre literatura istorică, teatrul poetic și discursul memorialistic.

Structura tripartită a operei Nicolae Bălcescu – Destinul unei națiuni, urmărește un traseu biografic și simbolic coerent, bine conturat, pe înțelesul cititorului.

Primul act, intitulat „Copilul care a auzit glasul țării”, este consacrat formării conștiinței lui Bălcescu. Copilăria, lectura, apropierea de istorie, detenția și contactul cu mediul revoluționar pregătesc profilul unui personaj pentru care cunoașterea trecutului reprezintă condiția proiectării viitorului. Încă din primele scene, Bălcescu este definit prin raportarea la carte, istorie și suferința oamenilor simpli: BĂLCESCU: „Mamă, de ce aud în vânt o chemare, De ce tresare inima când plânge-un om? De ce mă doare țara ca o rană mare, Și-un clopot parcă-mi spune: „Nu dormi, român”?// MAMA: Să nu uiți, fiule, că pâinea e sudoare, Iar libertatea cere suflet luminat, Un neam se naște iarăși din răbdare Când omul pentru oameni luptă neîncetat”.

Actul al II-lea, „1848 – Anul focului”, constituie centrul conflictului istoric. Islazul, proclamația, guvernul revoluționar, problema țărănească, primejdia și căderea revoluției configurează o succesiune de momente în care idealul intră în confruntare cu realitatea: CORUL: „La Islaz se ridică un glas peste câmpie, Un glas ce cere dreptul și omul liber, demn, Iar țara își adună speranța-n bucurie, Ca râul ce se varsă în fluviul său solemn./BĂLCESCU: Poporule, ridică-ți privirea către soare, Nu pentru răzbunare, ci pentru viitor, Să fie legea dreaptă, iar omul să nu moară Sub biciul unei lumi ce-l ține cerșetor./ ȚĂRANUL: Noi vrem pământ și dreptul de-a nu mai fi umiliți, Să știm că legea este și pentru noi, cei mici, Să nu mai fim în veacuri mereu împovărați, Iar alții să se-nalțe pe umerii celor mici./ BĂLCESCU: Atunci aceasta este clipa ce ne cheamă, Să punem peste țară un legământ curat, Căci libertatea adevărată nu înseamnă teamă, Ci dreptul ca un om să fie respectat”.

Ultimul act, „Exilul, iubirea și nemurirea”, schimbă registrul. Dacă în primele două acte domină acțiunea istorică, aici accentul cade asupra memoriei, iubirii, bolii și morții. Constantinopolul, Parisul și Palermo devin spații ale exilului, iar distanța față de țară intensifică dimensiunea afectivă a personajului. Prin urmare, traseul dramaturgic poate fi citit ca o succesiune de trei ipostaze: formarea conștiinței, acțiunea istorică și transformarea destinului individual în memorie colectivă: CORUL: „O, Nicolae Bălcescu, al nostru visător, Tu ai plecat departe, dar ai rămas acasă, Căci cine pune țara în suflet tuturor Nu moare niciodată, ci-n veacuri ne veghează./ CORUL: Iar marea de la Palermo, în fiecare seară, Îți poartă către țară ecoul liniștit, Și peste Carpați se ridică iar o zare În care visul tău de libertate n-a murit./ TOȚI: Cât timp va fi în lume un om care citește, Cât timp un grai român va spune „patria mea”, Cât timp în pieptul nostru o inimă iubește, Nicolae Bălcescu, vei fi în țara ta!”.

Câteva cuvinte despre personajul principal al volumului sunt necesare: Bălcescu apare simultan ca istoric, revoluționar, patriot, om îndrăgostit și exilat. Lista personajelor îl așază în centrul unei rețele formate din personalități pașoptiste – Ion Ghica, C. A. Rosetti, I. C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Gheorghe Magheru –, alături de personaje cu funcție simbolică, precum Țăranul, Corul Națiunii Române sau Poporul. Nicolae Bălcescu este însă mai mult decât un protagonist biografic, el devine purtătorul unei concepții despre istorie. Pentru personaj, trecutul trebuie cercetat pentru a putea înțelege prezentul și proiecta viitorul. În dialogul cu Kogălniceanu, istoria este definită ca memorie vie a unui popor, iar activitatea istoricului capătă o dimensiune morală.

În același timp, personajul este asociat constant cu scrisul. În închisoare, Bălcescu afirmă că scrie pentru cei lipsiți de posibilitatea de a se face auziți, iar mai târziu, în exil, transformă pana și cartea în instrumente ale luptei sale. Această recurență a motivului scrisului este una dintre cheile interpretative ale dramei. În lumea creată de Al. Florin Țene, istoria și literatura nu sunt domenii pasive, ci forme de acțiune asupra conștiinței colective.

Una dintre particularitățile evidente ale volumului este predominanța dialogului ideatic. Personajele vorbesc în versuri, iar multe dintre intervențiile lor au caracter de declarație programatică. Bălcescu afirmă că nu dorește o libertate pur formală, ci una care să se oglindească în viața omului de rând. În acest sens, drama se apropie de ceea ce am putea numi o dramaturgie a ideii, în care conflictul psihologic este subordonat confruntării dintre principii și valori. Personajele sunt, în bună măsură, purtătoare ale unor poziții morale și istorice.

Avantajul acestei formule este claritatea discursului iar cititorul nu are dificultăți în identificarea valorilor fundamentale ale operei. Aceasta nu anulează valoarea demersului autorului Al. Florin Țene, ci indică specificul său estetic: edificarea unei figuri exemplare decât deconstrucția ei psihologică.

O altă caracteristică cu care ne-a obișnuit autorul: alegerea versului clasic pentru o dramă istorică imprimă textului o tonalitate solemnă în care discursul poetic este construit în jurul unor câmpuri lexicale recurente: patria, libertatea, dreptatea, poporul, istoria, pământul, unirea, idealul și sacrificiul. Revoluția este asociată cu „focul”, iar idealul este reprezentat ca o lumină care poate supraviețui eșecului istoric și morții individului. Actul al II-lea este chiar intitulat „Anul focului”, în timp ce finalul dezvoltă motivul flăcării și al luminii ca expresii ale continuității spirituale.
Corul are, la rândul său, o funcție importantă. „Corul Națiunii” lărgește perspectiva de la biografia protagonistului la memoria comunității. În final, el transformă moartea lui Bălcescu într-un moment de consacrare simbolică. Exilul dobândește o funcție simbolică: cu cât personajul este mai îndepărtat de țară, cu atât discursul său despre țară devine mai intens.

Introducerea Alexandrei în structura piesei contribuie la umanizarea protagonistului iar relația dintre cei doi oferă o contrapondere dimensiunii politice a personajului și aduce în prim-plan problema sacrificiului personal. În scena despărțirii, iubirea intră în conflict cu misiunea istorică, iar Bălcescu recunoaște indirect costul personal al idealului său.Totuși, dimensiunea sentimentală rămâne subordonată temei centrale a destinului național, Alexandra nu produce o schimbare fundamentală în evoluția protagonistului, ci contribuie mai ales la accentuarea laturii sale vulnerabile.

Privită din perspectiva construcției sale, drama Nicolae Bălcescu – Destinul unei națiuni a lui Al. Florin Țene se remarcă prin coerența tematică și prin claritatea mesajului. Autorul urmărește consecvent relația dintre istorie și conștiință națională, iar traseul lui Nicolae Bălcescu este organizat într-o progresie ușor de urmărit: copilărie și formare, revoluție, înfrângere, exil, boală, moarte și posteritate. Ideile sunt rareori lăsate să se constituie indirect din acțiune; ele sunt formulate de personaje, repetate și reluate prin intermediul corului. În consecință, textul capătă aspectul unei drame cu pronunțată funcție de evocare și celebrare.

În plan estetic, volumul poate fi citit mai ales ca o dramă de idei și de memorie, în care figura lui Nicolae Bălcescu este monumentalizată prin discurs poetic și prin asocierea sa cu valorile fondatoare ale proiectului național. Forța principală a volumului Nicolae Bălcescu – Destinul unei națiuni rezidă în claritatea demersului său literar și în consecvența cu care Al. Florin Țene  urmărește relația dintre personaj și destinul colectiv. Limita sa, din perspectiva unei dramaturgii moderne, poate fi identificată în caracterul predominant declarativ al dialogurilor și în dezvoltarea relativ redusă a ambiguității psihologice. Bălcescu apare mai ales ca figură exemplară și purtător al unui ideal, decât ca personaj supus unei deconstrucții interioare complexe. Ultimele versuri ale piesei concentrează, de altfel, întreaga sa concepție, destinul unui om dobândește permanență prin ideile pe care le lasă în memoria unei comunități: CORUL NAȚIUNII: „Nu-i veșnic omul, însă gândul lui rămâne,/ Când este pus în slujba unui ideal curat,/ Iar timpul, care șterge palate și stăpâne,/ Păstrează peste veacuri pe cel ce a sperat./ Un tânăr din trecut privește către zare,/ Cu ochii plini de țară, de oameni și de dor,/ Și spune că prin carte, prin faptă și valoare/ Un neam își poate scrie destinul viitor”.

Gelu Dragoș, UZPR

Deutsche Welle: Ucraina aruncă Europa în șocul prețului motorinei

Camioanele, agricultura și industria depind de motorină. În prezent ea se scumpeşte din cauza perturbărilor din rafinării și a tensiunilor geopolitice. Dacă SUA interzic exportul, criza se va agrava în Europa. Motorina este esențială pentru funcționarea unei mari părți a economiei, de la transportul de mărfuri și utilajele agricole până la construcții și industrie.

De aceea, lipsa motorinei sau șocurile de preț pot avea un impact economic mai mare decât scumpirea benzinei, deoarece cresc costurile transportului de bunuri și ale operării utilajelor grele.

Pe măsură ce firmele sunt puse sub presiune, aceste costuri energetice suplimentare sunt transferate către consumatori, amplificând criza costului vieții și inflația. Ce anume determină însă creșterea prețurilor la motorină la nivel global?, scrie Deutsche Welle.

Statele Unite și China se numără printre cei mai mari producători de motorină din lume. China păstrează o mare parte din producție pentru consum intern, ceea ce face din SUA principalul exportator mondial de motorină.

Cu toate acestea, prețul mediu săptămânal al unui galon de motorină în SUA a ajuns la 6,52 dolari (5,73 euro), potrivit Administrației pentru Informații Energetice a SUA. Este o creștere semnificativă față de acum un an, când prețul mediu era de 3,74 dolari pe galon, sau față de acum doi ani, când era de 3,53 dolari.

Președintele Donald Trump i-a cerut recent liderului ucrainean să înceteze atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia, afirmând că acestea „provoacă un deficit de motorină”. Rusia este unul dintre cei mai mari furnizori mondiali de motorină. Din 2022 însă, unele dintre rafinăriile sale au fost atacate de până la 15 ori, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie. Agenția estimează că producția de motorină a Rusiei a scăzut cu aproape 30% comparativ cu nivelurile din 2025.

În consecință, Moscova a limitat exporturile de motorină pentru a proteja aprovizionarea pieței interne. Pe fondul reducerii producției rusești, SUA și-au intensificat producția pentru a acoperi deficitul, însă acest efort nu a fost suficient. Pe 22 septembrie, Trump a anunțat că administrația sa ia în calcul și o interdicție a exporturilor de motorină. O asemenea măsură este probabil destinată reducerii prețurilor interne înaintea alegerilor parlamentare din noiembrie, într-un context în care costurile energiei au devenit o temă importantă de campanie, mai spune DW.

Pentru Europa, consecințele unei motorine mai scumpe ar putea fi dramatice. „Decenii de stimulente politice, precum avantajele fiscale, au făcut ca parcul auto european să depindă mult mai mult de motorină decât cel din regiuni precum SUA”, spune Georg Zachmann, cercetător senior la think tank-ul Bruegel din Bruxelles.

„Ca rezultat, Uniunea Europeană este structural excedentară la benzină, pe care o exportă, și deficitară la motorină, pe care trebuie să o importe”, a explicat expertul în politici energetice și climatice. În UE, puțin peste 38% dintre autoturismele de pasageri funcționează cu motorină, iar transportul rutier, inclusiv cel de marfă, reprezintă 77% din consumul total de motorină și păcură, potrivit unui raport al organizației Transport & Environment. Această dependență de transportul alimentat cu motorină „îi expune în mod special pe șoferi și companii la șocurile prețurilor petrolului și combustibililor”, a scris Juliette Egal, autoarea principală a raportului.

Organizația neguvernamentală estimează că șoferii din UE plătesc în medie cu 30 de euro mai mult pentru un rezervor de 50 de litri de motorină de la începutul războiului din Iran. Un șofer german de tir suportă costuri suplimentare de aproximativ 236 de euro pe săptămână. Costurile suplimentare cu combustibilul pentru transportul rutier din UE se ridică la 270 de milioane de euro pe zi, dintre care 203 milioane de euro sunt generate de motorină.

În total, economia europeană a suportat costuri suplimentare de circa 40 de miliarde de euro pentru motorina utilizată în transportul rutier de la începutul conflictului. Pe termen scurt, volumul de procesare a petrolului brut în Rusia este principalul factor care influențează piața, afirmă Skip York, cercetător asociat la Centrul pentru Studii Energetice al Universității Rice din Houston.

„Fiecare nou val de atacuri ucrainene se reflectă în prețurile motorinei în doar câteva zile, spre deosebire de Strâmtoarea Ormuz, unde traficul se menține de luni de zile la un nivel redus, dar relativ stabil”, a spus acesta. În mod surprinzător, producția de țiței, materia primă necesară pentru fabricarea motorinei și benzinei, nu reprezintă principala constrângere. Acesta este și motivul pentru care prețurile petrolului au crescut doar moderat, în timp ce motorina s-a scumpit puternic.

„Blocajul de pe piața petrolului s-a mutat de la «insuficiența țițeiului», din martie-aprilie, la «insuficiența capacității de rafinare», începând din august”, a explicat expertul pentru DW. În prezent, perturbările din rafinării sunt factorul determinant, deoarece „atât campania ucraineană cu drone, cât și conflictul din Ormuz elimină capacitate de rafinare funcțională într-un ritm mai mare decât poate fi înlocuită”.

Prelungirea conflictelor din Orientul Mijlociu sau Rusia ar putea amplifica și mai mult problemele pentru Europa și pentru ceilalți mari consumatori de motorină. Restricțiile americane la export ar putea înrăutăți și mai mult situația. Potrivit lui Skip York, exporturile americane de motorină către Europa au crescut cu aproximativ 37% față de anul trecut și acoperă în prezent circa 8% din cererea europeană. Astfel, SUA reprezintă o alternativă importantă la motorina provenită din Rusia și din zona Golfului Persic.

Dacă Washingtonul va bloca exporturile, șocul asupra pieței va fi major și va conduce la prețuri și mai mari pentru motorină, avertizează Zachmann. Întrebarea este dacă UE va răspunde prin reducerea exporturilor de benzină către SUA, „ceea ce ar afecta ambele părți”, prin creșterea prețurilor benzinei în SUA și ale motorinei în Europa, este tabloul situației prezentat de Deutsche Welle.

C.L.

Declarația zilei - Ioan BUDA TZETZU

 

„În vremea când lucram în minerit, prin Gorj, un coleg (Vică Munteanu, zis Șoancă) se ținea de șotii. În vestiar, înainte de șut, se dezbrăca, își lua cizmele în picioare, centura cu acumulatorul lămpii la brâu, casca și lampa pe cap și zicea: ”Gata, hai în mină!”. Dar altă replică de-a lui se potrivește acum. Venea în vestiar și, fără să salute, zicea: ”Măi, nu ați auzit, nu m-au pus director?”.

O să vedem românii pe străzi, întrebându-se unul pe altul dacă au fost propuși ca prim-ministru...”

1 octombrie - Acoperământul Maicii Domnului

 

Acoperământul Maicii Domnului, sărbătoarea din 1 octombrie, este una dintre zilele importante din calendarul ortodox. Prăznuită anual la începutul lunii octombrie, sărbătoarea amintește de o vedenie în care Maica Domnului este văzută rugându-se pentru credincioși și întinzându-și cinstitul omofor peste popor, ca semn al ocrotirii și al mijlocirii sale.

Sărbătoarea își are originea într-o vedenie atribuită Sfântului Andrei cel nebun pentru Hristos, care, împreună cu ucenicul său, Epifanie, ar fi văzut-o pe Maica Domnului în timpul unei privegheri de toată noaptea în Biserica Vlaherne din Constantinopol.

Potrivit tradiției consemnate de Basilica.ro, Maica Domnului a apărut în văzduh, înconjurată de îngeri și sfinți, rugându-se pentru lume. Ea și-a întins omoforul asupra credincioșilor aflați în Biserica Domnului adunați la rugăciune. 

Maica Domnului s-a arătat rugându-se pentru oameni. La un moment dat, și-a întins vălul, acel acoperământ pe care îl purta, peste cei aflați în biserică. Imaginea aceasta a rămas. Un văl întins peste oameni. Un gest matern care spune mai mult decât ar putea spune sute de cuvinte. Nu promisiunea că nu vom mai avea necazuri. Nu făgăduința unei vieți fără încercări. Ci ceva poate mai profund: că nu suntem singuri atunci când trecem prin ele.

Aici este frumusețea acestei sărbători. Pentru că noi, oamenii, confundăm adesea ocrotirea cu absența suferinței. Ne imaginăm că, dacă suntem ocrotiți, nimic rău nu trebuie să ni se întâmple. Dar viața ne arată că lucrurile nu stau astfel. Și oamenii credincioși suferă. Și oamenii care se roagă pierd. Și oamenii care iubesc cunosc despărțirea. Și cei care au credință trec prin momente în care nu mai înțeleg de ce li se întâmplă ceea ce li se întâmplă.

Gr.C.

Grindeanu cheamă TOATE partidele la consultări...

Sorin Grindeanu, liderul PSD, a făcut declarații de presă după ce Guvernul Mureșan a picat cu 182 de voturi. Grindeanu a declarat că toate partidele trebuie să vină la consultări după ce Guvernul Mureșan a picat.

„Din păcate, România a plătit încă 10 zile din cauza orgoliilor liderilor PNL și USR, care știau de la bun-început că nu pot forma o majoritate, dar au insistat.

După tot acest spectacol trist, cred că trebuie să stăm împreună la masă și să găsim o soluție pentru economia României. Toată lumea este cu ochii pe noi. Suntem în prag de iarnă, avem un buget de făcut.

Românii sunt sătui de lozinci și așteapă, sper ca președintele să convoace cât mai repede consultări. Îmi doresc ca toate partidele să accepte un dialog.

Suntem pregătiți să ne asumăm redresarea României", a scris Grindeanu pe Facebook.

C.L.

PNL, USR vreți alegeri anticipate?!

După alegerile anticipate, veți încăpea toți într-un lift! Fără să vă înghesuiți...

„Astăzi, ar fi trebuit să punem capăt uneia dintre celei mai mari crize politice din istoria recentă a României. De 150 de zile, ţara este complet BLOCATĂ deoarece DREAPTA a refuzat să accepte un lucru simplu: direcţia în care merge România este una complet greşită!

Privilegiile sunt mai importante pentru PNL-USR decât economia şi viaţa oamenilor. În locul soluţiilor raţionale, aţi ales războiul politic. În locul românilor, aţi ales să vă ţineţi de scaune.

În loc să puneţi umărul la formarea rapidă a unui Guvern, aţi prelungit agonia politică cu încă 10 zile de criză. Doar ca să veniţi astăzi în faţa românilor cu un Guvern marionetă”, a declarat Sorin Grindeanu.

„Acesta NU este un Guvern al României. Este doar un alt guvern Bolojan, cu mai mult USR-rism în el. Un BOLOJAN 2.0 care va aplica fix aceeaşi reţetă a dezastrului şi austerităţii. Partidul Social Democrat spune nu acestui guvern Bolojan reşapat. Partidul Social Democrat spune nu acestui program scris cu inteligenţă artificială.

Vă anunţ, că nimeni din PSD nu a fost impresionat de ameninţările domnului Mureşan. Nu e nu! PSD va vota doar un guvern care ţine cu România”, a mai transmis liderul PSD.

„Domnule Mureşan – când dumneavoastră eraţi preocupat să legaţi dopul de sticlă la Bruxelles, PSD lupta şi reuşea să bage România în Schengen! Am reuşit asta inclusiv împotriva voastră – a găştii lui Macovei, care aţi inventat MCV pentru a ţine România în afara Schengen ani şi ani de zile.

Şi continuaţi să faceţi rău ţării împreună cu colegii voştri de la USR care se cred în filme poliţiste de duzină. Vă imaginaţi tot felul de conspiraţii, dar n-aveţi nicio jenă să semnaţi cu două mâini scrisori pentru suspendarea fondurilor europene pentru România”, a mai afirmat liderul PSD.

„După 150 de zile de haos, este momentul ca această guvernare a eşecului să plece acasă definitiv. Vreţi să prelungiţi criza?! Atunci mergeţi în continuare pe calea anticipatelor.

După alegeri, veţi încăpea toţi într-un lift. Fără să vă înghesuiţi!”, a mai declarat Sorin Grindeanu.

C.L.

Idioților, pe cetățenii români i-ați întrebat ce vor?

Interesantă reacția PNL după ce candidatul lor pentru funcția de premier a fost respins de Parlament. Ionel Bogdan, deputat liberal maramureșean, purtător de vorbe al PNL, a ieșit să spună care este strategia partidului după eșecul usturător la care se aștepta toată lumea. Evident, cu excepția găștii din jurul lui Bolojan.

„Partidul Naţional Liberal a luat act de votul pe care parlamentarii l-au exprimat astăzi în Camerele reunite. Suntem pregătiţi pentru paşii care urmează. Aşteptăm din partea preşedintelui cele două opţiuni pe care le are, şi anume, având în vedere că s-au întrunit condiţiile pentru a putea fi declanşate alegerile anticipate, fie preşedintele României declanşează alegerile anticipate de îndată, fie va desemna un nou candidat de premier”, a spus purtătorul de cuvânt al PNL, după votul din plenul Parlamentului.

Ionel Bogdan a arătat că, dacă preşedintele va alege a doua variantă şi anume va desemna un nou candidat pentru funcţia de premier, atunci, în cadrul PNL vor avea discuţii, precum şi cu partenerii şi vor lua deciziile care se impun, dacă vor susţine sau nu varianta pe care o va propune.

Da, se vede, exprimarea e alambicată, dovadă că junele Bogdan n-a stat rău în liceu doar la matematică. Printre stufărișul vorbelor debitate se vede o rază de lumină spre mal. Pentru prima dată de când a căzut în vraja bihoreanului eșuat la malul dâmbovițean al politicii, nu se mai rățoiește la PSD, nici măcar nu-i pomenește numele.

Și ce mari și tari se considerau ratații ăștia pe care votul cetățenilor i-a pus pe locurile 3 și 4, dar ei n-au ținut seama și s-au considerat îndreptății să conducă țara.

Măcar acum, în ultimul ceas înainte de căderea totală, nu v-ați gândit că, înainte de a începe noi discuții despre cum să vă fie vouă mai bine, să vă reamintiți ierarhia stabilită la alegerile parlamentare?

Grigore CIASCAI

Premiile Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației – ediția a 53-a, 2026

 

1. Premiul Cenaclului Literar-Artistic „Andrei Mureșanu” din Vișeu de Sus – Anca Iulia Beidac

2. Premiul Editurii Valea Verde – Vasile Trif

3. Premiul Asociației pentru Cultură ASTRA Lăpușeană – Nuțu Bota

4. Premiul Revistei „ASTRA Lăpușeană” – Ștefan Herțeg

5. Premiul Revistei „Cronograf” – Ana Săcrieru

6. Premiul Revistei „Nord Literar” – Adela Conciu

7. Premiul „In memoriam” – Lotica Vaida

8. Premiul „In memoriam” – Dumitru Ichim

9. Premiul Editurii Casa Cărților – Radu Botiș

10. Premiul Editurii Castrum de Thymes – Mihaela Manasia

11. Premiul Editurii Actaeon Books – Dorel Arsene

12. Premiul „Ion Iuga” – Ovidiu Oana Pârâu

13. Premiul „Ion Zubașcu” – Cătălin Leontie

14. Premiul Bibliotecii Municipale „Laurențiu Ulici” – Emil Hoștină

15. Premiul Revistei „Mișcarea Literară” – Nuța Crăciun

16. Premiul Revistei „Vatra Veche” – Gabriela Botici

17. Premiul „Gheorghe Chivu” – Mircea Teculescu

18. Premiul Revistei „Actualitatea literară” – Nicoară Mihali

19. Premiul Revistei „Convorbiri Literare” – Antonia Luiza Dubovici

20. Premiul Revistei „Poesis” – Pablo Romaniuc

21. Premiul Centrului Cultural Sighetu Marmației – Alexandru Sabou

22. Premiul pentru volum de debut în poezie – Sonia Larisa Tudose

23. Premiul pentru volum de debut în poezie – Tinu Coroian

24. Premiul Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației pentru volum de poezie – Rodica Brad Păuna

25. Premiul pentru antologie de autor – Dumitru Cristănuș

26. Premiul pentru antologie de autor – Ștefan Dimitriu

27. Premiul pentru volum de debut în critica literară – Raluca Hășmășan

28. Premiul pentru volum de debut în critica literară – Luminița Colopelnic

29. Premiul pentru critică literară – Premiul „Laurențiu Ulici” – Ligia Duruș

30. Premiul pentru critică literară – Premiul „Laurențiu Ulici” – Dan Anghelescu

31. Premiul Festivalului „Sighet 700” – Florica Bud

32. Premiul Opera Omnia – România – Nicolae Băciuț

33. Premiul Opera Omnia – acordat unui autor român din afara granițelor țării – Vasile Barbu

34. Premiul Opera Omnia – Gheorghe Pârja

Premii pentru poezie, emoție și cuvânt. Felicitări tuturor laureaților!

Ileana NEMEȘ POP

Liga Zimbrilor. Pauză acum, apoi meciuri unul după altul!

Etapa a 4-a din Liga Zimbrilor începe vineri și se termină joi, 8 octombrie, atunci când va avea loc ultimul meci al rundei, cel dintre CSM București și Minaur (ora 16.00, TVR Sport). Vine o săptămână încărcată, cu trei meciuri. Primul e cel cu CSM, apoi vom juca acasă duminică (11 octombrie), de la ora 17.00, cu Steaua București, în Cupa României, pentru ca în 14 octombrie să revenim la Liza Zimbrilor, pentru un meci cu Poli Timișoara.

Etapa a 4-a:

• SCM Politehnica Timișoara – Dinamo București (vineri, 2 octombrie, ora 18.00, TVR Sport)
• CSM Vaslui – HC Buzău (sâmbătă, 3 octombrie, 18.00)
• CS Universitatea Cluj – Steaua București (sâmbătă, 3 octombrie, 18.00)
• CSO Teutonii Ghimbav – CSM Constanța (sâmbătă, 3 octombrie, 18.00)
• AHC Potaissa Turda – CSU Suceava (luni, 5 octombrie, 18.00, TVR Sport)
• CSM București – CS Minaur Baia Mare (joi, 8 octobrie, 16.00, TVR Sport). Arbitri: Radu Iliescu – Doru Pascu Manea (Bucurerști). Observator: Marius Barcan (Craiova)

Clasament

1. CSU Suceava – 6p (97-84) – 3
2. Dinamo București – 6p (86-73) – 3
3. Minaur Baia Mare – 5p (90-70) – 3
4. Poli Timișoara – 5p (93-83) – 3
5. CSM București – 4p (115-97) – 3
6. CSM Vaslui – 4p (80-77) – 3
7. CSM Constanța – 2p (75-71) – 3
8. ACS HC Buzău – 2p (89-94) – 3
9. Potaissa Turda – 2p (69-74) – 3
10. Steaua București – 0p (79-97) – 3
11. U Cluj Napoca – 0p (70-92) – 3
12. Teutonii Ghimbav – 0p (93-124) – 3

Etapa a 5-a. Luni, 12 octombrie: Dinamo – Vaslui (19.00, TVR Sport). Marți, 13 octombrie: Constanța – Turda. Miercuri, 14 octombrie: Minaur – Timișoara. Sâmbătă. 17 octombrie: Buzău – Univ. Cluj. Duminică, 18 octombrie: Suceava – CSM București. Luni, 19 octombvrie: Steaua – Ghimbav (19.00, TVR Sport).

Cristi SOMEȘAN

Când statul trebuie să explice de ce închide un om…

Calin Georgescu este insotit de ofiteri de politie la sediul DIICOT pentru audiere, in Bucuresti, 21 septembrie 2026. Călin Georgescu poate fi anchetat. Poate fi acuzat. Dacă va fi găsit vinovat, va suporta consecințele prevăzute de lege. Dar, până atunci, există o regulă simplă: nu confundați acuzația cu condamnarea și arestul preventiv cu pedeapsa.

Tocmai de aceea, ceea ce s-a întâmplat și cu care, din păcate, ne-am cam obișnuit încă de pe vremea binomului Coldea-Kovesi, cere explicații.

Vorbim despre o presupusă faptă veche de aproximativ cinci ani. Vorbim despre o anchetă care s-a desfășurat în timp ce Georgescu era liber. Vorbim despre un tribunal care a apreciat că poate fi supravegheat prin control judiciar. Și vorbim apoi despre o instanță de apel care schimbă măsura în 30 de zile de detenție, după ce două judecătoare au avut poziții divergente, astfel încât a fost nevoie ca un al treilea judecător să intervină.

Dar există un element care face situația și mai greu de înțeles. În celelalte două dosare în care Georgescu este cercetat, acuzațiile sunt, prin natura lor, incomparabil mai grave în percepția publică – inclusiv acuzațiile privind acțiuni împotriva ordinii constituționale – iar măsura preventivă aplicată a fost controlul judiciar, nu arestarea.

Atunci apare întrebarea inevitabilă: de ce, pentru presupusa înșelăciune veche de cinci ani, controlul judiciar nu mai este suficient? Nu spun că acuzația de înșelăciune trebuie ignorată. Nu spun că Georgescu trebuie protejat de justiție. Și nu spun că gravitatea abstractă a unei alte acuzații obligă instanța să aplice aceeași măsură. Spun altceva, și anume că diferența de tratament trebuie explicată.

Pentru că întrebarea nu este „care dosar sună mai grav în presă?”. Întrebarea este: ce risc concret și actual există în acest dosar, astfel încât libertatea lui Georgescu să fi devenit mai periculoasă pentru anchetă decât în celelalte dosare?

Ce s-a schimbat? Ce probe au apărut? Ce risc procesual există acum? De ce controlul judiciar, care a fost considerat suficient în alte cauze și chiar de prima instanță în acest dosar, nu mai poate fi suficient? Răspunsul trebuie să fie în motivarea instanței, nu în studiourile de televiziune. Iar contextul nu poate fi șters cu buretele sau anulat de comentariile tălâmbe ale unor domnișoare cu pretenții de om de televiziune.

Arestarea vine într-un moment politic extrem de sensibil, înaintea unui vot parlamentar important, pentru un guvern remaniat și pentru a cărui validare ar fi nevoie mai degrabă de forceps, de vreme ce voturi nu prea are de unde să mai ia.

Își arată sistemul mușchii în cazul unui om devenit deja ținta principală a unei confruntări politice și judiciare fără precedent, pentru ca, cel puțin, parlamentarii să înțeleagă? Este Călin Georgescu „șaua pe care sistemul o bate ca să priceapă măgarii”?

O speculație precum cea de mai sus nu demonstrează însă că arestarea este una politică. Dar tocmai într-un asemenea context, justiția trebuie să fie mai convingătoare decât de obicei.

Mai există un detaliu care merită privit fără isterie: judecătorul Dragoș-Valentin Mirea, intrat în completul de divergență, a semnat în 2019 apelul Forumului Judecătorilor privind legile justiției. Acest lucru nu dovedește că omul a luat o decizie politică. Dar nici nu este un detaliu pe care să-l ascundem atunci când discutăm despre încrederea publică într-o hotărâre cu asemenea consecințe.

Într-o democrație matură, justiția nu cere cetățenilor să creadă. Justiția trebuie să arate. Să arate riscul. Să arate necesitatea. Să arate proporționalitatea. Să arate de ce controlul judiciar nu mai era suficient.

Pentru că aici este paradoxul care trebuie lămurit. În dosarele cu acuzații care vizează chiar ordinea constituțională, Georgescu a fost lăsat sub control judiciar; în dosarul privind o presupusă înșelăciune veche de cinci ani, ajunge în arest preventiv.

Poate exista o explicație juridică perfect legitimă pentru această diferență. Dar atunci trebuie spusă. Și cât mai convingător. Și cât mai repede.

Dacă motivarea va demonstra existența unui risc concret și actual, care nu putea fi gestionat printr-o măsură mai puțin restrictivă, discuția se închide.

Dacă însă justificarea se va reduce la gravitatea acuzației, valoarea prejudiciului, notorietatea persoanei sau formule generale despre „pericolul social”, întrebările vor rămâne ca un scuipat pe obrazul justiției.

Și atunci problema nu va mai fi doar Călin Georgescu. Problema va fi cât de ușor acceptăm ca detenția preventivă să devină, în percepția publică, un verdict înaintea verdictului. Într-un stat de drept, puterea nu se măsoară prin câți oameni poate închide. Se măsoară prin cât de riguros poate explica de ce le ia libertatea.

Statul însă nu mai poate da oamenilor pâine și atunci compensează cu circ. Cât mai mult circ…

Autor: Viorel Ioniță, cotidianulhd

Guvernul Siegfried Mureșan a picat la vot în Parlament

Guvernul Siegfried Mureșan nu a fost învestit miercuri, 30 septembrie, de plenul comun al Parlamentului, nereușind să adune 233 de voturi.

S-au înregistrat 182 de voturi ‘pentru’ învestitură și 15 voturi ”împotrivă”.

Pentru a fi învestit, acest guvern avea nevoie de minimum 233 de voturi ”pentru”.

Radu Ștefan

POPORUL NU MAI ARE TELEVIZIUNE

Mereu și mereu, aceeași rețetă… televiziuni și platforme online inflamate, știri-bombă, insinuări și inducerea treptată și deloc subtilă a vinovăției, „scurgeri” din dosare, nucleare servite la oră de seară, clinchetul cătușelor -refrenul preferat al bizonului și al „canaliei de uliți”, reporterii de teren, agramați și tălâmbi instalați în fața locuinței infractorului, sufocându-se de plăcere că în sfârșit l-au arestat pe „făptaș”, percheziții „informatice” făcute meseriaș la trei-patru ani după producerea infracțiunii, porți sparte cu „berbecele” pe la domicilii înainte de clasica ciocănitură în tăblia ușii, tot tacâmul… De câte ori n-am văzut noi asta?

Și, evident, JUSTIȚʼEA!!! care, dacă-l umflă pe dom profesor-patron Voiculescu e nedreaptă, ticăloasă, nenorocită, coruptă, bestie, fiară, etc. însă dacă-l umflă pe „rusofil” devine credibilă, decentă, imparțială…

Ți se spune că… asta e! Adică, ți s-a șoptit în ureche cum că s-au pus din nou toate cele în balanță și scorul a fost „doi la unu”, deci: mucles! Georgescu trebuie săltat!!!… dăcât că nu prea ne iese, dacă socotim pe degete… Adică: întâi un judecător a spus că e suficient un mizilic de control judiciar, apoi alt judecător a spus că nici măcar de control judiciar nu e nevoie, ci să fie lăsat omul liber, apoi alt judecător a zis că-i un nemernic și să fie arestat preventiv, apoi a venit altul, bine ales, după competență, peste ultimii doi și a fost de acord cu „preventivul” pe 30 de zile. Trageți linie și adunați… vedeți ce rezultă. Patru judecători, aceleași probe, aceleași legi dar trei opinii diferite! Nu e nicio scrânteală logică aici?

Mirel Curea, cu gura mare și „bazat” ca nimeni altul, explică, trăgându-și nasul, din platoul ANTENEI 3 CNN, că e cât se poate de normal… cel de-al patrulea judecător cu siguranță că a văzut noile probe ale mărețului DIICOT, după care i-a apărut o cută între sprâncene și a hotărât: „umflați-l, bre!” Numai că, imediat, intră în direct Tudorel Toader și-i spune lui Mirel că e un prost… bine, nu chiar cu aceste cuvinte, desigur, dar lămurește publicul că nu există nicio probă nouă în acest caz iar cel de-al patrulea judecător a decis numai și numai pe baza acelorași probe, văzute și de ceilalți.

Apoi vine Mihai Gâdea cu „nucleara” și încearcă să explice o schemă infracțională din care este mai mult decât evident că el însuși nu pricepe absolut nimic… dar e o poveste palpitantă cu afaceri sub acoperire, și cu conturi, și cu „rușii, rușii…” și cu Cristela Georgescu care a încasat niște rahaturi de sume, însă nu se știe pentru ce! Păi, zic, de ce n-o întrebi, deșteptule, chiar pe Cristela în loc să-ți dai tu cu părerea și să fabulezi? Și, stai! că apare „spotul publicitar”, care întrerupe expunerea mai mult decât idioată a marelui jurnalist Gâdea Mihai, însă el ne zice să avem puțintică răbdare, că o să ne explice, după spot, mai multe și mai clare despre afacerea cu „rușii” … Numai că… se consumă momentul publicitar iar subiectul este abandonat, fără nicio explicație, și se trece „en fanfare” la Vasile Siegfried, cu exact aceeași exuberanță și cu exact aceeași ardoare…

Jurnalism la cel mai înalt nivel.

ANTENA 3 CNN a trecut prin multe; pe vremuri a fost hăituită și nedreptățită și se spunea că este, pe bună dreptate, un fel de televiziune a oamenilor obișnuiți: bugetari cu salarii modeste, bunici cu pensii minuscule și probleme cât casa, intelectuali rupți în coate după jaful generalizat, oameni cu speranțele zdrobite de tăvălugul noii lumi, etc. Atât că, de la un moment dat, ANTENA a observat că e mai bine să servească decât să se opună; că e mai util și ies bani frumoși dacă-și alege cururile potrivite pentru pupat. Și-au venit interviurile servite: cu Nicu Ciucă… și cu Nicușor Dan… și cu Bolojan… și cu Grindeanu… și cu Predoiu… și cu atâția alții -în timp ce profesioniștii presei, de profesioniști ce sunt, s-au făcut că nu observă o formațiune politică ridicându-se ca un val de surfing la orizont, și au ocolit-o cu scârbă, deși era formațiunea situată pe locul 2 la ultimele alegeri parlamentare. Dar asta se numește „presă quality” … ceea ce nu ne convine, nu există!

Aș spune că acum, odată cu arestarea lui Georgescu, un target al ANTENEI 3 CNN a fost deja atins. Și cum istoria este în mișcare, ANTENA 3 CNN nu mai poate fi considerată demult „televiziunea poporului” … dar nici ROMÂNIA TV nu mai este… chiar și REALITATEA PLUS și-a pierdut coronița de „televiziune a poporului” în timp ce B1 TV și DIGI 24 n-au avut niciodată o astfel de coroniță. Așa că acum poporul nu mai are televiziune…

Iar cât timp banii continuă să curgă, nici televiziunile nu se îngrijorează că nu mai au popor. Cavalerii Apocalipsei râcâie, promițător, pe la uși. Am avut deja MOLIMA, avem FOAMEA, urmează RĂZBOIUL -iată tot atâtea subiecte mustoase pentru televiziunile de știri. Apoi, cel de-al patrulea cavaler al Apocalipsei, MOARTEA, va deschide ușor ușa studiourilor de televiziune. Să vedem pe cine va mai găsi în platou…

Autor: Luminita Arhire

Sursa: Luminita Arhire Facebook

INFORMARE – ȘTRANDUL TERMAL TĂȘNAD, SATU-MARE

 

Începând cu data de 05.10.2026, Ștrandul Termal Tășnad va funcționa în regim de extrasezon.

În această perioadă, vor fi deschise piscina din partea de jos și bazinul cu tobogane, ambele funcționând cu apă termală. Bazinele mari vor fi închise pe perioada extrasezonului.

Bazinul didactic de înot va fi deschis pe tot parcursul anului, oferind posibilitatea de a beneficia de înot și în perioada de extrasezon.

Accesul în incinta Ștrandului Termal Tășnad se va face exclusiv pe la Poarta 2.

Mulțumim din suflet tuturor celor care ne-ați trecut pragul în acest sezon! Ne-ați vizitat într-un număr impresionant și sperăm că v-ați simțit bine la noi, în Stațiunea Turistică Tășnad.

TARIFELE RĂMÂN NESCHIMBATE

Prețurile de acces la Ștrandul Termal Tășnad rămân aceleași și în perioada de extrasezon, conform tarifelor afișate.

În cazul în care vor exista modificări ale tarifelor, acestea vor fi anunțate din timp, prin canalele oficiale de comunicare ale Ștrandului Termal Tășnad.

Vă așteptăm în continuare, pe tot parcursul anului, să vă bucurați de apa termală și de calitățile deosebite ale apei noastre!

PROGRAM EXTRASEZON

Octombrie 2026 – Martie 2027

Luni – Joi: 10:00 – 20:00

Vineri: 10:00 – 21:00

Sâmbătă: 09:00 – 21:00

Duminică: 09:00 – 20:00

Vă mulțumim că alegeți Ștrandul Termal Tășnad!

Vă așteptăm și în extrasezon!

#CeaMaiPurăApăTermalăDinRomânia