Săliștea de Sus, sesiunea de vară a culturii

                                                           de Gheorghe Pârja

De 16 ani încoace, în ajun de Sfânta Mărie, la Săliștea de Sus se deschide un cer deasupra și o poartă pe pământ, cu semnificații profunde pentru luminarea sufletului întru nobila liniștire a spiritului. Așa am învățat în așezarea de pe Valea Izei că și în vremuri mai agitate se pot săpa fântâni pentru bronzul eroilor. Adică trecutul este convocat pe post de martor și îndemn pentru prezent. Întru ziua de mâine. Ani la rând, mi-am făcut drum întins și am ajuns în această așezare academică, unde se adună la chemarea locului, oameni aleși să dăruiască rodul cercetărilor și să se primenească la spiritul adâncurilor. Că aici este o țară a fântânilor, după cum și-a imaginat poetul Ion Iuga, născut în acest loc cu fața spre lume. De fiecare dată, la poalele Cerului ne așteaptă primarul Ștefan Iuga, care deși este economist de profesie are sufletul deschis pentru cultură. Alături, profesorul și poetul Simion Iuga, croit din covorul sfânt al Limbii Române.

Așa se va întâmpla și mâine, 13 august, când începe manifestarea. Deci încă o sesiune de vară a culturii la Săliștea de Sus. Încrederea în aura științifică a Simpozionului de cultură și civilizație românească a fost dată și de Academia Română. Ne-am întâlnit în această așezare cu academicieni, lingviști, filosofi, istorici, scriitori, sociologi. Cel care veghează statornic la reușita acestor întâlniri mirabile este profesorul Simion Iuga. Adică SAM, cum îl știu din tinerețe. Alături este profesorul Dumitru Chiș, care a dat culturii românești, din ultimele decenii, excelenta carte-dicționar despre elitele locului. O consistentă monografie a așezării. Am ascultat, la Săliștea de Sus, gândurile a doi președinți ai Academiei Române, alți academicieni, dar și un fost președinte de țară. Este vorba de domnul Emil Constantinescu, comunicarea căruia am publicat-o în ziarul nostru.

Mâine, 13 august, vor începe lucrările Simpozionului, moderat de profesorul Nicolae Iuga, care asigură dialogul pentru a ne putea auzi unul pe altul. Simpozionul se poate mândri cu faptul că a încurajat mulți intelectuali mai tineri să se rostească. Mai ales din Maramureș. Am văzut programul cu participanții la această ediție. Sunt specialiști, cercetători în varii domenii, profesori cu subiecte extrem de interesante. Fiecare ediție a avut remarcabile momente de spectacol. În acest an, adică mâine seară, va avea loc spectacolul de operă RUGA VECHE – RUGA NOUĂ, spectacol de cântece pentru soliști și orchestră, pe versurile a 12 poeți clujeni. Muzica – Constantin Rîpă, concepția regizorală – Ina Hudea, dirijor Adrian Morar.

Manifestarea de pe Valea Izei vine din duhul timpului, din nevoia interioară a omului de a da un răspuns viețuirii care asigură durata și virtutea, iar creația apare ca un imbold și o chemare pentru a dovedi zidirea prin vreme a valorilor locului. Este nevoie de asemenea întâlniri esențiale, mai ales în această lume care vrea să se lepede de trecutul nostru sacral-liturgic pentru a tulbura ordinea firească a firii. De aceea, în ultimii ani, aici, la Săliștea de Sus, au loc lecții împotriva uitării și a ruinei interioare. Aici omul devine mai profund și elementele firii își adeveresc fața lor ascunsă ochiului de toate zilele.

Cărturarul Simion Iuga a avut grijă în fiecare an să adune în volume consistente comunicările participanților la Simpozion. Cum s-a întâmplat și în acest an. Sunt cărți de mare valoare documentară, mai ales despre Maramureș. De la repertoriul arheologic al Ținutului, la familiile nobile ale Maramureșului, ori periodice de informare generală, apărute în zonă. Aceste cărți sunt mărturii incontestabile despre cultură și civilizație în Maramureș.

Cum spuneam, SAM este omul cu vocația întemeierii. Alături de poetul Ion Bogdan, alias Dumitru Iuga, alt săliștean de ispravă, care nu mai este printre noi, au inițiat revista Semnal, una dintre primele publicații din mediul rural din țară. Seria nouă a ajuns la numărul 6 și va fi dăruit mâine celor prezenți. Sunt solidar cu măreția întâlnirii de la Săliștea de Sus, deoarece într-un fel de echilibru al văilor, în această toamnă se împlinesc 45 de ani de când marele poet Nichita Stănescu a inaugurat Serile de Poezie de la Desești. Apoi a făcut un popas la Școala din Săliștea de Sus, unde a rostit celebra lecție despre demnitate și poezie.

Săliștea de Sus, oraș academic

 

                                                                                                   de Gheorghe Pârja

Nu am pus nici un strop de exagerare în acest titlu! Așezarea voievodală, de pe Valea Izei, este cunoscută și prin energia culturală degajată prin vreme. De când știu eu, aici a fost un pol al vibrației spirituale, la care m-am raportat cu respect și admirație. Școala de aici a fost, și a rămas, emblematică. Mulți dintre absolvenții ei au făcut și fac cinste orașului, județului și țării. Cei rămași acasă, ori în zonă, își cinstesc vatra, înaintașii din roata lumii. Demnitatea intelectuală a așezării a atras atenția Academiei Române, care, în ultimii ani, câteva zile își mută sediul pe Valea Izei. Pilda stăruitoare rămâne regretatul academician Alexandru Surdu, care avea casa sufletului la Săliștea de Sus și în alte localități din Maramureș.

Puțini știu că Academia Română patronează Centrul de Cercetări Cultură și Civilizație românească, cu un mare ecou în sufletul localnicilor și invitaților. Spun asta deoarece am fost martor la mai toate edițiile. Dar la Școala din Săliștea de Sus a apărut revista SEMNAL, printre primele reviste școlare din țară, din mediul rural, care a coagulat tineri care vor deveni nume cunoscute în ținut și în țară. Țin în mână un număr recent din seria celebrei publicații săliștene, adică revista anuală a Centrului de Cercetări, serie nouă, anul 3 (9) pusă sub egida Academiei Române. Pe coperta revistei stă scris 1920 – 2020, 100 de ani de la Pacea de la Trianon. Cu harta României Mari în vechile hotare. Amintesc câteva articole, care, prin probitatea științifică, acuratețea documentării și eleganța limbajului, se convertesc într-o adevărată carte de istorie.

Despre Centenar Trianon, scrie cu aplicare profesorul Simion Iuga, neobosit și inspirat în editarea revistei și urcarea ei la rang academic. Universitarul Nicolae Iuga ne aduce în atenție câteva latinisme fosilizate în graiul arhaic maramureșean. Regretatul nostru prieten Dumitru Iuga (Ion Bogdan) este prezent cu un studiu despre portul popular din Țara Maramureșului. Drd. Lazăr Năsui este preocupat de elemente de port popular din zona Vișeului și folclor din caietele elevilor. Măriuca Nemeș -Verdeș, dimpreună cu Maria Șerba și Ileana Șandor, publică un documentat studiu despre cămeșa cu gheme, care se adresează generațiilor tinere, care nu au contact direct cu mințile țărăncilor. Maria Bilțiu a luat drumul lui Pintea Viteazul. O proză, cu ton evocator, aparține Lilianei Mărginean, cu însușiri stilistice admirabile, de o reală valoare literară, cum susține într-o succintă prezentare prof. Nicolae Iuga.

Am aflat care este drumul de la păscutul oilor, la fizica de nivel înalt. Depune mărturie dr. Alexandru Glodeanu, născut în Strâmtura și ajuns pe Platforma Măgurele și la mari universități americane. Drd Vasile Timur Chiș este preocupat de fauna de vertebrate de pe teritoriul administrativ al localității Săliștea de Sus. Despre pictorul Traian Bilțiu-Dăncuș scrie profesorul Ioan Tivadar. Sunt consemnate evenimentele culturale mai importante, care au marcat viața culturală din oraș, sau de pe Valea Izei în ultimul an. Cum au fost: profesorul Nicolae Iuga a publicat un amplu articol într-o revistă de prestigiu din SUA, un studiu despre revoluția culturală de peste Ocean. Scriitorul Lupu Petrovan, la 85 de ani, Convorbiri culturale la Petrova. Este cuprinsă recenzia despre o carte academică de la Săliștea de Sus și oglindirea locului natal în poezia lui Ion Iuga. Gavril Ciuban scrie despre poezia lui Ion Petrovai. Istoricul Ilie Gherheș prezintă Catalogul meșteșugART, despre arta lemnului în Maramureș. De asemenea, este relatat parastasul-evocare pentru acad. Alexandru Surdu, făcut de părintele Vancea Gavriș.

Poate v-am convins că nu am pus nici un strop de exagerare în titlul acestui text. Deoarece spiritul academic este simțit în manifestările găzduite de Școală și de primitoarea Pensiune Seky. Nu uit cele zece volume care cuprind studii profunde scrise de academicieni, specialiști în toponimie, profesori, scriitori, care sunt un tezaur al istoriei Maramureșului. Nu voi înceta a lăuda deschiderea spre cultură a Consiliului Local și Primăriei orașului Săliștea de Sus, a primarului, ec. Ștefan Iuga, care susțin organizatoric și financiar manifestarea și publicațiile ei. Da, în Săliștea de Sus există bani pentru cultură! Așa poate fi asigurată o atmosferă academică pe Valea Izei.

Revista SEMNAL (redactor șef Simion Iuga) din anul Centenar este o dovadă pentru cultură, istorie, știință.

O carte academică la Săliștea de Sus

                                                                                           de Gheorghe Pârja

 Anul trecut, de Sfânta Mărie Mare, la Săliștea de Sus a fost o liniște de alungat fluturii. Mai ales la Pensiunea Seky, locul de întâlnire a spiritului academic, consacrat aici în ultimul deceniu. Adică Simpozionul Național de Cultură și Civilizație Românească în Maramureș. Timpul pandemic nu a ocolit nici manifestarea, care a înscris orașul de pe Iza în rândul stării profunde în numele culturii. Când am încercat să ne obișnuim cu pacostea nevăzută, la mijloc de decembrie s-a stins din viață academicianul Alexandru Surdu, cel care a fost spirit coagulator pentru împlinirea acestei nobile întâmplări. Atrași de profunzimea proiectului, au venit din toată țara, de la marile universități și institute de cercetări, istorici, filosofi și filologi, dar și personalități din domeniul științelor. Dar și intelectuali din Maramureș. Pentru a umple golul pandemic, profesorul Simion Iuga ne-a dăruit volumul 10, din cartea de căpătâi a acestei manifestări naționale, desfășurată în timp de liniște lumească și frumusețe intelectuală. Adică în august 2019.

Îmi aduc aminte, cu bucurie, de intrarea mea în oraș, în virtutea unor întâmplări culturale profunde, care stau pe fruntea acestei așezări. Vorba academicianului Surdu, ne întâmpinau, de regulă, vrednicul de cinste primar al orașului, ec. Ștefan Iuga, profesorul Simion Iuga, cel care a visat într-o noapte că poate zidi o cetate. Și a făcut-o, nu din piatra râului Iza, ci din sufletele noastre dornice de lumină. Volumul 10 este o mărturie că, la Săliștea de Sus, spiritul academic a dat tonul acestei manifestări. Semnăturile academicienilor Alexandru Surdu, Emil Burzo, Dorel Bucurescu, Dorin N. Poenaru confirmă tocmai nivelul elevat al temelor abordate în cadrul Simpozionului. Tot în spirit academic se înscriu și studiile semnate de Nicolae Iuga, Adelina Emilia Mihali și D. Loșonți.

De altfel, volumul apare sub egida Academiei Române – Centrul de cercetări „Cultură și Civilizație Românească,” Săliștea de Sus, Maramureș, care a început să funcționeze după modelul institutelor academice. Activitatea de cercetare este organizată pe trei departamente: filosofia culturii, coordonat de universitarul Nicolae Iuga; istorie locală, coordonat de istoricul Ilie Gherheș și teologie istorică, coordonat de preotul paroh Gavriș Vancea. O secțiune mai generoasă a volumului este cea referitoare la istoria vieții confesionale a Maramureșului. Aici semnează articole, rod al unor cercetări inedite, lector univ. dr. Ilie Gherheș, prof. Dumitru Chiș și prof. Mihaela-Cristina Gherheș, drd. Lazăr Năsui, sau juristul Vasile Coman. Secțiunea de istorie și etnologie ilustrează evantaiul de subiecte de mare interes și prestanță intelectuală. Este tocmai nota științifică sub care se desfășoară întâlnirile de la Săliștea de Sus.

Această secțiune este ilustrată de semnături de notorietate în domeniile abordate: dr. Eduard Nemeth, dr. Timur Chiș, dr. Maria Meze, dr. Ion Petrovai, profesorii Măricuța Petrovai, Simion Iuga, Simion Bogîldea. Volumul 10, coordonat de profesorul Simion Iuga, precum au fost și celelalte apărute până acum, este un manual de istorie, cultură și civilizație românescă. Ca un participant consecvent la Simpozionul săliștean, depun mărturie că fiecare ediție a marcat o împlinire intelectuală. Vorba academicianului Surdu: cine ar fi crezut că la Săliștea de Sus se vor întâlni cei mai vestiți toponimiști români? De la universitarul Vasile Frățilă, la regretatul dr. Adrian Rezeanu, cunoscut prin dicționarele toponimice monumentale ale Olteniei și Munteniei.

Studiile toponimelor sunt dătătoare de seamă despre istoria locului. La fiecare ediție am remarcat prezența profesorilor și preoților, de ambele confesiuni, a altor intelectuali din zonă. Nu au lipsit tinerii, care din buni ascultători au devenit autori de studii, care au fost prezentate la sesiunile de comunicări. Este unul din marile câștiguri ale Simpozionului săliștean. Prezența academică a impus și un nivel select, elevat și științific al dezbaterilor. A temelor abordate. Cele 10 volume apărute până acum sunt un tezaur al istoriei Maramureșului. Unic în felul lui, deoarece studiile conțin cercetări recente, cu o viziune actuală asupra fenomenelor.

Am citit că se are în vedere publicarea unui manual facultativ de istorie a Maramureșului. Cele 10 volume pot fi un izvor garantat de informații pentru proiectul în discuție. Nu voi înceta a lăuda deschiderea Consiliului Local și Primăriei orașului Săliștea de Sus, a primarului ec. Ștefan Iuga, pentru organizarea acestei manifestări naționale. Prin grija cărora a fost editat și acest volum de excepție. Mulțumim pentru sprijinul acordat culturii, istoriei, științei.

Comunicat de presă nr.42

                                                                          

17 mai 2019

                                                                              Purtător de cuvânt: Dan Bucă,

                           Tel.: 0755-112726

Ministrul Carmen Dan a vizitat zonele afectate de inundații din Săliștea de Sus

        Ministrul  Afacerilor Interne, Carmen Dan, a vizitat în această dimineață, împreună cu prefectul Vasile Moldovan și președintele Gabriel-Valer Zetea zonele afectate de inundații din orașul Săliștea de Sus. Ministrul a participat la o ședință a Comitetului Local pentru Situații de Urgență Săliștea de Sus în care i-a fost prezentat un bilanț al efectelor negative produse de ”ruperea de nori”.

        ”Am dorit să vin să văd situația la fața locului pentru a sprijini și susține comunitatea, să acordăm suportul necesar. Vor fi constituite echipe pentru evaluarea pagubelor și se va realiza un studiu geotehnic pentru efectuarea lucrărilor de consolidare în cele două zone unde s-au produs alunecările de teren. Întotdeauna este mai bine să prevenim, decât să intervenim pentru a gestiona situațiile de urgență și efectele acestora. Ministerul Afacerilor Interne a avut pregătiți peste 5000 de angajați pentru intervenții și sprijin în teren în sprijinul comunităților afectate de ploile abundente și inundații. Am văzut aici că  există preocupare și interes local pentru a proteja bunurile oamenilor”, a spus ministrul Carmen Dan.

        Ministrul Afacerilor Interne s-a deplasat în cele două zone unde s-au produs alunecări de teren, după precipitațiile abundente. Într-o zonă sunt afectate patru gospodării, din care una are pereții din interiorul casei crăpați, iar bunurile materiale din gospodărie au fost mutate. În cealaltă zonă cu alunecare de teren este amplasată o gospodărie.

         Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Maramureș va realiza, cu sprijinul grupurilor de suport tehnic, evaluarea pagubelor produse de ”ruperea de nori” și va întocmi rapoartele necesare pentru obținerea de resurse financiare din bugetul județului sau fonduri de la nivel central (dacă pagubele produse vor avea valori peste posibilitatea alocării de fonduri din bugetul județului).

CJSU Maramureș

Academia Română alături de maramureșeni în preajma Centenarului Marii Uniri

O nouă ediție a Simpozionului “Cultură și civilizație românească în Maramureș” s-a desfășurat în acest final de săptămână la Săliștea de Sus.

Manifestarea face parte din cadrul proiectului “Descoperă cadrul natural și antropologic maramureșean” și cuprinde o serie de comunicări dedicate culturii și spiritualității românești, dar și expoziții de pictură semnate de Felician Săteanu. Totodată, a fost lansată și publicația “Cultură și civilizație românească în Maramureș”, vol. VII, publicație care conține comunicările edițiilor anterioare.

La această acțiune culturală au participat președintele Academiei Române, Acad. Ionel Valentin Vlad, vicepreședintele, acad. Alexandru Surdu, dar și alți academicieni, cadre universitare, oameni de cultură, reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române și ai autorităților locale și județene.

Participarea elitei academice la cea de-a IX-a ediție a acestui eveniment cultural, susținut de Consiliul Județean Maramureș, a conferit o conotația științifică județului, din perspectiva sărbătoririi Centenarului Marii Uniri.

Președintele Academiei Române, în calitate de cetățean de onoare al județului Maramureș a apreciat interesului Consiliului Județean pentru marcarea Centenarului Marii Uniri și a asigurat autoritatea județeană de întreg sprijinul Academiei Române la toate evenimentele organizate cu acest scop.

                                                                                         CJ MM