Invitaţie la lectură

Cel mai recent număr al revistei "Nord Literar" (1 (116)/ianuarie 2013), care apare sub egida Consiliului Judeţean Maramureş, atrage atât prin varietatea materialelor publicate, cât şi prin ilustraţii, reproduceri după lucrări ale artistului Szanto Andreasz. Ca de obicei, cronica literară este semnată de Gheorghe Glodeanu, directorul publicaţiei, care se opreşte, din nou, asupra "Comediei infra-umane" a lui Mihail Avramescu. La rubrica Vitrina, mai multe provocări: Ioan Mazilu-Crângaşi scrie despre cartea "Aproape de rug" de Ioan Maftei-Buhăieşti, Gheorghe Pârja se apreşte asupra volumului lui Vasile Gogea, "OftalMOFTologia sau Ochelarii lui Nenea Iancu", Dorin Ştef aduce în lumină cartea de articole literare "Mioriţa" de Graţian Jucan, bibliotecara Antoaneta Turda scrie despre o reprezentantă a disaporei, Flavia Cosma, şi antologia sa "Le miel trouble du matin", iar Cristian Vieru ia în colimator volumul "Turnul Babel" al unui dascăl de la poalele Tâmpei, Cezar Boghici. Redactorul Daniela Sitar-Tăut pare dezamăgită de romanul maramureşeanului Ioan Groşan, "Un om din Est", despre care scrie  că are un "epic diluat" şi un "umor inconsistent", fiind "în mare parte trenant".  Revista conţine şi trei pagini dedicate creaţiei eminesciene, aici semnând Terezia Filip ("Mihai Eminescu - Reverie arhitecturală şi simbolism poetic"), Săluc Horvat, directorul executiv al publicaţiei ("Lecturi eminesciene") şi Elena Liliana Popescu ("Unde vei găsi cuvântul ce exprimă adevărul?"). Interesant demersul Izabellei Krizsanoski, de a se opri asupra a trei volume cu aromă îmbietoare, în articolul "Trei festinuri literar-gastronomice": "Intelectuali la cratiţă", volum coordonat de Ioana Pârvulescu, "Amintiri din bucătăria lumii. Mică antologie de gusturi, stări şi gustări" de Matei Pleşu şi, respectiv, "Vina şi vinul gastronomiei" de Bogdan Ulmu. Dacă vreţi să vă lăsaţi purtaţi de aripile imaginaţiei, citiţi o "Fantezie cu Yusuf Şeytan", proza lui Dan Grădinaru, sau puţină poezie. Regăsim în paginile revistei creaţii lirice ale mai multor poeţi: Ioan Dragoş, Gelu Dragoş Jr., Ioan Meteş Morar-Chelinţanu, Cosmin Pârghie, M. Clonda, Maria Irsik şi Mirel Giurgiu. Ultima pagină este, ca de obicei, rezervată traducerilor, de data aceasta în atenţie fiind adus numele lui Luca Cipolla, poet italian care studiază limba română. Lectură plăcută!

                                                                                       Anca GOJA