În România festivismul, vorbele goale și dezinteresul față de valorile culturale naționale
sunt o paradigmă a ignoranței și uitării intenționate de către autoritățile
complice. În privința Casei Memoriale
Iuliu Maniu de la Bădăcin (jud. Sălaj.) comunismul nu a murit. Chiar zilele
trecute vorbeam cu istoricul clujean Cornel Jurju și am ajuns la concluzia dramatică că la Cluj-Napoca, la o sută
de ani de la Marea Unire, nu există o statuie a lui Iuliu Maniu, organizatorul
principal al Marii Adunări Naționale de
la Alba-Iulia de la 1 decembrie 1918. E tragic că anul viitor la împlinirea
Centenarului Marii Uniri, în care se anunță
uriașe manifestări, din păcate, de cele
mai multe ori doar festiviste, Casa Memorială Iuliu Maniu este o ruină gata să
se prăbușească. Abia în 2015 a început
o campanie în presă privind reabilitarea casei în care a trait democratul creștin Iuliu Maniu. Doar atunci opinia publică
a aflat de dezastrul de la Bădăcin, locul unde Iuliu Maniu a gândit Marea Unire
și a coordonat actele sale politice din
perioada interbelică, dar acțiunile și pentru eliberarea țării de sub comuniști
după 1944. În 2015 s-a înființat și o pagină de Facebook, ”Salvați Casa Memorială Iuliu Maniu”, care a reușit să coalizeze eforturile unor entuziaști și
instituții pentru a se salva casa
memoriei marelui Iuliu Maniu, președintele
Partidului Național Țărănesc.
În anul 2000 am fost primul publicist și scriitor care am tras un semnal public de
alarmă privind dezastrul de la Casa Memorială Iuliu Maniu, în urma unei
excursii făcute aici, înainte de Paști.
Am fost șocat în luna aprilie 2000,
când am văzut că această casă în care a trait marele patriot român care a făcut
Marea Unire era în paragină, iar lângă imobil funcționa o casă de copii cu dizabiliăți.
Nu-mi venea să cred ce vedeam ochiilor. Atunci am scris o scrisoare publică
conducerii PNȚ, care era la cârma țării de patru ani de zile, și liderului țărănist
clujean Radu Sârbu. Scrisoarea deschisă a apărut în presa vremii. În scrisoare
îmi exprimam indignarea și criticam
liderii PNȚ care erau la guvernare și aveau toate pârghiile politice și economice să salveze casa lui Iuliu Maniu și nu au făcut-o. Le-am reproșat că au ajuns la putere pe memoria marelui
patriot Iuliu Maniu, dar când au deținut
puterea în mână nu au avut interesul de a schimba statutul juridic al casei și să finanțeze
de la ministerul culturii reabilitatea acesteia. Recunoștința e floare rară.
Dacă exista un minim interes din patea liderilor PNȚ de atunci, astăzi Casa Memorial Iuliu Maniu ar fi fost un
muzeu funcțional și un exemplu sau un model al memoriei naționale pentru cei care ar fi vizitat-o. Nu
înțeleg nici astăzi de ce liderii PNȚ nu au făcut acest minim gest reparatoriu
atunci când aveau puterea. Cine doreau să le repare casa fondatorului PNȚ, urmașii
PCR din FSN? Radu Sârbu în vremea aceea era vedeta medie a momentului și șeful
FPS și din păcate nu s-a implicat în
salvarea casei lui Iuliu Maniu. Sesizarea mea din presa anilor 2000 a trecut
neobservată de liderii PNȚ de atunci,
abia în 2015 s-a reaprins scandalul în presă. Biserica Greco-Catolică s-a
implicat active în reabilitare, dar din păcate imobilul ce aparține de Direcția
Copilului din Sălaj are un statut incert juridic și
Ministerul Culturii și Consiliul Județean Sălaj nu pot aloca bani să reabiliteze
casa celui care a făcut Marea Unire. Conacul cu 16 camere a fost construit în
anul 1879 de către Ioan Maniu, tatăl marelui om politic. Iuliu Maniu a lăsat-o
prin Testamentul din 1941 de la Braşov, la fel ca şi întreaga sa avere,
Episcopiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică din Oradea. Întreaga
proprietate a fost, însă, naţionalizată, în perioada comunismului, după
arestarea lui Iuliu Maniu, în 1947, ea fiind transformată pe rând în depozit de
îngrăşăminte chimice, sediu de gospodărie mixtă, tabără pentru copii, cămin
pentru copii cu handicap sever. Potrivit parohului, costurile totale estimate
de arhitecţi pentru finalizarea lucrărilor sunt de 346 000 euro. Cu sprijinul
Episcopiei Greco-Catolice Oradea, în anul 2011, s-a finanţat proiectul tehnic
de consolidare şi reabilitare. După demararea campaniei publice „Salvaţi istoria
naţională. Salvaţi Casa lui Iuliu Maniu”, iniţiată în februarie 2015, oameni
inimoşi au pus mână de la mână şi primii paşi în salvarea monumentului istoric
memorial au fost făcuţi, iar lucrările de reabilitare şi consolidare a
fundaţiei au fost încheiate. Tot în acel an s-au obţinut avizele şi
autorizaţiile necesare începerii lucrărilor, branşamentul electric şi
organizarea de şantier, demolarea anexei “parazit” de lângă prispa laterală,
anexă construită în anii comunismului. În anul 2016 s-au efectuat lucrări de
consolidare a pereţilor în suprafaţă de 300 mp. Având în vedere starea actuală
şi vulnerabilitatea acoperişului, se impun intervenţii de primă urgenţă pentru
a evita prăbuşirea acesteia, titra cotidianul Adevărul. Pentru reabilitarea
casei memoriale și amenajarea acesteia
ca muzeu s-a implicat și IICMR.
În
toamna anului 2015 între Parohia Greco-Catolică, administratorul imobilului, și IICCMER, acord ce are ca scop dezvoltarea
unor proiecte culturale menite să reabiliteze memoria lui Iuliu Maniu, a
familiei sale și a casei acestuia din
satul Bădăcin, precum și a victimelor
regimului comunist persecutate în lagărele și
coloniile de muncă. Totodată, semnarea contractului de colaborare presupune și acordarea de asistență istoriografică-tehnică de către IICCMER
pentru refacerea spațiului
memorial-muzeografic reprezentat de Casa „Iuliu Maniu”. Din păcate mai mult de
atât nu prea s-a mai făcut la Casa Memorială Iuliu Maniu. Riscăm ca anul 2018,
când se va desfășura Centenarul Marii
Uniri, când Iohannis și Grindeanu se
vor bate cu pumnii în piept, casa unuia dintre cei care au înfăptuit Marea
Unire a Transilvaniei cu România să rămână în paragină. Premierul Cioloș din Pericei-ul învvecinat nu a mișcat un deget să reabiliteze casa memorială.
Nu era a unui fondator UE? E o mărturie tristă că memoria celor care au făcut
România Mare nu valorează nici cât o ”ceapă degerată” pentru autoritățile române post-decembriste. Ignoranța și
indiferența față de Casa Memorială Iuliu Maniu reprezintă o caracteristică a
factorilor politic de azi, care nu dau nici doi bani pe valorile morale, creștine și
naționale, care au pus bazele României
unite și moderne. Centenarul Marii
Uniri ne va prinde cu casa lui Iuliu Maniu în paragină și fără a fi încă descoperit mormântul acestui patriot din
groapa comună de la Sighet în care a fost aruncat de către comuniști. Dezinteresul autorităților de astăzi față de corifeii Marii Uniri mă face să cred că acestea sunt
continuatoare a vechilor structuri securisto-comuniste care au distrus România și după 1990 și
nu simt nimic pentru patrioții democrați și
creștini din perioada interbelică.
Dezinteresul potentațiilor de astăzi față de memoria celor care au luptat pentru
unitatea națională este o constantă ce
mă duce la gândul: dacă merităm noi, contemporanii, jertfa lui Iuliu Maniu
pentru înfăptuirea României Mari. Conducătorii românilor nu pun nici un preț pe modelele istoriei strămoșești
și desconsideră valorile naționale. Dacă noi nu ne respectăm valorile,
cine să ni le respecte? Dacă nu te respecți
nu ești respectat!
Ionuț Țene


Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu