Nr.
înreg: 571/10.05.2017
Către: Instituţia Prefectului – Judeţul Maramures
În atenţia: Domnului Sebastian
LUPUŢ, Prefect
Referitor la: Raport activitate 2016 - trim. I 2017/Salubrizare UAT-uri 2017
I. Atribuţii ale Gǎrzii Naţionale de Mediu (GNM)[1]:
- elaboreazǎ,
promoveazǎ şi reactualizeazǎ periodic, împreunǎ cu autoritatea publicǎ
centralǎ pentru protecţia mediului, dupǎ caz, reglementǎri, ghiduri şi
norme tehnice privind activitatea de control şi inspecţie;
- elaboreazǎ
planul anual de activitǎţi, prin stabilirea obiectivelor, sarcinilor şi
modalitǎţilor concrete de acţiune;
- constatǎ faptele
ce constituie contravenţii şi aplicǎ sancţiunile în domeniul protecţiei
mediului, sesizeazǎ organele de urmǎrire penalǎ competente şi colaboreazǎ
cu acestea la constatarea faptelor care, potrivit legislaţiei de mediu,
constituie infracţiuni;
- participǎ în
mod direct la acţiuni de prevenire şi combatere a faptelor de naturǎ
infracţionalǎ în domeniul sǎu de activitate, împreunǎ cu organele
competente, prin personalul împuternicit în acest sens, în baza
protocoalelor de colaborare încheiate;
- controleazǎ
respectarea cerinţelor legale în emiterea actelor de reglementare, avize,
acorduri, autorizaţii de mediu/autorizaţii integrate de mediu, şi are
acces la întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii acestora, la
solicitarea conducǎtorului autoritǎţii publice centrale pentru protecţia
mediului;
- propune
organului emitent suspendarea şi/sau anularea
acordului/avizului/autorizaţiei/
autorizaţiei integrate
de mediu, dupǎ caz, emis/emisǎ cu nerespectarea prevederilor legale;
- îndeplineşte un
rol activ în cadrul reţelelor de inspecţie europene şi internaţionale,
coopereazǎ cu celelalte autoritǎţi şi organisme internaţionale şi
participǎ la proiecte şi programe derulate în domeniul protecţiei
mediului;
- verificǎ
depunerea de cǎtre persoanele fizice şi juridice la Administraţia Fondului
pentru Mediu a declaraţiilor privind obligaţiile la Fondul pentru mediu;
- verificǎ
sesizǎrile cu privire la încǎlcarea actelor normative în domeniu;
- controleazǎ
aplicarea reglementarilor privind comercializarea şi/sau utilizarea
îngrǎşǎmintelor chimice şi a produselor de protecţie a plantelor, pentru
evitarea poluǎrii mediului de cǎtre acestea;
- verificǎ la
deţinǎtorii cu orice titlu/administratorii de terenuri îndeplinirea
obligaţiilor stabilite de legislaţia în vigoare privind întreţinerea
perdelelor forestiere şi a aliniamentelor de protecţie, spaţiilor verzi,
parcurilor şi a gardurilor vii şi aplicǎ sancţiunile corespunzǎtoare;
- controleazǎ
investiţiile care necesitǎ aviz/acord de mediu în toate fazele de
execuţie, având acces la întreaga documentaţie care a stat la baza
emiterii avizului/acordului de mediu, monitorizându-le pânǎ la definitivarea
acestora, inclusiv lucrǎrile cu impact asupra zonelor de habitat natural,
de conservare a ecosistemelor, a florei, faunei sǎlbatice şi acvaculturii;
- controleazǎ
respectarea prevederilor legale privind gestionarea, depozitarea şi
valorificarea deşeurilor provenite în urma activitǎţii de creştere şi
îngrǎşare a animalelor şi pǎsǎrilor, de prelucrare şi industrializare a
produselor animaliere şi cerealiere, precum şi activitatea de neutralizare
a deşeurilor de origine animalierǎ;
- controleazǎ
mǎsurile luate de operatorii economici privind prevenirea poluǎrilor
accidentale;
- constatǎ
prejudiciul asupra mediului, eventualele ameninţǎri iminente cu un astfel
de prejudiciu şi identificǎ operatorul responsabil;
- solicitǎ date şi
documente persoanelor angajate în unitatea controlatǎ, care prin natura
atribuţiilor au tangenţǎ cu obiectul controlului, din care sǎ rezulte
modul de respectare a normelor legale în vigoare;
- stabileşte mǎsuri
şi termene, în conformitate cu dispoziţiile legale, obligatorii pentru
unitǎţile controlate, în vederea înlǎturǎrii deficienţelor constatate, şi
urmǎreşte modul în care aceste mǎsuri şi termene au fost îndeplinite sau
respectate;
- propune/participǎ
la elaborarea de proiecte de acte normative în domeniul protecţiei
mediului;
- rǎspunde
la solicitarea expresǎ de instruire a personalului de specialitate al
administraţiei publice centrale şi locale în domeniul sǎu de competenţǎ,
colaboreazǎ cu instituţiile de specialitate în activitǎţile de pregǎtire a
specialiştilor în domeniul protecţiei mediului;
- participǎ la
schimbul rapid de informaţii cu instituţiile şi organele competente,
naţionale şi internaţionale, privind produsele, substanţele, tehnologiile
care reprezintǎ risc pentru sǎnǎtatea şi securitatea cetǎţenilor si a
mediului;
- fundamenteazǎ
şi propune în proiectul de buget resursele financiare necesare în vederea
realizǎrii politicilor în domeniul sǎu de competenţǎ;
- efectueazǎ
controale tematice dispuse de conducerea GNM;
- organizeazǎ
acţiuni de promovare cǎtre populaţie a legislaţiei de mediu din domeniul
sǎu de activitate;
- îndeplineşte
orice alte atribuţii de inspecţie şi control prevǎzute de lege şi aplicǎ
mǎsurile corespunzatoare.
GNM
are urmǎtoarele atribuţii specifice:
A.În domeniul controlului poluǎrii:
- controleazǎ
activitǎţile cu impact asupra mediului şi aplicǎ, dupa caz, sancţiuni
contravenţionale persoanelor fizice sau juridice care le desfǎşoarǎ;
- controleazǎ
modul în care sunt respectate prevederile actelor de reglementare privind
protecţia mediului şi verificǎ mǎsurile stabilite prin programele de
conformare sau planurile de acţiuni pentru activitǎţile economico-sociale;
- exercitǎ
controlul activitǎţilor care prezintǎ pericole de accidente majore şi/sau
impact semnificativ transfleitalier asupra mediului, în vederea prevenirii
şi limitǎrii riscurilor de poluare, împreunǎ cu organele competente, dupǎ
caz, şi ia mǎsurile corespunzǎtoare, potrivit legii;
- participǎ
la stabilirea cauzelor poluǎrii asupra factorilor de mediu şi aplicǎ
sancţiunile prevǎzute de lege, inclusiv încetarea şi/sau suspendarea unor
activitǎţi pe perioade determinate de timp, în cazul în care este pusǎ în
pericol sǎnǎtatea populaţiei sau în cazul în care se constatǎ depǎşirea
concentraţiilor poluanţilor peste limitele admise de legislaţia in
vigoare;
- controleazǎ
realizarea importului, exportului şi tranzitului de deseuri, în
conformitate cu prevederile legislaţiei specifice în vigoare referitoare
la transportul peste fleitierǎ al deşeurilor şi cu cele ale convenţiilor
internaţionale din acest domeniu, la care România este parte;
- controleazǎ
realizarea importului, exportului şi tranzitului de substanţe şi preparate
periculoase, în conformitate cu prevederile legislaţiei specifice în
vigoare şi cu cele ale convenţiilor internaţionale din acest domeniu, la
care România este parte;
- controleazǎ
pe întreg teritoriul ţǎrii respectarea de cǎtre persoanele juridice sau
fizice a legilor şi reglementǎrilor în vigoare din domeniul gospodǎririi
calitative şi cantitative a apelor;
- controleazǎ
modul în care lucrǎrile construite sau în curs de execuţie pe ape sau
având legǎturǎ cu apele sunt realizate, exploatate şi întreţinute, în
conformitate cu prevederile avizelor şi autorizaţiilor de gospodǎrire a
apelor şi ale celorlalte reglementǎri din domeniul apelor;
- controleazǎ respectarea
dispoziţiilor legale în activitatea de exploatare a materialelor din
albiile minore şi majore ale cursurilor de apǎ;
- controleazǎ
operatorii economici sau persoanele fizice în ceea ce priveşte folosirea,
transportul, manipularea sau depozitarea de materiale ori de substanţe de
orice fel, antrenabile în apele de suprafaţǎ sau subterane;
- controleazǎ
modul în care utilizatorii de apǎ îşi îndeplinesc obligaţiile legale
privind modificarea tehnologiilor de fabricare, în vederea reducerii
consumului de apǎ şi a volumului de ape uzate, micşorǎrii nocivitǎţii
acestora şi recuperǎrii substanţelor utile pe care le conţin;
- controleazǎ
modul de funcţionare a staţiilor de epurare şi respectarea condiţiilor de
calitate a apelor uzate evacuate în emisare, potrivit reglementǎrilor în
vigoare;
- dispune, în
condiţiile prevǎzute de lege, încetarea activitǎţii unitǎţilor sau
instalaţiilor, în caz de poluare a factorilor de mediu şi/sau în cazul producerii
de disconfort populaţiei.
B.În domeniul substanţelor şi
preparatelor periculoase:
- solicitǎ şi primeşte
informaţii despre proprietǎţile substanţelor sau ale preparatelor periculoase,
inclusiv despre compoziţia chimicǎ a acestora;
- monitorizeazǎ
producatorii, importatorii şi distribuitorii de substanţe şi preparate
periculoase;
- efectueazǎ
controlul desfǎşurǎrii operaţiunilor cu substanţele care sunt folosite în
mod frecvent la fabricarea ilicitǎ a drogurilor - precursori din categoria
III;
- efectueazǎ
controlul respectǎrii cerinţelor speciale în vederea comercializǎrii
substanţelor ca atare, în preparat sau în articol;
- constatǎ şi
sancţioneazǎ încǎlcarea prevederilor reglementǎrilor în domeniul
substanţelor şi al preparatelor periculoase şi stabileşte mǎsurile de
remediere şi termenele pentru îndeplinirea acestora;
- verificǎ
respectarea obligaţiei de înregistrare a substanţelor ca atare sau în
compoziţia preparatelor şi de notificare a substanţelor aflate în
compoziţia articolelor, precum şi de preînregistrare a substanţelor care
beneficiazǎ de un regim tranzitoriu;
- verificǎ
conformitatea fişelor cu date de securitate;
- verificǎ
respectarea obligaţiilor utilizatorilor din aval de a comunica informaţii
referitoare la utilizarea specialǎ a unei substanţe deja înregistrate de
un operator din amontele lanţului de aprovizionare;
- verificǎ
respectarea condiţiilor specifice prevǎzute în autorizaţiile eliberate de
Agenţia Europeanǎ pentru Produse Chimice pentru substanţele incluse în
anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 1.907/2006 al Parlamentului European şi
al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea,
autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare
a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei
1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului
şi a Regulamentului (CE) nr. 1.488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei
76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE,
93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei;
- verificǎ
respectarea prevederilor privind restricţiile la producerea, introducerea
pe piaţǎ şi utilizarea anumitor substanţe periculoase ca atare, în
compoziţia unor preparate sau articole;
- verificǎ
respectarea prevederilor privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea
substanţelor şi preparatelor periculoase;
- verificǎ
respectarea obligaţiilor referitoare la comunicarea informaţiilor necesare
elaborǎrii inventarului clasificǎrii şi etichetǎrii;
- verificǎ
respectarea prevederilor privind limitarea emisiilor de compuşi organici
volatili datorate utilizǎrii solvenţilor organici în anumite vopsele,
lacuri şi în produsele de refinisare a suprafeţelor vehiculelor;
- verificǎ
respectarea prevederilor privind limitarea utilizǎrii anumitor substanţe
periculoase în echipamentele electrice şi electleiice;
- verificǎ
transmiterea de cǎtre operatorii economici a datelor şi informaţiilor
privind evaluarea şi controlul riscurilor prezentate de substanţele
existente;
- controleazǎ
existenţa şi respectarea limitei de gudlei şi monoxid de carbon, înscrisǎ
pe ambalajul produselor din tutun, conform legislaţiei în domeniu;
- controleazǎ respectarea
prevederilor Regulamentului (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European şi
al Consiliului din 31 martie 2004 privind detergenţii;
- controleazǎ
respectarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 304/2003 al Parlamentului
European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind exportul şi
importul de produse chimice periculoase;
- controleazǎ respectarea
prevederilor legislaţiei specifice privind substanţele care epuizeazǎ
stratul de ozon;
- verificǎ
respectarea prevederilor legale referitoare la aplicarea principiilor de
bunǎ practicǎ de laborator.
C. În domeniul controlului biodiversitatii si
al ariilor naturale protejate:
- verificǎ
respectarea regimului de administrare a reţelei naţionale de arii naturale
protejate, precum şi a prevederilor din regulamentele şi planurile de
management ale acestora;
- controleaza respectarea
prevederilor legislaţiei specifice privind ariile naturale protejate,
parcurile şi rezervaţiile naturale, organizând acţiuni comune împreunǎ cu
reprezentanţii acestora în vederea protejǎrii habitatelor naturale;
- controleazǎ
modul de respectare a legislaţiei privind ariile naturale protejate,
siturile Natura 2000, conservarea habitatelor naturale, a florei, faunei
sǎlbatice şi acvaculturii;
- asigurǎ
controlul şi inspecţia activitǎţilor care implicǎ organisme vii modificate
genetic, obţinute prin tehnicile biotehnologiei moderne, respectiv:
utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic,
introducerea deliberatǎ în mediu şi pe piaţǎ a organismelor vii modificate
genetic, importul şi exportul organismelor vii/microorganismelor
modificate genetic, precum şi activitǎţile de testare, cultivare,
comercializare, transport, import-export, depozitare de plante superioare
modificate genetic;
- controleazǎ
autorizaţiile şi modul de desfǎşurare a activitǎţii de pescuit şi de
protecţie a fondului piscicol din apele naturale, ce aparţin domeniului
public;
- verificǎ
respectarea de cǎtre cultivatorii de plante superioare modificate genetic
a prevederilor din autorizaţiile obţinute şi a cerinţelor legale privind înregistrarea
activitǎţilor la direcţiile agricole, trasabilitatea şi etichetarea
organismelor modificate genetic;
- controleazǎ
respectarea reglementarilor privind importul/exportul de plante şi animale
din flora şi fauna sǎlbaticǎ;
- controleazǎ
respectarea mǎsurilor de conservare, cu scopul menţinerii sau refacerii
ecologice a suprafeţelor terestre şi acvatice aflate într-o arie naturalǎ
protejatǎ;
- controleazǎ
activitǎţile de recoltare, capturare şi/sau de achiziţie şi comercializare
pe piaţa internǎ a plantelor şi animalelor din flora şi fauna sǎlbaticǎ,
terestrǎ şi acvaticǎ, sau a unor pǎrţi ori produse ale acestora, în stare
vie, proaspatǎ ori semiprelucratǎ;
- controleazǎ
legalitatea deţinerii în captivitate a animalelor sǎlbatice de cǎtre
persoane fizice sau juridice, precum şi condiţiile de viaţǎ asigurate
acestora;
- controleazǎ
modul de valorificare a resurselor biologice de florǎ şi faunǎ sǎlbaticǎ,
a fondului piscicol din apele naturale şi a animalelor sǎlbatice de
interes vânǎtoresc;
- controleazǎ
respectarea mǎsurilor de prevenire şi combatere a unor acţiuni de
distrugere a habitatelor naturale, prin arderea miriştilor, stufului sau
vegetaţiei forestiere, prin desecǎri sau devieri ale cursurilor de apǎ ori
activitǎţi de turism necontrolat şi neorganizat, acţiuni care au ca efect
distrugerea condiţiilor de conservare a florei şi faunei sǎlbatice;
- controleazǎ
respectarea prevederilor legale privind gestionarea, depozitarea şi
valorificarea deşeurilor provenite din prelucrarea materialului lemnos;
- controleazǎ
respectarea mǎsurilor de menţinere şi ameliorare a fondului peisagistic
natural şi antropic, în elaborarea planurilor de urbanism şi amenajare a
teritoriului;
- exercitǎ
controlul privind modul de administrare a substantelor toxice daunatoare
florei, faunei şi sectorului piscicol, precum şi modul de recoltare a
plantelor din sectorul agricol;
- colaboreazǎ, în
baza protocoalelor încheiate cu autoritǎţile din domeniu, la acţiunile de
verificare a stǎrii de fapt a vegetaţiei şi faunei sǎlbatice de interes
naţional;
- controleazǎ
respectarea obligaţiilor ce le revin proprietarilor şi detinatorilor de
terenuri, cu/sau fǎrǎ titlu, de a proteja flora şi fauna sǎlbaticǎ existente
pe acestea, in scopul menţinerii echilibrului ecologic şi conservarii
biodiversitǎţii;
- menţine
legǎtura permanent cu fundaţiile care au ca obiect de activitate ocrotirea
florei şi faunei sǎlbatice.
Motivul prezentǎrii acestor atribuţii este dat de
poziţionarea GNM (deci şi a Comisariatului Judeţean - CJ MM) ca un important
vector al relaţiei de informare şi comunicare cu mijloacele massmedia, dar şi
cu publicul, pe problematica de mediu. Urmare a unui mix de motive, subiective
şi obiective, percepţia societǎţii civile despre activitatea GNM este puţin
distorsionatǎ. Suntem percepuţi, de cele mai multe ori, drept instituţia ce
rǎspunde de tot ce este în relaţie cu disconfortul comunitar şi personal, fiind
acuzaţi cǎ nu ne facem datoria în probleme a cǎror rezolvare ţine de alte
înstituţii, fiindu-ne cerute intervenţii ce nu intrǎ în limita noastrǎ de
competenţe.
Ca sǎ exemplificǎm, doresc sǎ amintesc aici cǎ
majoritatea problemelor în legǎturǎ cu „mediul” sunt percepute ca având
legǎturǎ cu GNM, respectiv CJ MM, ce sunt adevǎrate numai parţial şi menirea
noastrǎ este de a face cunoscute extrem de clar nivelul şi limitǎrile
competenţelor legale ale comisarului de mediu, fǎrǎ a ne disculpa sau a
culpabiliza alte instituţii, ci încercând a le implica activ în transmiterea
informaţiilor cǎtre public. Trebuie sǎ luptǎm împotriva clişeelor de genul:
-
Garda rǎspunde de
curǎţenia localitǎţilor;
-
Garda rǎspunde de
defrişǎrile ilegale;
-
Garda dǎ autorizaţii
de mediu, etc.
Aceste afirmaţii pot conduce, în final, la
decredibilizarea instituţiei noastre, cu efecte uşor de anticipat, iar promovarea
unei instituţii duce şi la „efectul bumerang”, respectiv ce conteazǎ este
percepţia în conştiinţa colectivǎ a rolului şi modalitǎţii de acţiune ale
acesteia. Tot ce ţine în continuare de acel domeniu se va raporta în viitor
exclusiv la acea imagine creatǎ, pânǎ la culpabilizarea instituţiei prin
acţiuni considerate ca fiind inexistente sau ineficiente, într-un domeniu în
care, de fapt, GNM NU are nici o
responsabilitate. Rugǎm a înţelege corect demersul nostru, în condiţiile în
care jurnalismul de mediu din România este încǎ în formare, raportarea imediatǎ
a ei la GNM şi, prin extensie, la CJ MM, este de înţeles, chiar dacǎ nu este de
dorit sau acceptat. Situaţia aceasta, sensibilǎ şi parţial controversatǎ,
trebuie tratatǎ cu profesionalism, rolul nostru fiind de a apǎra imaginea
instituţiei, fǎrǎ a lǎsa impresia cǎ fugim sau pasǎm altora responsabilitǎţile.
Suntem hotǎrâţi a repeta continuu, cu orice prilej,
aceste atribuţii, mai ales zonele în care avem atribuţii directe, pentru a
evita „inundarea” instituţiei cu sesizǎri ale cetǎţenilor, ce nu sunt de
blamat, dar care NU cunosc şi NU sunt îndrumaţi corect cǎtre cine
exact sǎ se adreseze cu nemulţumirile lor. Trebuie sǎ acţionǎm, de multe ori
fǎrǎ ştiinţa altor entitǎţi, ca agenţi de informare şi de calmare a unor
comunitǎţi exasperate de disconfort locativ, ce NU intrǎ în sfera noastrǎ de activitate, iar redirecţionǎrile
sesizǎrilor celor ce insistǎ sǎ se adreseze nouǎ şi NU celor ce au atribuţii în domeniu pot sǎ ocupe o parte însemnatǎ
din timpul unor comisari, fǎrǎ a menţiona utilizarea excesivǎ a unor resurse
(poştǎ, fax, etc.). Încǎ nu am învǎţat cǎ aleşii locali sunt primii ce cunosc
şi trebuie sǎ rǎspundǎ alegǎtorilor pentru problemele ce-i nemulţumesc, iar în
caz cǎ rezolvarea lor le depǎşesc posibilitǎţile (ce sunt limitate, recunoaştem
anticipat şi aprioric), sǎ-i îndrume exact cǎtre instituţiile ce POT şi TREBUIE sǎ le rezolve.
II. Sintezǎ Raport activitate 2016/Trim. I 2017
Pe parcursul anului 2016, Serviciul Comisariatului
Judeţean Maramureş al Gărzii Naţionale de Mediu, prin cei 12 comisari şi-a
desfăşurat activitatea în conformitate cu prevederile HG nr.112/2009 privind
organizarea şi funcţionarea Gǎrzii Naţionale de Mediu, modificat prin
prevederile HG 1005/2012 şi HG 170/2015, prin acţiuni de control, după cum
urmează:
Au
fost efectuate un număr de 940 acţiuni de control, din care:
-
426 de
acţiuni de control au fost inspecţii planificate
la obiectivele cuprinse în planul de inspecţie;
-
514 de actiuni de control neplanificate.
Acţiunile
de control planificate cuprind:
-
235 acţinuni de control
în domeniul controlului poluǎrii;
-
514 acţiuni de control în domeniul controlului biodiversitǎţii, biosecuritǎţii
şi ariilor protejate
Acţiunile
de control neplanificate au fost efectuate după cum urmează:
-
13 inspecţii
pentru respectarea condiţiilor impuse în
actele de reglementare pentru proiecte şi activităţi noi;
-
103 inspecţii în urma autosesizării comisariatului;
-
0 inspectie pentru solutionare poluărilor accidentale;
-
26 inspectii pentru identificarea obiectivelor noi;
-
117
inspecţii pentru soluţionarea sesizărilor;
-
141 inspecţii dispuse de Comisariatul General al Garzii
Nationale de Mediu;
-
34 inspectii pentru verificarea de mǎsuri;
-
77 inspecţii cu alte autorităţi.
În primul trimestru al anului curent, cu
aceiaşi oameni şi dotare tehnicǎ, Serviciul Comisariatulului Judeţean Maramureş al
Gărzii Naţionale de Mediu şi-a desfăşurat activitatea în conformitate cu
prevederile HG nr.112/2009 privind organizarea şi funcţionarea Gǎrzii Naţionale
de Mediu, modificat prin prevederile HG 1005/2012 şi HG 170/2015, prin acţiuni
de control, după cum urmează:
Au
fost efectuate un număr de 217 acţiuni de control, din care:
-
37 de acţiuni de control au fost
inspecţii planificate la obiectivele
cuprinse în planul de inspecţie;
-
180 de actiuni de control neplanificate.
Acţiunile
de control planificate cuprind:
-
27 acţinuni de control în domeniul controlului poluǎrii;
-
10 acţiuni de control în domeniul controlului
biodiversitǎţii, biosecuritǎţii şi ariilor protejate
Acţiunile
de control neplanificate au fost efectuate după cum urmează:
-
11 inspecţii pentru respectarea condiţiilor impuse în actele de
reglementare pentru proiecte şi activităţi noi;
-
39 inspecţii în
urma autosesizării comisariatului;
-
13
inspectii
pentru identificarea obiectivelor noi;
-
15 inspecţii pentru soluţionarea sesizărilor;
-
81
inspecţii dispuse de CG a GNM/MM;
-
1
inspectii pentru reglementare;
-
12 inspectii pentru verificarea de mǎsuri;
-
8 inspecţii cu alte autorităţi.
Sancţiuni aplicate
În anul 2016 s-au aplicat un număr de 37 sancţiuni
contravenţionale, din care:
-
35 amenzi contravenţionale în valoare totală de 359
mii lei;
-
2 avertismente.
S-au
dispus 1 suspendǎre de activitate şi 0
desfiinţări de lucrǎri.
Exemple
de amenzi contravenţionale
- BAVNA
FER SRL→50 mii lei:
pentru nerealizarea mǎsurilor stabilite;
- KAMENI
GRANIT SRL→30 mii lei:
pentru desfǎşurarea activitǎţii fǎrǎ solicitarea
şi obţinerea
autorizaţiei de mediu;
- EXITECO
SRL→30 mii lei: pentru desfǎşurarea activitǎţii comerț cu deseuri,
fǎrǎ solicitarea
şi obţinerea autorizaţiei de
mediu;
În primul trimestru al anului curent s-au aplicat un
număr de 14 sancţiuni
contravenţionale, din care:
-
13
amenzi
contravenţionale în valoare totală de 174,5 mii lei;
-
1
avertismente.
S-a dispus 0 suspendari de activitate şi 1 sesizare
organe cercetare penalǎ.
Exemple
de amenzi contravenţionale
- TOUCH
PRINT SRL – 30 mii lei,
pentru desfǎşurarea activitǎţii fǎrǎ solicitarea
şi obţinerea
autorizaţiei de mediu;
- POP-UP
PACK SRL – 30 mii lei,
pentru desfǎşurarea activitǎţii fǎrǎ solicitarea
şi obţinerea
autorizaţiei de mediu;
Controale tematice –
anul 2016
- Control
tematic exploatǎri forestiere – au fost verificati 44 agenţi economici şi
1 Ocol Silvic privat. S-au aplicat 2 avertismente.
- Control tematic privind
verificarea realizării obligaţiilor de mediu privind închiderea şi
urmǎrirea post închidere de cǎtre operatorii economici a depozitelor neconforme
clasa „b” din zona
- Control tematic balastiere
– s-au efectuat 40 acţiuni de inspecţie. Nu s-au aplicat sancţiuni.
- Control tematic activitǎţi
în arii protejate - s-au efectuat 30 acţiuni de inspecţie. S-a aplicat 1
avertisment.
Controale dispuse de
CG – GNM – anul 2016
- Control
privind verificarea agenţilor economici care desfǎşoarǎ activitǎţi de
colectare şi transport deşeuri periculoase, rezultate din activitǎţi
medicale. Au fost verificaţi 8 agenţi economici, nu s-au constatat
neconformitǎţi.
- Control
privind verificarea stǎrii de salubritate a localitǎţilor, cursurilor de
apǎ şi cǎilor de comunicaţii. Au fost efectuate 76 acţiuni de control. S-au
aplicat 10 sancţiuni cf. Legii 211/2011 din care 9 avertismente si 1
amendǎ contravenţionalǎ în valoare totalǎ de 15 mii lei. S-au mai aplicat 12amenzi
contravenţionale în valoare totalǎ de 12 mii lei pentru nerespectarea
obligaţiilor la Fondul pentru Mediu.
- Control
privind verificarea producǎtorilor de ambalaje, cei ce introduc pe piața
naționalǎ de bunuri ambalate, ce distribuie pe piața naționalǎ ambalaje de
desfacere, precum şi cei ce colecteazǎ deseuri de ambalaje, in vederea
valorificǎrii şi reciclǎrii lor, precum şi cei ce colecteazǎ şi eliminǎ
aceste ambalaje prin instalații de incinerare, cu recuperare energie. Au
fost verificaţi 6 operatori economici, nu s-au aplicat sancţiuni.
Controale dispuse de
CG – GNM – trim I 2017: 2
- Control
privind verificarea agenţilor economici care desfǎşoarǎ activitǎţi de
exploatare forestierǎ. Au
fost efectuate 29 acţiuni de inspecţie, nu s-au constatat neconformitǎţi.
- Controlul
privind activitatea de salubrizare a uat-urilor din judeţul Maramureş.
Sinteza acestuia este prezentatǎ mai jos.
Poluări accidentale
în anul 2016: 0
Poluări accidentale
în trim. I 2017: 0
Controale
cu alte autoritǎţi în 2016: 2
- Acţiunea
„BRACONIERUL” – Protocol încheiat între GNM – CJ Maramures, IPJ Maramureş
şi RNP Romsilva –DS Baia Mare, fiind efectuate controalele conform
planului de inspecţii al GNM – CJ
Maramures, la 7 agenţii economici care desfǎşoarǎ activitatea de
acvaculturǎ în ape dulci. Nu s-au aplicat sancţiuni.
- Acţiunea „SCUTUL
PADURII” - Protocol încheiat între GNM – CJ Maramures, IPJ Maramureş şi
RNP Romsilva RA – DS Baia Mare, fiind realizate controale conform planului
de inspecţii al GNM – CJ Maramureş, la agenţii economici care desfǎşoarǎ
activitatea de exploatare forestierǎ şi prelucrarea lemnului, respectiv un
numǎr de 53 acţiuni de control, s-au aplicat 1 sancţiuni, din care 0 avertismente
şi 1 amendǎ contravenţionalǎ, în valoare totală de 30 mii. lei. S-au
dispus 0 suspendǎri de activitate.
Controale
cu alte autoritǎţi în trim. I 2017: 0
Acţiunile CJ MM a GNM au ca bazǎ prevederile din
legislaţia de mediu actualǎ, dar transpusǎ în planul de guvernare aprobat. Dacǎ
dorim a expresie sinteticǎ a sarcinilor noastre, le putem exprima astfel:
–
asigură
controlul implementării profesioniste, uniforme şi integrate a politicii
Guvernului de aplicare a legislaţiei naţionale, armonizate cu cea comunitară, în domeniul protecţiei mediului
–
atribuţii în aplicarea
politicii Guvernului în materia prevenirii, constatării şi sancţionării
încălcării prevederilor legale privind protecţia mediului, inclusiv a
nerespectării reglementărilor prevăzute în legile specifice domeniului
controlului poluării industriale şi managementului riscului, substanţelor şi
preparatelor periculoase, biodiversităţii
şi ariilor naturale protejate, fondului de
mediu şi altor domenii prevăzute de legislaţia specifică în vigoare.
O componentǎ principalǎ în cadrul urmǎririi şi
implementǎrii politicii Guvernului se referǎ la documentul de aderare la UE,
iar în cadrul acestuia, la cap. 22, avem atribuţii concrete şi aproape în
exclusivitate, dupǎ cum urmeazǎ:
-
Gestiunea
deşeurilor
-
Continuarea implementării prevederilor Directivei
99/31/CE privind depozitarea deşeurilor
-
Urmărirea
sistării activităţii de depozitare pe depozitele şi a implementǎrii Sistemului
Integrat al Managementului Integrat al Deşeurilor (SMID) în judeţ: prin
controale.
-
Monitorizarea
măsurilor aplicate în vederea reducerii cantităţii de deşeuri depozitate în
cele 101 depozite neconforme, cu respectarea cantităţii maxime de 2.200.000 t aferente perioade, dar
interesantǎ este dinamica unor cifre aanuale aferente judeţului nostru, ce le
prezentǎm în continuare:
o
Cantitǎţi
deşeuri recoltate: 160mii tone în 2012, 142mii tone în 2013 şi 139mii tone în
2014;
o
Procent
valorificat din total colectat: 6,5% în
2012, 10,3% în 2013 şi 11,6% în 2014;
o
Procent
eliminat din total colectat: -6%, 2013 faţǎ de 2012 şi - 0,6%, 2014 faţǎ de
2013.
-
Continuarea implementării Regulamentului 1013/2006/CE
privind transferurile de deşeuri şi a Regulamentului 1418/2007/CE privind
transferurile de deşeuri în ţări care nu aplică Decizia OCDE
-
Monitorizarea şi raportarea lunară a transferurilor către
România de deşeuri destinate valorificării/recuperării
o
cantităţile şi
tipurile de deşeuri importate sau tranzitate
o
modul de
valorificare a deşeurilor importate
o
număr de
controale efectuate pentru transferurile de deşeuri sau a recuperării sau
eliminării aferente
-
număr de
transferuri ilegale presupuse, constatate în timpul controalelor efectuate
III.
Salubrizare 2017
III. 1. Control 1, comun al ISU şi SGA MM – cursuri de
apǎ.
A. etapa I – IDENTIFICAREA, CONTROL ŞI SANCŢIUNI
În conformitate cu
controlul tematic dispus de Ministerul Apelor si Pǎdurilor, în baza OM comun MAI şi MMAP nr. 1422/192/2012, personalului
din cadrul C.J.S.U., S.G.A Maramures (cǎrora le mulțumim pentru datele
furnizate), I.J.S.U., au desfaşurat activitati de verificare a modului în care au fost salubrizate
şi igienizate cursurile de apǎ şi au fost realizate/întreţinute şanţurile/rigolele
în localitati, pentru asigurarea secţiunii de scurgere a apelor mari, în perioada 05.03.2017 – 10.04.2016.
Consideram utila
prezentarea unor aspecte importante din acest raport, tocmai pentru a avea o
imagine cât mai completǎ asupra stǎrii de curǎțenie a județului. Situaţiile cel mai frecvent întâlnite în urma controlului
sunt depozitǎri necontrolate de deşeuri provenite de la populaţie, în
apropierea cursurilor de apǎ, pe maluri şi chiar în albie, starea insalubrǎ în
principal a cursurilor de apǎ şi a cǎilor de comunicaţii, mai ales în zona
intravilanului localitǎţilor. Au fost controlate toate administraţiile publice
locale din judeţul Maramureş (76 de administraţii publice locale) cu
identificarea a aprox. 200 de locaţii,
din cadrul a 43 cursuri de apǎ şi a aflueneţilor acestora, cu depozitǎri
necontrolate de deşeuri. În principal, compoziţia acestora este formatǎ din
deşeuri menajere şi din ambalaje (PET-uri, folie polietilenǎ, etc.), plastice
diverse, deşeuri textile, deşeuri voluminoase de tip mobilier uzat, molozuri
din construcţii, precum şi industriale, provenite în general de la prelucrarea
lemnului. De asemenea, de-a lungul
cursurilor de apǎ, în vegetaţia de pe maluri, existǎ agǎţate deşeuri de tip
ambalaj (folie plastic, deşeuri textile, PET-uri) abandonate de cetǎţeni sau
antrenate din amonte la ape mari. Din acest punct de vedere au fost catalogate
un numǎr de 53 administraţii locale ce
au avut un caracter ± corespunzǎtor (calificative
de Bine
şi Satisfǎcǎtor)
din punct de vedere al stǎrii de salubritate, respectiv: municipiul Baia Mare, municipiul Sighetu Marmaţiei, oraşul Borşa,
oraşul Cavnic, oraşul Dragomireşti, oraşul Sǎliştea de Sus, oraşul Şomcuta
Mare, oraşul Tg. Lǎpuş, oraşul Tǎuţi Mǎgherǎuş, oraşul Vişeul de Sus, iar
dintre comune, Bǎiuţ, Bistra, Bocicoiul
Mare, Bogdan Vodǎ, Botiza, Budeşti, Cǎlineşti, Câmpulung la Tisa, Cerneşti, Cicârlǎu,
Coltǎu, Copalnic Mǎnǎştur, Coroieni, Cupşeni, Deseşti, Dumbrǎviţa, Groşii
Ţibleşului, Ieud, Lǎpuş, Leordina, Moisei, Ocna Şugatag, Onceşti, Petrova, Poienile
Izei, Recea, Remeţi, Leia de Sus, Leia de Jos, Ruscova, Sarasǎu, Sǎcel, Sǎlsig,
Sǎpânţa, Suciu de Sus, Şieu, Vadu Izei, Valea Chioarului, Vima Micǎ şi Vişeul
de Jos. S-a aplicat 1 avertisment scris: comuna Poienile de sub Munte.
Precizǎm cǎ
menţionarea acestor uat-uri nu indicǎ un grad uniform de neimplicare în
activitatea de salubrizare, la unele dintre ele se constatǎ o realǎ
îmbunǎtǎţire a situaţiei faţǎ de anii anteriori, iar situaţiile şi zonele cu
probleme sunt subliniate în continuare. Detaliat, starea de salubritate a
administraţiilor locale din judeţ, catalogate cu probleme, se prezintǎ astfel:
Municipul Baia Mare
Zonele cu depozitǎri necontrolate de deşeuri sunt pe toatǎ
lungimea cursurilor de apǎ a afluenţilor râului Sǎsar (pârâul Craica, în
special de-a lungul str. Pǎltinişului, dar şi pe Valea Roşie, Valea
Usturoiului, Valea Borcutului, dar NU
şi în zona lacului de acumulare Strâmtori-Firiza şi în zona centralǎ a râului
Sǎsar), unde s-au identificat cantitǎţi necuantificabile de deşeuri diferite,
pe maluri, dar şi în albie. Situaţia cea mai problematicǎ este în zona valea
Craica (afluent al râului Lǎpuş) unde au fost identificate depozite
necontrolate de deşeuri diferite, în cantitǎţi care nu au putut fi
cuantificate, atât pe maluri, cât şi în albie, constând din plastice, textile,
materiale rezultate din demolǎri, etc, în special în zona locuitǎ de romi. S-a
dispus dezafectarea acestora şi decolmatarea zonei. O problemǎ ce a apǎrut în plus faţǎ de anii anteriori este legatǎ de
activitatea firmelor ce realizeazǎ lucrǎri la sistemul de alimentare/canalizare
şi depun materialele din excavǎri în zone adiacente cursurilor de apǎ, dar ce
au obligaţia de readucere la stadiul iniţial a acestor zone de depozitare
temporarǎ, concomitent cu finalizarea lucrǎrilor.
Municipiul Sighetu Marmaţiei
Zonele identificate
cu depozitǎri necontrolate de deşeuri sunt, mal stǎng Iza (Valea Cufundoasa şi pod
Abator), zona cartier Câmpu Negru, pârâul Iapa (zona şcolilor Iapa şi Cearda), zona
lacului Nǎsui, la ieşire spre Vadu Izei – DN18. Pe toate cursurile de apǎ de pe
raza administrativǎ a municipiului Sighetu Marmaţiei, dar în special pe malul
stâng al râului Tisa, pe malurile şi în albia râului Iza, pe vǎile şi torenţii
din zonǎ (valea Leia şi valea Hotarului) sunt aruncate sau antrenate de ape
diverse deşeuri, iar de vegetaţie şi de pietre au rǎmas agǎţate diverse deşeuri
(plastice, textile, PET-uri, resturi vegetale, etc.), probleme reale fiind
colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza uat-ului.
Oraşul Baia Sprie
S-au constatat
depozite necontrolate de deşeuri, mai ales în Satu Nou de Sus, apoi pe întreg
cursul vǎii Chiuzbaia, dar şi pe ambele maluri ale râului Sǎsar, unde cetǎţenii
deverseazǎ deşeuri de toate tipurile în albiile cursurilor de apǎ, mai ales
textile şi plastice, cu un volum estimat la 40m³. Au fpost stabilite mǎsuri
pentru eliminarea lor. Trebuie subliniat cǎ, în comparaţie cu anii trecuţi,
este o situaţie mai proastǎ, probleme reale sunt colmatarea şanţurilor şi
rigolelor de scurgere, pe circa 20% din raza uat-ului.
Oraşul Borşa
In lungul cursurilor
de apǎ sunt depozite de deşeuri rezultate din activitatea de exploatare
forestierǎ, mai ales pe râul Cisla, precum rumeguş, deşeuri de exploatere şi
prelucrare lemn, dar şi din demolǎri. Aceastǎ zonǎ prezintǎ o oarticularitate, în zona
cuprinsǎ între Baia Borşa şi Borşa, unde riveranii, dupa anul 1990, au
depozitat pe maluri şi în albie, deşeuri
diferite, care ulterior au fost acoperite cu pamânt, transformând zona în locuri
de parcare, platforme, grǎdini etc. Prin aceste amenajǎri neautorizate, albia râului
Cisla s-a îngustat, reducându-se secţiunea de scurgere a apei, punând în pericol
stabilitatea cursului de apǎ, atât în plan orizontal, cât şi în plan vertical. Pe
malurile şi in albia Vǎii Secu (cartier
Baia Borşa), starea de curaţenie
este satisfacatoare, întrucât accesul în albie şi pe maluri este îngreunat din
cauza anexelor construite de riverani, dar au fost identificate Si depozite de
deşeuri neautorizate, constând din: buşteni de rǎşinoase, deşeuri de lemn,
deşeuri rezultate din demolǎri, plastice, etc. Şi în acest caz se
constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de
scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Oraşul Cavnic
De-a lungul albiei
minore a râului Cavnic, în vegetaţie, sunt agǎţate resturi textile şi de
plastic, singura problemǎ realǎ este colmatarea şanţurilor şi rigolelor de
scurgere pe circa 20% din raza uat-ului. .
Oraşul Dragomireşti
S-au identificat
depozite aleatorii de deşeuri în albia şi pe malurile râului Iza şi pârǎului
Baicu.
În amonte pe pârâul
Baicu existǎ tendinţa de apariţie a unor depozite de deşeuri rezultate din
activitatea de exploatare forestierǎ. Majoritatea cetǎţenilor depoziteazǎ deşeurile
menajere rezultate din gospodǎriile proprii pe malurile cursurilor de apa
riverane cu proprietǎţile acestora.
Şi în acest caz se
constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de
scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Oraşul Sǎliştea de Sus
S-au identificat, pe
malurile cursurilor de apǎ ale râului Iza şi afluenţii acestuia, deşeuri
menajere, deşeuri din material plastic, în special agǎţate în vegetaţia de pe
maluri, precum şi în albia acestuia.
Şi în acest caz se
constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de
scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Oraşul Şomcuta Mare
S-au identificat relativ
puţine depozite necontrolate de deşeuri pe vǎile Bârsǎului şi Caicana, unde în
vegetaţia de pe maluri sunt agǎţate diverse tipuri de deşeuri (plastice,
textile, etc).
Oraşul Tg. Lǎpuş
Pe toate cursurile
de apǎ de pe raza administrativ teritorialǎ a oraşului sunt aruncate diverse
deşeuri pe maluri, in albii, iar de vegetatie şi de pietre au rǎmas agǎţate
diverse deşeuri (plastice, textile, PET-uri, resturi vegetale, crengi, etc.).
Şi în acest caz se
constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de
scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Oraşul Tǎuţii Mǎgherǎuş
S-au identificat puţine
depozitǎri necontrolate de deşeuri de exploatare forestierǎ, pe cursurile de
apǎ şi afluenţii acestora, cu posibile consecinţe la debite mari.
Şi în acest caz se
constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de
scurgere pe circa 15% din raza uat-ului.
Oraşul Ulmeni
Pe malurile cursurilor de apǎ, precum şi în vegetaţie
sunt agǎţate diverse tipuri de deşeuri, în special antrenate de ape cu debite
mari, dar şi a existenţei a 2, un depozit neautorizat de deşeuri (zona Țicǎu),
în volum de cca. 30³, altul în zona Chelința, în volum de cca. 50³,constând din
plastice, textile, materiale rezultate din demolǎri, etc. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea
şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 50% din raza uat-ului, pentru care s-a şi atras atenţia conducerii
uat-ului.
Oraşul Vişeu de Sus
Pe malurile şi cursurile de apǎ ale râurilor Vişeu şi Vaser, în special în
zona locuitǎ, starea de curǎţenie este satisfǎcǎtoare, identificându-se scoarţa de arbori
în albia minorǎ în special în partea din amonte a confluenţei cu Valea
Peştilor, pânǎ la confluenţa cu Valea Novǎţ şi în amonte de aceasta, atât pe
Vaser, cât şi pe Novǎţ.
Deşeurile menajere,
în cantitǎţi relativ mici, sunt aglomerate mai ales la culeele podurilor şi
podeţelor de pe raza administrativǎ a oraşului, mai puţin în zona din
aval a digului de apǎrare Vişeu Vest, unde au fost identificate deşeuri
rezultate din demolǎri. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20%
din raza uat-ului.
Comuna Ardusat
Depozitǎri
necontrolate de deşeuri lungul râului Someş, unde s-au constatat pe maluri şi
în vegetaţie deşeuri, în special din plastic şi textile agǎţate de ramuri pe
ambele maluri. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza
uat-ului.
Comuna Bǎiuţ
Depozitǎri
necontrolate de deşeuri lungul râului Lǎpuş, unde s-au constatat pe maluri şi
în vegetaţie deşeuri, în special din plastic. Şi în acest caz se
constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de
scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Comuna Bârsana
Depozitǎri necontrolate în lungul raului Iza, unde s-au
constatat pe maluri şi în vegetaţie deşeuri, în special din plastic, cantitǎţi
însemnate, pentru care s-a şi atras
atenţia conducerii uat-ului. Facem mentiunea ca, UAT Barsana a fost
sanctionata cu avertisment pentru incalcarea art. 87 pct. 60 din Legea Apelor
nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare, stabilindu-se masuri
de dezafectare a depozitelor identificate.
Şi în acest caz se constatǎ colmatarea
şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 50% din raza uat-ului.
Comuna Bistra
S-au identificat
depozitǎri necontrolate de deşeuri pe malul drept al râului Vişeu, în special
deşeuri din ambalaje de material plastic şi deşeuri vegetale, textile, precum şi
resturi diverse, agǎţate în vegetaţie.
Comuna Bocicoiu Mare
Pe toate cursurile
de apǎ de pe raza administrativ teritorialǎ a comunei Bocicoiu Mare sunt
aruncate diverse deşeuri, iar în vegetaţie sunt agǎţate deşeuri din material
plastic, textile, etc. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza
uat-ului.
Comuna Bogdan Vodǎ
Pe toate cursurile
de apǎ de pe raza administrativ teritorialǎ a comunei, dar în mod special pe
malurile râului Iza, sunt aruncate diverse deşeuri, iar în vegetaţie sunt
agǎţate deşeuri din material plastic, textile, etc. Şi în acest caz se constatǎ
colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20%
din raza uat-ului.
Comuna Botiza
De-a lungul râului
Botiza sunt prezente cantitǎţi relativ mici de deşeuri diverse (ambalaje din
plastic, deşeuri textile), atât în zona malurilor, cât şi a albiei minore. Şi
în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi
rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Comuna Budeşti
Depozitǎri
necontrolate de deşeuri lungul râului Cosǎu, unde s-au constatat pe maluri şi
în vegetaţie deşeuri, în special din plastic..
Comuna Cǎlineşti
Depozitǎri
necontrolate de deşeuri lungul râului Cosǎu, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea
şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza uat-ului.
Comuna Câmpulung la Tisa
Depozitǎri
necontrolate în lungul raului Tisa, unde s-au constatat pe maluri şi în
vegetaţie deşeuri, în special din plastic, cantitǎţi ± însemnate
Comuna Cerneşti
S-au identificat
depozitǎri necontrolate de deşeuri pe râul Bloaja, înspre satul Ciocotiş, mai
ales în zona rezidenţialǎ, depozite ce s-au eliminat pe durata controlului. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea
şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza uat-ului.
Comuna Cicârlǎu
Depozitǎri
necontrolate de deşeuri lungul râului Someş, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea
şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 15% din raza uat-ului.
Comuna Coltǎu
Depozitǎri
necontrolate de deşeuri lungul râului Lǎpuş, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea
şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza uat-ului.
Comuna Copalnic Mǎnǎştur
S-au identificat locaţii
cu depozitǎri necontrolate de deşeuri diverse (menajere, ambalaje, molozuri din
construcţii), în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa
10% din raza uat-ului..
Comuna Coroieni
S-au identificat
locaţii cu depozitǎri necontrolate de deşeuri diverse, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ
colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa
15% din raza uat-ului..
Comuna Cupşeni
Pe toate cursurile
de apǎ de pe raza administrativ teritorialǎ a comunei Cupşeni sunt aruncate
diverse deşeuri, pe maluri, în albii. Şi în acest caz se
constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de
scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Comuna Deseşti
Depozitǎri
necontrolate în lungul raului Mara, unde s-au constatat pe maluri şi în
vegetaţie deşeuri, în cantitǎţi ± însemnate. Şi în acest caz se
constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de
scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Comuna Dumbrǎviţa
S-au identificat
locaţii cu depozitǎri necontrolate de deşeuri diverse, în cantitǎţi reduse.
Comuna Gârdani
Depozitǎri
necontrolate de deşeuri lungul râului Someş, unde s-au constatat pe maluri şi
în vegetaţie deşeuri, în special din plastic şi textile agǎţate de ramuri pe
ambele maluri.
Comuna Giuleşti
S-au constatat
existenţa deşeurilor pe cursurile de apǎ, majoritatea agataţe în vegetaţie, în cantitǎţi
însemnate ± însemnate. Şi în acest caz se constatǎ
colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa
20% din raza uat-ului
Comuna Groşii Ţibleşului
Deşeuri diverse, în
cantitǎţi mici, împrǎştiate rǎzleţ, în zona cursurilor de apǎ, în cantitǎţi
reduse, cu exceptia zonei Minghet. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea
şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului..
Comuna Ieud
S-au constatat
existenţa deşeurilor pe cursurile de apǎ, majoritatea agataţe în vegetaţie, în
cantitǎţi ± însemnate. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza
uat-ului..
Comuna Lǎpuş
Deşeuri diverse, în
cantitǎţi mici, împrǎştiate rǎzleţ, în zona cursurilor de apǎ, în cantitǎţi
reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea
şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului..
Comuna Leordina
Pe toate cursurile
de apǎ de pe raza administrativ teritorialǎ a comunei Leordina sunt aruncate
diverse deşeuri, pe maluri şi în albii. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20%
din raza uat-ului..
Comuna Mireşu Mare
Pe malurile
cursurilor de apǎ sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, în cantitǎţi mai
mari predominând plasticele, provenind din dezafectarea solarelor şi
depozitate pe malul drept al cursului de apǎ Someş şi în zona fostului depozit
de deşeuri al localitǎţii. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea
şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Comuna Moisei,
S-au identificat
depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se
constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de
scurgere pe circa 20% din raza uat-ului..
Comuna Ocna Şugatag
S-au identificat
depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ. Şi în
acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor
de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului..
Comuna Onceşti
Pe malurile
cursurilor de apǎ sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, în cantitǎţi
reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza
uat-ului..
Comuna Petrova
S-au identificat
depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în
cantitǎţi reduse, cu excepţia zonei de la confluenţa vǎii Mârza cu râul Vişeu, unde
s-au identificat depozite de deşeuri neautorizate, in cantitate de cca.10 – 12
m³, care în perioada verificǎrii au fost dezafectate, ocazie cu care a fost
salubrizat cursul de apǎ pe toata lungimea. Şi în acest caz se
constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de
scurgere pe circa 20% din raza uat-ului..
Comuna Poienile Izei
S-au identificat
depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse. Se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20%
din raza uat-ului..
Comuna Poienile de sub Munte
În toatǎ zona sunt
depozitate, în mod necontrolat, deşeuri lemnoase (rumeguş şi resturi de exploatare/procesare
lemn). Pe malurile râului Ruscova şi în vegetaţia malurilor sunt cantitǎţi însemnate
de deşeuri, mai ales de lemn (rumeguş, bucǎţi de buştean, capete şi
resturi de lemn), provenite de la gatere şi de la exploatǎrile forestiere din
amonte, precum şi alte depozite de deşeuri provenite din demolǎri, resturi
vegetale, plastice, textile, etc., în special in zona locuitǎ, pentru
care s-a şi atras atenţia conducerii uat-ului. Autoritǎţile locale au
început lucrǎri de dezafectare a depozitelor existente, cu ocazia verificǎrilor. Situaţia existentǎ la
data verificǎrii a fost constatatǎ şi iî anii anteriori, motiv pentru care uat-ul a fost sancţionat anul trecut cu amendǎ
contravenţionalǎ.
Şi în acest caz se
constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de
scurgere pe circa 60% din raza uat-ului..
Comuna Recea
S-au identificat
depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse.
Comuna Remetea Chioarului
S-au identificat
depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse.
Comuna Remeţi
S-au identificat
depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse, cu excepţia zonei digului, unde au fost
identificate depozite necontrolate de deşeuri, constând din plastice, materiale
rezultate din demolǎri, textile, etc., în volum de cca.15 m³.
Comuna Rona de Jos
Pe toatǎ lungimea cursurlor de apǎ, în vegetaţia de pe maluri sunt
agǎţate deşeuri de plastic şi ambalaje, în cantitǎţi reduse. Se constatǎ colmatarea şanţurilor şi
rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza uat-ului..
Comuna Rona de Sus
Pe toatǎ lungimea cursurilor de apǎ, în vegetaţia de pe maluri sunt
agǎţate deşeuri de plastic şi ambalaje, în cantitǎţi reduse.
Se constatǎ colmatarea
şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului..
Comuna Rozavlea
Pe malurile
cursurilor de apǎ sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, în cantitǎţi
reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza
uat-ului..
Comuna Ruscova
Pe malurile
cursurilor de apǎ sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, în cantitǎţi
reduse. Se constatǎ colmatarea
şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Comuna Sarasǎu
S-au identificat
depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse.
Comuna Satulung
S-au identificat
depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi mai însemnate în zona satului Mogoşeşti,
reprezentate de depozite necontrolate în canalul de desecare, paralel cu drumul de balastierǎ
al S.C. Agecom S.A..
Comuna Sǎcel
Pe malurile şi în
albia minorǎ a râului Iza şi afluenţii acestuia s-au identificat depozitǎri
necontrolate de deşeuri, precum şi deşeuri agǎţate în vegetaţia de pe maluri,
în cantitǎţi reduse. Se constatǎ colmatarea
şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 15% din raza uat-ului.
Comuna Sǎlsig
Pe malurile
cursurilor de apǎ sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, în cantitǎţi
reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza
uat-ului.
Comuna Sǎpânţa
S-au constatat
existenţa deşeurilor pe cursurile de apǎ, majoritatea agataţe în vegetaţie, în
cantitǎţi ± însemnate, în special n zona Izvorul Runcu. Şi în acest caz se
constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de
scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Comuna Strâmtura
S-au identificat
depozitǎri de deşeuri, dispersate pe terenuri adiacente vǎilor, antrenate în
special în perioada apelor cu debite mari. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa
15% din raza uat-ului.
Comuna Suciu de Sus
S-au identificat
depozitǎri de deşeuri, dispersate pe terenuri adiacente vǎilor, antrenate în
special în perioada apelor cu debite mari, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ
colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa
30% din raza uat-ului.
Comuna Şieu
Pe malurile
cursurilor de apǎ sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, în cantitǎţi
reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza
uat-ului.
Comuna Şişeşti
Pe malurile
cursurilor de apǎ sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, în cantitǎţi
reduse, mai ales în zona satului Şurdeşti. Şi în acest caz se
constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de
scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Comuna Vadu Izei
S-au constatat
existenţa deşeurilor pe cursurile de apǎ, majoritatea agataţe în vegetaţie, în
cantitǎţi ± însemnate. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza
uat-ului.
Comuna Valea Chioarului
S-au identificat
depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse.
Comuna Vima Micǎ
S-au identificat
depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse. Se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa
20% din raza uat-ului.
Comuna Vişeu de Jos
Pe toate cursurile de
apǎ de pe raza administrativ teritorialǎ a comunei Vişeu de Jos sunt aruncate
diverse deşeuri, iar în vegetaţie sunt agǎţate deşeuri din material plastic,
textile, etc, în cantitǎţi reduse.
Şi în acest caz se
constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 50% din raza
uat-ului, pentru care s-a şi atras
atenţia conducerii uat-ului.
Faţǎ de cele constatate
prin actele de control întocmite, s-au stabilit mǎsuri cu termene clare pentru
îndepǎrtarea depozitelor necontrolate de deşeuri identificate de pe raza
administrativǎ a localitǎţilor, mǎsuri de igienizare a cǎilor de comunicaţii şi
cursurilor de apǎ, conform OG nr. 21/2002 (aprobatǎ prin Legea nr. 515/2002),
cu termen de finalizare 10.04.2015, urmând ca dupǎ aceastǎ
datǎ, sǎ se revinǎ în teren pentru efectuarea de controale punctuale, privind
realizarea mǎsurilor impuse prin notele de constatare însuşite de cǎtre
administraţiile publice locale.
III. 2. Control 1 dispus de GNM– depozitǎri deşeuri
necontrolate în zona uat-rilor.
A. etapa I – IDENTIFICAREA, CONTROL ŞI SANCŢIUNI
În conformitate cu
controlul tematic dispus de Ministerul Mediului, în baza OM nr. 1422/192/2012, conform adresei GNM – Comisariatul General.
4509/SR/01.03 2016, personalului din cadrul C.J. MM., a demarat acțiuni de
control la nivelul tuturor celor 76 uat-uri, întâi prin notificarea perioadei
de control – etapa I-a, în care se urmarea mai ales identificarea zonelor cu
depozite neautorizate de deşeuri, precum şi
declaraţiile la Fondul de Mediu. Principala caracteristicǎ
a acestei etape a fost caracterul preventiv legat de salubrizarea teritoriului gestionat de
unitǎţilor administrativ-teritoriale (uat-uri), în care s-au identificat zonele
cu deficienţe, s-au stabilit mǎsuri concrete şi precizate termene de îndepǎrtare
a acestora, iar celǎlalt, pe linia respectǎrii legislaţiei privind raportarea
obligaţiilor uat-urilor la Fondul de Mediu. În special am trimis a doua
notificarea tuturor uat-urilor, anunţându-le asupra acestui nou control,
explicându-le reţiunea revenirii noastre pentru alt control, cu o altǎ tematicǎ
şi o altǎ abordare, ce nu trebuia ințeleasǎ ca o suprapunere peste controlul
prezentat anterior, gestionat de SGA MM.
B. etapa II-a – CONTROL ŞI SANCŢIUNI
Imediat dupǎ
sǎrbǎtorile de Paşte, respectiv dupǎ data de 14.04.2015 şi pânǎ în data de
05.05.2015, s-a declanşat etapa a doua din acţiunea de verificare a stǎrii
salubrizǎrii la nivelul uat-urilor din judeţ, de data aceasta controlul având
un caracter de corijare şi punitiv, în cazul nerespectǎrii mǎsurilor trasate în
prima etapǎ. În aceastǎ periodǎ au fost verificate, acele administraţii locale
din judeţ cu deficienţe în prima etapǎ, pentru a se putea urmǎrii modul în care
au fost duse la îndeplinire mǎsurile trasate în controalele anterioare şi, eventual,
a se constata, punctual, zonele în care nu s-a acţionat şi pentru care se pot
lua alte mǎsuri de sancţionare. în aceastǎ a doua etapǎ
s-au luat mǎsuri de sancţionare contravenţionalǎ, pe linia salubrizǎrii şi
igenizǎrii cursurilor de apǎ, a întreţinerii şanţurilor şi rigolelor,
materializate prin: 1 (un) avertisment: comuna Bârsana;
Concluzia este cǎ se
observǎ un trend pozitiv în mǎsurile luate de cǎtre administraţiile publice
locale, cǎ verificǎrile repetate şi mǎsurile cuprinse în actele de control
şi-au îndeplinit caracterul preventiv şi chiar educativ, astfel încât mǎsurile
punitive au fost, spre surprinderea comisarilor, puţine faţǎ de cele ce se
constataserǎ în prima etapǎ. Trebuie însǎ precizat cǎ în cadrul acţiunii de
control pe linia salubrizǎrii efectuat numai de cǎtre comisarii GNM-CJMM s-au
aplicat o serie de contravenţii, în special pentru uat-urile în raza de
activitate a cǎrora s-au constatat neregurli grave şi mai ales repetate pe parcursul ultimilor ani. Desigur cǎ existǎ încǎ mult de fǎcut pânǎ a ajunge la o
calitate corespunzǎtoare a stǎrii de salubrizare, mai sunt încǎ zone de
intervenit (mai ales la uat-urile cu cursuri de apǎ, unde mai apar zone cu
concentrǎri de deşeuri de plastic şi textile), dar în fiecare caz actele de
control au evidenţiat acţiuni şi termene concrete şi comisarii CJ MM vor reveni
pentru a vedea cum s-au respectat şi pus în practicǎ. Meritǎ de subliniat cǎ
din cele 76 uat-uri verificate în etapa II-a, unele s-au evidenţiat pozitiv în
ceea ce priveşte mobilizarea în salubrizarea zonelor identificate ca fiind cu
probleme, din care putem sublinia urmǎtoarele:
-
Oraşele Tǎuţi Mǎgherǎuş;
-
Comunele: Câmpulung la Tisa,
Fǎrcaşa, Groşii Ţibleşului, Moisei, Sarasǎu.
La polul opus s-au
situat cele care nu au acţionat corespunzǎtor în acest domeniu, la care nu s-a
vǎzut implicarea administraţiilor publice locale în domeniul salubrizǎrii
teritoriului uat-urilor, dintre care subliniem pe urmǎtoarele comune: Bocicoiu
Mare, Cǎlineşti, Cicârlǎu, Lǎpuş, Poienile de sub Munte, Remetea Chioarului, Satulung,
Sǎpânţa şi Ulmeni.
Urmare a acestor
constatǎri, în etapa a doua a
controlului s-au aplicat un numǎr de 1
contravenţie, în valoare de 40mii
lei, dupǎ cum urmeazǎ:
-
oraş Şomcuta.
Deoarece au apǎrut probleme cu salubrizarea unor localitǎti
dupǎ terminarea perioadei oficiale de control tematic, iar din data de
10.05.2017 întreg personalul GNM este în grevǎ generalǎ, nu s-au finalizat
documentele pentru 2 uat-uri cu probleme de depozitǎri necontrolate (oraş
Ulmeni şi comuna Vima Micǎ), dar pentru care vǎ vom înforma imadiat ce se va
termina controlul şi stabili eventuale mǎsuri punitive luate.
Aşa cum a precizat,
aceste controale s-au desfǎşurat în paralel cu cele referitoare la fondul de
mediu, rezultatele fiind concretizate în 7
(opt) contravenţii, în valoare de 8,5 miilei, comunele sancţionate fiind:
Bârsana, Budeşti, Cǎlineşti, Onceşti, Poieni de sub Munte, Rona de Jos, Rozavlea,
cu valori diferite:
- Bârsana – 2,5 mii lei;
- Budeşti, Cǎlineşti, Oncesti,
Poienile de sub Munte, Rona de Jos, Rozavlea – câte 1mii lei.
Promitem însǎ cǎ vom
reveni periodic în toate uat-urile, dar mai ales în cele menţionate mai sus,
unde vom fi nevoiţi sǎ aplicǎm prevederile legale în forma exprimatǎ în
legislaţie în domeniu, gradual şi imparţial.
IV.
Probleme identificate pentru anul 2016.
O problemǎ majorǎ
derivǎ din angajamentele conducerii judeţului, implicit a altor instituţii
descentralizate, pentru aplicarea politicii guvernului, aliniatǎ cu legislaţia
comunitarǎ, în vederea închiderii depozitelor de deşeuri menajere neconforme,
în paralel cu construirea unuia ecologic. Trebuie subliniat cǎ existǎ precizat
extrem de clar un calendar al acestor închideri, stabilit într-o hotǎrâre de
guvern, pentru toate aceste depozite neconforme, la nivelul judeţului nostru,
cele la care trebuie sǎ le acordǎm atenţie fiind cele cuprinse în SMID. În anul
2015 a început şi se continuǎ implementarea proiectului “Sistemul de Management
Integrat de Mediu” (SMID). În acest proiect sunt incluse urmǎtoarele:
-
construirea unui depozit
conform în localitatea Sîrbi, comuna Fǎrcaşa, cu toate anexele ce-l vor face
apt de a prelua şi gestiona deşeurile menajere sortate pe 4 fracţiuni, din
cadrul întregului judeţ;
-
construirea a 3 staţii de
transfer (Sighetu Marmaţiei, Tg. Lǎpuş şi Moisei);
-
construirea a 2 staţii de
sortare a deşeurilor (Sighetu Marmaţiei şi Sîrbi-Fǎrcaşa);
-
relocarea a 3 depozite
neconforme cu activitatea sistatǎ în trecut: Arinieş-Borşa, Rohia-Tg. Lǎpuş şi
Seini), cu transportarea conţinutului acestora pe alte 2 depozite neconforme,
dar ce au autorizaţie de funcţionare/mediu pânǎ la jumǎtatea anului viitor:
Tepliţa-Sighetu Marmaţiei şi Satu Nou de Jos-Baia Mare;
-
închiderea “in situ” a 3
depozite neconforme, unul cu activitatea sistatǎ (Vişeu de Sus), celelalte douǎ
în funcţiune: Tepliţa-Sighetu Marmaţiei şi Satu Nou de Jos-Baia Mare.
Dorim sǎ precizǎm cǎ
NU se poate negocia nimic din cele
agreate cu UE, anual existând delegaţii ale lor ce verificǎ individual fiecare
dintre aceste depozite, cu posibile urmǎri neplǎcute, inclusiv cu declanşarea
procedurii de infrigement, ce pot genera obligaţii financiare la nivelul
întregii ţǎri, în caz de neconformare. În
strânsǎ legǎturǎ cu aceste desfiinţǎri de depozite neconforme, inclusiv ce cele
ce urmeazǎ în acest an, trebuie urmǎritǎ construirea în termenul negociat cu UE
al depozitului ecologic de la Fǎrcaşa, ca fiind singura soluţie agreatǎ pentru
a respecta politica guvernului în domeniul gestiunii deşeurilor. Aceste douǎ
probleme sunt în relaţie de interdependenţǎ, deoarece închiderile de depozite
neconforme NU se pot amâna sau
negocia, dar nici NU se pot
desfǎşura în calendarul stabilit în lipsa unui depozit ecologic, ce sǎ preia
deşeurile generate de populaţia judeţului.
O altǎ problemǎ, nu
neapǎrat cea mai micǎ sau mai puţin periculoasǎ, este datǎ de existenţa
perimetrelor miniere închise în deceniul trecut, cu lucrǎri de ecologizare şi
punere în siguranţǎ aflate în diverse etape, dar la care NU se poate face rabat sau sǎ se întrerupǎ activitatea. Ne este
groazǎ la posibilitatea unor surpǎri în zone izolate, la orizonturi
nerambleate, iar singurii salvatori (mineri specializaţi în recuperarea unor
fiinţe din galerii miniera activa şi/sau abandonate) sunt NUMAI în bazinul
minier Petroşani. La acestea putem adǎuga funcţionarea celor 4 staţii de
epurare ape de minǎ din judeţ (din cele 8 construite în ţarǎ), ce nu asigurǎ
epurarea integralǎ a apelor de minǎ generate şi, mai ales, la nivelul
cerinţelor legislaţiei actuale privind evacuarea în apele de suprafaţǎ. Anual
am avut şi preconizǎm a se repeta incidente de mediu, prin defectarea
instalaţiilor acestor staţii şi trecerea lor la tratarea manualǎ a apelor de
minǎ generate, depǎşirea capacitǎţilor proiectate pentru aceste staţii în
perioade de aport crescut de precipitaţii (ploi+zapadǎ topitǎ), cu consecinţe
ce au fost, pânǎ acum, limitate la nivel local, evitându-se un incident
transfrontaliei. Aici este nevoie de fonduri mari, derulate pe o perioadǎ mare
de timp (vorbim nu numai de lucrǎri de C+M, ci şi de supraveghere şi întreţinere
în perioada de post-închidere, ce, de regulǎ, se întind pe decenii dupǎ
definitivarea lucrǎrilor). Numai prin implicarea tuturor factorilor, atât
decizionali, cât şi executivi, vom avea siguranţǎ în zona de mediu a judeţului,
fǎrǎ sǎ se mai repete accidentele din uitimii ani de la staţia de epurare ape
de mine de la Tunel Baia-Sprie sau altele.
Altǎ problemǎ
identificatǎ este legatǎ de existenţa depozitului de deşeuri periculoase de la
fosta SC Romplumb, unitate cu activitate sistatǎ, în insolvenţǎ, ce s-a vândut
repetat, fiecare proprietar fiind în imposibilitatea tehnicǎ şi financiarǎ de a
rezolva definitiv problemele şi obligaţiile de mediu ce incumbǎ managementul
unui astfel de obiectiv, rolul nostru fiind limitat în a verifica perioadic
starea acestuia şi de a amenda fostul proprietar ce a înstrǎinat parţial sau
total activele deţinute, fǎrǎ a notifica în termenul legal APM MM pentru ca
aceasta sǎ-i stabileascǎ/transfere obligaţiile de mediu. In incheiere, multumim
pentru buna colaborare tuturor institutiilor publice care au în atribuţii
activitǎţi de verificare şi control, instituţii cu care am realizat acţiuni eficiente, aşa cum
am precizat mai sus.
Ca ultimǎ (dar nu cea din urmǎ)
problemǎ pe care o percepem ca o viitoare problemǎ este datǎ de probabilitatea
crescutǎ de implicarea a noastrǎ prin sesizarea de cǎtre PCTF Sighetul
Marmaţiei (frontiera cu Ucraina) asupra unor transporturi de deşeuri, mici ca
volum acum (podul actual nu suportǎ traficul greu), dar cu creşterea lor certǎ
dupǎ construirea noului pod (agreat de cele douǎ ţǎri), aflat acum în procedurǎ
de avizare, ce va creşte volumul şi cantitatea mǎrfurilor şi pasagerilor
implicaţi, inclusiv a celor ce tranziteazǎ zonǎ în deplasǎrile cǎtre nordul/vestul/sudul
continentului.
Baia Mare, la 10.05.2017.
Cu stimǎ şi deosebit respect,
Comisar şef
Dr. ing. Ioan ŞTREMPEL
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu