Dragii mei enoriași!
Viața
ca o Cruce. Sfânta Evanghelie din Duminica a treia din Postul Mare ne
amintește cuvintele Mântuitorului: ,,Cel
ce vrea să vină după Mine, să-și
ia crucea sa și
să-Mi urmeze Mie!” Oricine se întreabă – și
e firesc – despre ce cruce e vorba: să ne construim o cruce specială și s-o purtăm pe umăr, se referă la crucea de pe mormânt? Cu siguranță nu se gândea Mântuitorul la o cruce
asemenea Crucii Sale, pe care a fost
răstignit, adică o cruce de lemn. S-au dat mult interpretări, care de care mai
interesantă.
În cele de mai jos
mă voi opri asupra uneia, care mi se pare foarte potrivită: crucea la care se
face referire este însăși viața
fiecăruia dintre noi. Înlocuind termenii, textul ar suna așa: ,,Cel ce vrea să vină după Mine, să-și ia viața
sa și să-mi urmeze Mie!” Lucrurile
devin mai pe înțeles. Dar de ce să
asemănăm viața cu o cruce? Fiindcă
este! O are fiecare, e mai mare sau mai mică, mai grea sau mai ușoară, o duce de la leagăn până la mormânt,
fie că vrea, fie că nu. Observați, că
Mântuitorul nu ne poruncește ca un
comandant de oști: ,,Crucea la spinare și după Mine…!” Nu. ,,Cel ce vrea să vină
după Mine!” E cu totul altceva. Mântuitorul nu se dezminte, nu se contrazice.
El a pus accent întotdeauna pe voia
liberă a omului; i-a respectat-o, nu i-a încălcat-o. Altfel spus, fiecare își alege unde vrea să meargă: în rai sau în
iad. Dumnezeu nu ne obligă să intrăm în rai, nu ne oprește să intrăm în iad în lumea de dincolo, așa cum nici aici nu ne obligă să intrăm în
biserică, nu ne oprește să intrăm în cârciumă. Facem fiecare cum
credem că e mai bine. Tocmai de aceea suntem responsabili de faptele noastre.
Merităm răsplată pentru cele bune; merităm pedeapsă pentru cele rele. Nu putem
zice că cineva ne-a obligat să facem așa
sau așa, ori nu ne-a dat voie să facem
sau să nu facem ceva.
Așadar,
,,cel ce vrea” să-L urmeze pe Hristos, să-I facă voia, să-I împlinească
poruncile, să ducă o viață de adevărat
creștin, să-și mântuiască sufletul, în vederea intrării în împărăția Domnului Iisus pe lumea cealaltă. Acela
,,să-și ia crucea sa”. Nu zice că o
parte din cruce, ci crucea întreagă, cu tot ce ține
de ea. Dacă socotim că crucea la care se referă este însăși viața,
înțelegem că Dumnezeu ne vrea pe noi și întreaga noastră viață să I-o dedicăm. El nu lucrează cu jumătăți de măsură, cu procente, cu fragmente. Așa cum spune în altă parte, Dumnezeu ne vrea
ori fierbinți, ori reci, căldicei nu.
Nu poți sluji lui Dumnezeu și diavolului în același timp, ori ești de-o
parte, ori de alta a baricadei în lupta dintre Bine și Rău.
De ce este viața o cruce pentru fiecare dintre noi? Să
încercăm să înțelegem relația! Unii se nasc în familii bogate, au tot
ce le poftește inima în copilărie și tinerețe,
sunt copii de bani gata, pot să beneficieze de școli
înalte, să ocupe poziții înalte în
societate. Din păcate, mulți cad de
timpuriu victime propriilor lor slăbiciuni și
anturajelor și devin alcoolici,
fumători, consumatori de droguri. Urmează pe Hristos? Nu! Puteau să-L urmeze?
Da. Avem atâția sfinți, copii de oameni bogați și
cu funcții înalte, care s-au dedat
credinței, rugăciunii, postului,
faptelor de milostenie și au ajuns sfinți, adică L-au urmat pe Hristos cu întreagă
crucea lor. Se nasc alții în familii
destrămate, cu părinți alcoolici, ajung
cerșetori și locatari ai canalelor, în cele mai bune cazuri la orfelinate și școli
speciale. Au o cruce grea? Enorm de grea. Îl pot urma pe Hristos? Da. Sunt atâția dintre aceștia,
care s-au ținut de carte, au învățat una sau mai multe meserii, au ajuns
oameni de omenie și buni profesioniști, au devenit și buni creștini. Alții au ajuns profesori și s-au întors în școlile unde fuseseră elevi ei înșiși, ca să-i învețe și pe alții. Pot s-o ia și-n altă direcție? Desigur! Și
din rândul lor sunt recrutați hoții, borfașii,
criminalii, aurolacii, traficanții de
droguri etc.
Se nasc unii sănătoși, întregi, alții
cu tot felul de boli, de malformații,
de defecte. Cei dintâi vor fi bucurie pentru părinții lor, stâlpii viitori pentru familie și societate, ceilalți o
grea povară pentru cei apropiați. Și unii și
alții pot să-I urmeze lui Hristos prin
viața, prin suferința și
prin nădejdea lor.
Sunt unii mai frumoși, alții
mai urâți; unii mai deștepți,
alții mai grei la minte. Există riscuri
și pentru unii și pentru alții. Mai
mari sunt pentru cei deștepți și
cei frumoși. Tentațiile pentru aceștia sunt numeroase și
majore. E mare lucru și mare merit
înaintea lui Dumnezeu ca purtătorii unor asemenea însușiri să rămână integri, să nu ajungă victimele unor vicii
pierzătoare de suflet. Multe sunt capcanele tinereții și diavolul știe cum să plaseze mrejele, cursele și tot felul de viclenii spre pierzarea
multora. A-L urma pe Hristos nu este ușor,
mai ales azi, când tineretul este bombardat de tot felul de informații, tentații,
plăceri și posibilități de a face răul, de a se depărta de Hristos.
Se căsătoresc cei mai mulți, tineri și
tinere. De aici crucea devine și mai
grea. De cele mai multe ori, alegerea tovarășului
de viață este o adevărată loterie. Sunt
și cazuri în care cei doi se iubesc cu
adevărat, se înțeleg, se potrivesc și pot trăi fericiți până la adânci bătrânețe.
Sunt și cazuri când cei doi trag barca
pe urcat ani de zile sau tot restul vieții.
Beția, desfrânarea, lenea, fumatul,
anturajele nefaste, violența,
nepotrivirea de caracter, influențele
rudelor și cunoscuților, planuri mai mari decât posibilitățile reale, responsabilitatea față de copii, bolile, sărăcia, lipsa unui loc
de muncă, persecuții din partea șefilor la serviciu și multe altele fac ca viața/crucea
să fie foarte grea. Puțini sunt cei
care au curajul să-L urmeze pe Hristos cu asemenea poveri în spate. Și, totuși,
e posibil! Cei ce au ieșit victorioși sunt un argument.
Se întâmplă câteodată de ne îmbolnăvim
noi sau cei din familie de boli incurabile, se întâmplă de ne mor copiii, soțul, soția,
frații, părinții. Durerea este enormă și
crucea de plumb. Orice-ar fi, nădejdea în Dumnezeu nu trebuie să ne părăsească.
Nici pe Iov nu l-a părăsit și n-a greșit. Toate sunt, fie spre pedeapsa, fie spre
întărirea, fie spre încercarea noastră.
Vine bătrânețea cu toată cohorta ei de suferințe,
de neputințe, de boli, de lipsuri, de
lacrimi și singurătăți. Acum, mai mult decât în toate celelalte
etape ale vieții s-ar cuveni să ne
apropiem de Hristos. Să-L avem ca părinte, ca frate, ca prieten. Să-i cerem să
ne ajute să ne ducem crucea cu credință
și demnitate până la capăt, iar capătul
să fie Sfântă Împărăția Sa. Acum mai
mult ca oricând ar trebui să ne spovedim și
să ne împărtăși cât mai des, să fim
nelipsiți de la Sfânta Liturghie, să
venim în sprijinul celorlalți cu un
sfat, cu o mângâiere, cu o rugăciune. Ne este crucea grea, dar trebuie s-o ducem și
pe această ultimă sută de metri.
,,Dumnezeu ne dă o cruce/Și putere de-a o duce!” spune o priceasnă.
Nimic nu este întâmplător, totul este cu știința și
voia Sa. Unele cruci sunt foarte grele, altele mai ușoare. Fiecăruia îi dă după puterea lui. Crucea grea, spălată de
lacrimi și de sânge este puntea ce ne
duce până la Dumnezeu.
Într-o
carte veche se spune că unui duhovnic mare i s-a arătat în vis că i-au murit
două enoriaşe din parohie, care veneau des şi se spovedeau la el. Le cunoştea
bine. Una era văduvă şi-şi creştea cei
doi copii muncind cu ziua pe unde putea, alta avea soţ şi şase copii. Ceea ce
l-a nedumerit pe duhovnic a fost faptul că la văduvă a venit o ceată de îngeri
şi i-au luat sufletul şi s-au înălţat cu el la cer. La cealaltă nu au venit
îngeri, ci sufletul a plecat singur şi
s-a depărtat de trup. Amândouă fuseseră femei credincioase şi cinstite în viaţă
şi tocmai aceasta îl contraria pe duhovnic. Se întreba mereu de ce Dumnezeu
făcuse deosebire între ele. Răspunsul n-a întârziat să-i vină tot în vis: ,,Amândouă
s-au mântuit, numai că văduva a avut cruce mult mai grea de dus în viaţă şi de
aceea şi cinstea de care s-a bucurat înaintea lui Dumnezeu a fost mai mare. Şi
cealaltă a avut greutăţi şi necazuri,
dar pe toate le-a împărţit cu soţul său şi astfel viaţa i-a fost mai uşoară.
Lacrimile văduvei în schimb au fost multe şi numai Dumnezeu îi ştie necazurile
şi greutăţile, pe care le-a dus singură, neavând pe nimeni care s-o mângâie şi
cu care să-şi împartă crucea vieţii!"
Așadar,
cu cât ne este crucea mai grea să ne bucurăm, căci, dacă o vom duce pe urmele
lui Hristos, cu atât va fi și răsplata
noastră mai mare. Toate sunt importante, dar mai importantă decât mântuirea
sufletului nu este altceva pe lume. Să
ne propunem ca ideal în viață, cât mai
de timpuriu, dacă s-ar putea chiar din copilărie, mântuirea sufletului. Acestui ideal să-i subordonăm toate celelalte
idealuri ale vieții noastre care
privesc familia, casa, serviciul, relațiile,
realizarea personală etc. Numai atunci Îl vom urma cu adevărat pe Mântuitorul
Iisus Hristos, iar crucea vieții
noastre nu ne va mai fi atât de grea, fiindcă știm
ce vrem în viață, vedem ținta la care trebuie să ajungem și ne luptăm pentru ea. Dacă se va întâmpla
cumva să ne prăbușim sub greutatea
crucii, să-L rugăm pe Mântuitorul să ne ajute să ne-o ridicăm. Cu siguranță că ne va ajuta, fiindcă și pe El L-a ajutat un om să o ridice pe-a
Lui, când se prăbușise la urcușul pe Golgota.
Dumnezeu să ne aibă în paza Sa și să ne ajute să ne ducem crucea vieții pe drumul cel bun, care duce în împărăția Sa.
*
Sfaturi
părintești. Spicuim azi câteva cuvinte înțelepte din cartea Părintelui Arsenie Boca intitulată Lupta duhovnicească cu lumea, trupul şi
diavolul. Fragmentul se intitulează Cum ne apărăm de „gura lumii”? Iată-l:
,,Vrăjmaşii
mântuirii sunt:
lumea, trupul şi diavolul.
Lumea e gura satului, gura vicleanului şi, de
multe ori, gura celor din casă cu tine. Aceştia sau lumea îţi iartă orice
ticăloşie ai face, oricât ai aluneca cu sufletul, dar nu te iartă nicidecum să
le iei înainte cu un pas şi să te faci mai bun. Cine vrea să biruie prima
piedică în calea mântuirii are la îndemână acestea trei: răbdarea,
iertarea şi rugăciunea. De aceea, cei ce biruie lumea nu sunt o adunare de
leneşi, ci ostaşii lui Hristos. Şi precum le este lupta, aşa şi mântuirea.
Firea trupului fiind surdă, oarbă şi mută, nu
te poţi înţelege cu el decât prin osteneală şi foame. Sufletul multor oameni
n-ar mai vrea să le moară trupul, aşa s-au învoit şi s-au legat de tare cu
plăcerea de lumea aceasta. Parcă auzim cuvintele bogatului: „Acum, suflete, ai
multe bunătăţi adunate pentru mulţi ani. Mănâncă, bea şi te veseleşte!”. Iar
Dumnezeu i-a zis: „Nebunule! În noaptea aceasta voi lua sufletul tău” (Luca 12,
19).
Cealaltă parte de piedică ce ne-o ridică
vrăjmaşul în noi înşine e iubirea de sine, „primul pui al
diavolului”. Arme asupra diavolului avem trei: numele
Domnului, numele Maicii Domnului şi Sfânta Cruce.
*
Toată casa are-o cruce Din
repertoriul lui Cristian Pomohaci selectăm
un cântec tulburător:
Toată casa are-o cruce
,,Toată casa are-o cruce,
Numai cine poate-o duce,
Că și eu mi-o duc cu
greu,
E vai de sufletul meu,
Câte trag știu numai eu!
Doamne, fă bine, nu-mi da
Atâta cât pot răbda!
Uită-te în ochii mei,
Cum joacă lacrima-n ei!
Greu îmi e de multe ori,
Dar nu strig dup-ajutori!
Îs și gazdă și calic,
Am de toate, n-am nimic,
Dar tihneală nici-un pic!
Aș da casa și pământul,
Să nu mă calce urâtul,
Cât oi mai umbri pământul!”
De-ai lua pe umăr crucea. Din repertoriul lui Aurel Turcaș-Vlaicu selectăm priceasna aceasta:
De-ai lua pe umăr
crucea
,,De-ai lua pe umăr
crucea
Și-ai porni la drum cu ea,
Du-o, frate, cu
răbdare
Și din dânsa nu tăia!
De-ai lua pe umăr
crucea
Și-ai porni pe deal în sus,
Du-o pân-la Golgota,
Tot mereu după Iisus!
De-ai lua pe umăr
crucea
Și-ai porni pe drum spinos,
Nu căta să scapi de
dânsa
Și să n-o târăști pe jos!
Nu ți-alege
singur crucea,
Cum îți
place sau cum vreai,
Ea e puntea ce te
trece
Până dincolo de rai!
Crucea trebuie purtată
Printre spini și
suferinți,
Căci așa a
dus-o Domnul
Și urmașii lui cei sfinți!
Înainte, deci, cu
crucea,
Înainte tot mereu,
Domnul ne va da putere
S-o purtăm în orice
greu!”
*
File de jurnal – 20 iun. 1982(III). ,,Azi am avut slujbă la Bârda. Am tatonat
terenul în vederea cumpărării unui
policandru și la această biserică și s-au găsit suficienți
amatori.
Părintele Ionică Sfetcu a fost foarte
impresionat de dorința mitropolitului de a face o vizită la
Bârda. Pe drum i-am povestit de discuția cu episcopul Damaschin. Mi-a spus: ,,-
Lor nu le convine că te-ai lansat prea mult pe linie laică. Fii atent, că pot
să-ți
facă greutăți! Vor să contribui mai mult pe linie teologică. Ăștia
de dincoace te sprijină, deocamdată, vrând să facă din tine un element al lor
în bucătăria Bisericii. Te întreb și eu, ce ai de gând în continuare? Trebuie
să alegi, ori o cale, ori alta!” I-am spus părintelui: ,,- Vreau să rămân preot
și
să scriu. Cine-mi publică, aceluia-i dau materiale. Am grăunțe și
pentru unii și pentru alții. Se pare, însă, că fiecare ar vrea să fiu
numai de o singură parte. Apoi asta nu se mai poate, e prea târziu! Atâta vreme
cât nu am ambiții de avansare și stau în banca mea, pot să mă folosesc și
de unii și de alții pentru ca să-mi public cărțile!” Părintele a reflectat puțin,
apoi mi-a spus: ,,- Fii atent, că și unii și alții sunt foarte periculoși și-și
iau mâna de pe tine, când îți este lumea mai dragă!” ,,- Atunci ce să
fac, părinte?!” ,,-Ține calea de mijloc și păstrează echilibrul! Nici
unii, nici alții să nu-ți poată imputa că le-ai întors spatele!” ,,-
Vă mulțumesc!”
*
Iar tărăboi în Postul Mare. Zilele trecute am văzut cu toții, pe toate posturile de televiziune, nunta
unei perechi din ,,înalta” societate. Era Duminica Sfintei Cruci, când creștinii adevărați
se străduiesc să țină post negru, iar
reporterii se întreceau să ne prezinte meniul de la nuntă, format din tot felul
de mâncăruri, care de care mai copioase. Masa a fost însoțită apoi de dansuri și petrecere. Până și
unul dintre invitați, internat doar cu
câteva zile înainte în spital ca să amâne un proces, țopăia acum de mama focului!
S-au făcut multe speculații pe marginea acestei nunți și
până la urmă a fost acuzată Mitropolia Olteniei că a admis nunta în post. Este
de admirat grija acelor credincioși
pentru respectarea celor sfinte, numai că nu au fost bine informați. Mitropolia Olteniei a luat poziție, în sensul că nu a acceptat cununia
religioasă în timpul Postului Mare. Cununia religioasă a fost oficiată pe 24
februarie, de Dragobete, înainte de începerea postului. Faptul că familia
respectivă a făcut petrecerea în post este un abuz și o sfidare a celor sfinte. Am avut un caz
de genul acesta cu mai bine de 30 de ani în urmă și
la câteva luni după nuntă s-a ales praful de acea familie. Dumnezeu să-i ierte!
*
Autoare și donații. În această
perioadă parohia noastră a primit câteva ajutoare și donații astfel: Domnișoara Bordeiașu
Ecaterina din București: 250 lei; Domnul Mihai Eugen din Săsenii
Noi(BZ), Doamna Băețelu
Lile din București și Domnul
Mucioniu Aurel din Tr. Severin, fiu
al satului Bârda: câte 100 lei; Doamna
Mehedințu Elena din Brașov:
70 lei; Doamna Doina Vasilca din
București, fiică a satului Malovăț, Doamna
Berbec Rodica din Tr. Severin: câte 50
lei;
Enoriașul din Bârda, care vrea să nu i se știe numele a mai donat 1.600
lei pentru gardul bisericii din Bârda pentru a plăti manopera părții metalice a gardului; Doamna Luca Aristița din Bârda a donat 50 lei pentru gard.
Dumnezeu să le răsplătească
tuturor!
Până la închiderea acestei ediții, nimeni nu a donat ceva pentru colecta
anuală intitulată Fondul Central
Misionar, inițiată de Sf. Sinod.
Colecta rămâne deschisă.
*
În cursul lunii martie am donat
pâine enoriașilor participanți la unele slujbe, astfel: 3 Mart. (Malovăț): 230
pâini; 10 Mart.(Bârda): 188 pâini; 17
Mart.(Malovăț): 246 pâini; 24 Mart.(Bârda): 270
pâini; 25 Mart.(Malovăț): 158 pâini; 31 Mart.(Malovăț): 238
pâini. Așadar, în luna martie s-au
donat 1.330 pâini. Totodată, s-a
vândut pâine la prețul de achiziție de 0,70
lei/buc., astfel: 3 Mart.(Malovăț): 70
pâini; 10 Mart.(Bârda): 612 pâini; 17
Mart.(Malovăț): 54 pâini; 24 Mart.(Bârda): 530
pâini; 31 Mart.(Malovăț): 154 pâini. Așadar, în luna martie s-au vândut 1.420 pâini.
*
Până la încheierea prezentei ediții
s-au donat din vol. II al lucrării Dicționarul proverbelor
religioase românești
275 exemplare. Având
în vedere că am început această acțiune
de la 1 decembrie, anunțăm că am încheiat-o la 31 martie. Am făcut
repetate apeluri către toți enoriașii noștri
să facă efortul de a veni până la biserică să-și ridice acest cadou. Cine a vrut,
a rezolvat, cine nu…..! La ultima
ședință
a Consiliului Parohial am hotărât să încheiem această acțiune, urmând ca exemplarele rămase să le
punem în vânzare.
*
Dacă cineva dorește să direcționeze
2% din impozitul pe care-l plătește la
stat către Parohia Malovăț, îl rugăm să
ne contacteze ca să-i trimitem formularul cu datele cuvenite.
*
Contribuția de cult. Până la 31 martie situația contribuției
de cult în parohia noastră se prezintă astfel: În Bârda au achitat 91,36% din familii; în Malovăț au achitat 87,57%, iar la nivel de parohie au achitat 88,72%. E un procent mulțumitor.
E loc pentru mai bine.
Precizăm că în parohia noastră
serviciile religioase sunt gratuite, iar contribuția
de cult este la aprecierea enoriașilor,
fiecare dând ceva dacă vrea și cât
vrea, preotul fiind la dispoziția
tuturor 24 ore pe zi și 365 de zile pe
an, indiferent dacă au achitat sau nu ceva pentru contribuția de cult.
*
Plăți. În această perioadă am efectuat
câteva plăți mai mari, astfel: 17.700 lei tipografiei pentru cărți; 2.385
lei pentru excursie(53 locuri); 2.100
lei protoieriei pentru lumânări și
tămâie; 1.926 lei brutăriei pentru
pâinea donată și vândută în luna
martie; 1.600 lei sudorului pentru
asamblarea gardului de la Bârda. Plata a fost suportată de un fiu al satului
Bârda, care dorește să rămână anonim; 1.228 lei impozit; 514 lei protoieriei pentru făclii de Paști; 488 lei curentul
electric; 312 lei pentru hârtie de
scris; 50 lei internetul și altele mai mici.
*
Publicații. În această perioadă, preotul
Dvs. a reușit să mai publice câteva
materiale, astfel: Baia focului, în
,,Omniscop”, Craiova, 19 mart. 2019, ediție
on-line(http://www.omniscop.ro);
,,Scrisoare
pastorală” – 393, în ,,Observatorul”, Toronto(Canada), 22 mart. 2019,
ediție și
on-line(http://www.observatorul.com);
în ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare, 23 mart. 2019, ediție și
on-line(Error! Hyperlink reference not valid.);
în,,Armonii culturale”, Adjud, 23 mart. 2019, ediție
on-line(http://armoniiculturale.ro);
în ,,Logos și Agape”, Timișoara, 23 mart. 2019, ediție on-line(Error! Hyperlink reference not
valid.);
*
Parohia noastră a publicat vol. III
din cartea preotului Dvs., Dicționarul
proverbelor religioase românești(642 pag.).
Fericitul Augustin se
hotărâse să scrie o carte despre Dumnezeu. Se plimba pe plaja mării și se gândea cum să înceapă cartea, cum –o
împartă în capitole. La un moment dat a văzut un copilaș, care săpa cu mânuțele
o gropiță în nisip și l-a întrebat: ,,- Ce faci tu aici?” ,,-
Sap o groapă, în care să torn toată apa mării!”
A zâmbit îngăduitor Fericitul
Augustin și a zis în sine: ,,Ce
naivitate! Cum să torni toată apa mării într-o asemenea gropiță?” După câțiva
pași, reflectând, a constatat că, de
fapt, și el seamănă cu copilul: ,,Nu
cumva și eu vreau să cuprind
imensitatea tainei lui Dumnezeu în biata mea minte?”
Așa
vor zice, poate, cunoscătorii într-ale religiei, care vor întâlni pe cineva
căutând pe Dumnezeu și învățătura Sa în cuvintele simple ale țăranilor români. Și, totuși, dacă vor
citi sau vor reciti nenumăratele nestemate de gândire și simțire românească și creștinească
adunate pe filele acestor cărți, vor
privi cu alți ochi pe anonimul trăitor
al învățăturii creștine din spațiul
românesc, vor iubi mai mult sufletul lui și
limba românească.
*
Lucrări
la biserică. Am reușit să
aducem partea metalică a gardului bisericii din Bârda. Domnul Luca Dumitru din Malovăț
s-a dovedit a fi nu numai un bun pictor, ci și
un foarte bun sudor. A ieșit un lucru
frumos. Rămâne să construim soclul și
apoi să facem asamblarea.
Gardul nou de la biserica din Bârda
nu ar fi complet, dacă ar rămâne în picioare și
cele trei racle de prefabricate din partea de vest. Le vom înlocui și pe acelea tot cu gard metalic pus pe
soclu. În felul acesta știm că rezolvăm
problema pentru cel puțin o sută de
ani. După aceea vom vedea ce soluție
vom adopta. Păi, nu?! Așadar, vom da
startul.
*
În ziua de 17 martie, câțiva enoriași
din satul Bârda au mers la biserică și
au făcut o treabă excepțională. Au
tăiat toate lemnele aduse mai înainte de la cimitir, le-au cărat la locul
potrivit, le-au aranjat și le-au
acoperit, așa că 3-4 ani de acum
înainte vom avea lemnele asigurate pentru foc. Aceștia sunt: Botoșan
Dumitru, Boroancă Ilie, Stănciulescu Elena, Curea Ionuț, Curea Ana, Luca Vasile, Luca
Mihai, Sfetcu Maria, Tănase Elvis, Drăghia Maria și Ivașcu Domnica.
Le mulțumim tuturor! Dumnezeu să le răsplătească
efortul!
*
Zâmbete. ☺Când va
dispărea ultimul țăran din lume, – la
toate popoarele, vreau să spun –, va dispărea și
ultimul om din specia om. Și atunci or
să apară maimuțe cu haine(Petre Țuțea);
☺ Prima funcție a unei religii reale
este consolatoare, fiindcă fără religie am lătra precum câinii(Petre Țuțea);
☺ Să vorbești
o limbă străină este un lucru minunat, dar să-ți
ții gura în orice limbă este cel mai
bine!; ☺Examen: ,,- Ce capitală are
Marea Britanie?” Liniște. O voce din
spate: ,,- Dar ne-ați spus să învățăm capitale de țări, nu de mări!” ☺La Radio Erevan se întreabă: ,,- Este adevărat că
Adam şi Eva au fost cei dintâi socialişti?” Radio Erevan:
,,- În principiu da. Nu aveau ce să îmbrace, se hrăneau cu vegetale, trăiau
numai din ceea ce produceau şi nu aveau locuinţă. Şi, totuşi, credeau că
trăiesc în Paradis!”
*
Excursii – pelerinaj.
Miercuri, 27
Martie, am organizat o
excursie-pelerinaj pe următorul traseu: Bârda
- Malovăț - Mânăstirea Tismana – Tg. Jiu - Mânăstirea
Lainici – Petroșani – Hațeg – Mânăstirea
Prislop – Mormântul Părintelui Arsenie Boca – Caransebeș
(catedrala) – Mânăstirea Piatra Scrisă – Tr. Severi//n – Bârda. Au participat 53 credincioși din Malovăț, Bârda, Tr.
Severin, Balotești și Laz. La aceștia s-au adăugat
două persoane aduse de șofer. Excursia s-a desfășurat în condiții normale, fără
evenimente neplăcute. Pentru parohia noastră a fost un mare câștig spiritual, dar și material, dacă
avem în vedere că în aceeași zi am primit o importantă comandă de cărți. Niciodată când
am făcut pelerinaje la mormântul lui, Părintele Arsenie Boca n-a rămas dator!
Nici de data aceasta. Îi mulțumim!
*
Coșul de Paști. Din îndemnul Prea
Sfințitului Episcop Nicodim și anul acesta se organizează
de către parohiile din județul nostru acțiunea caritabilă
intitulată ,,Coșul de Paști”. Drept urmare, pe lângă ajutoarele ce le vom acorda
familiilor și persoanelor cu dificultăți din parohia noastră,
Joi,
2 Mai, vom face o vizită la un orfelinat din Tr. Severin sau la azilul de bătrâni de la Ilovăț. Vom stabili împreună. .
*
Ofertă. O cunoscută firmă de turism a propus preotului Dvs.
să însoțească grupuri de turiști/pelerini, care merg la Locurile Sfinte de
la Ierusalim, în Muntele Athos, la diferite obiective religioase din
străinătate. Prima ieșire de acest fel
ar fi de Paști! Costul locului său este
suportat de către participanți. Este
tentantă oferta, dar nu am… lacăt, ca să pun la ușa
bisericii, iar enoriașii mei nu-i pot
lua cu mine! De! Ghinion!
*
Anunțuri. ► Facem înscrieri pentru făclii de Paști(25 lei/buc. și 13 lei/buc.);
►Duminică, 21
aprilie, în incinta bisericii de la Bârda, la ora 12, va avea loc vânzarea prin
licitație publică a gardului de prefabricate, care
împrejmuiește curtea bisericii de la Bârda. Prețul de pornire este de 100 lei/m.
*
Program.
În
cursul lunii aprilie avem următorul program de slujbe: 6 Apr.(Malovăț-Bârda); 7 Apr.(Bârda); 13 Apr. (Malovăț-Bârda); 14 Apr.(Malovăț); 20 Apr. (Malovăț-Bârda); 21 Apr.(Bârda); 22 Apr.(denie la Malovăț); 23
Apr.(denie la Bârda); 24 Apr.(spovedit
și împărtășit dimineața, la biserică și în sat, la Bârda; denie la Malovăț); 25 Apr.(pomeniri dimineața la Bârda; slujbă
la Malovăț; denie la Bârda); 26 Apr.(spovedit și împărtășit dimineața, la biserică și în sat, adulții de la Malovăț; denie la Bârda
de la ora 19; denie la Malovăț de la ora 21); 27 Apr.(spovedit și împărtășit copiii din
Malovăț; seara, la
ora 20 pomeniri în Malovăț; la
ora 23 slujba Învierii cu Sf. Liturghie,
la Malovăț); 28 Apr.( la
ora 3 slujba Învierii, la Bârda); 29 Apr.(Bârda, cu slobozirea Paresimilor, la vii); 30
Apr.(Malovăț, cu
slobozirea Paresimilor, la vii). În restul timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la biserică, acasă, la școală, la telefon: 0724. 99.
80. 86, ori pe adresa de e-mail: stanciulescubarda
@gmail.com. Sf. Paști să aducă sănătate, pace și bucurii în casele și în sufletele Dvs.
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu