de Gheorghe Pârja
Recent, am primit de la scriitorul Marcel Mureșeanu,
din Cluj-Napoca, o carte cu o inspirată doză de inedit, cu iscoditoare poftă de
a desluși sufletul scriitorilor prin scrisul de mână. Cartea se numește Galeria
Muzeul Autografelor (facsimile, transcrieri, prezentări Editura Scriptor,
2023), apărută sub egida Institutului Roneuro din Cluj-Napoca. Am tresărit de
fiecare dată când am avut sub privire autografele unor personalități. Mi-am
educat sensibilitatea încă din studenție, când la Muzeul Literaturii Române, pe
vremea directoratului lui Al. Oprea, se făceau expoziții de autografe. Nu uit
cele două semnături ale lui Eminescu, interpretate de Petru Creția.
Aveam sentimentul că sunt mai aproape de autorul
care lăsa un gând pe o carte, la care se adăuga neapărat semnătura. După ce am
deprins tainele grafologiei, scrisul de mână îmi deschidea posibilitatea de a
înțelege omul prin scrisul lui de mână. Că fiecare dintre noi are o semnătură
unică, cum sunt amprentele, personalitatea omului se reflectă în forma pe care
o dă literei, spun grafologii. Unii nu acordă atenție sporită scrisului de mână
în descifrarea personalității, dar și astăzi, unele companii folosesc analiza
scrisului în procesul de recrutare a personalului. Forma literelor, înclinația lor
vin din creier, spun experții. Dar să revin la alcătuirea și semnificația
acestei antologii a scrisului de mână, care este Muzeul Autografelor.
Scriitorul Marcel Mureșeanu, părintele acestei
cărți, face mărturisirea necesară pentru dezlegarea misterului: „Să fi fost
prin martie, anul trecut, pe o vreme ca într-o zi de visare, răsfoiam cele mult
peste o mie de autografe sechestrate parcă în cărțile primite sau salvate din
galeriile anticariatelor, când mi-am dat seama, dureros, că ele ar trebui
văzute și de alți ochi și redăruite fără să se piardă. Călătorisem cu ele prin
țară, prin câteva licee renumite, în spațiile unor universități, prin bănci și
am simțit întotdeauna o originală bucurie.” Imaginația poetului Marcel
Mureșeanu a deschis o poartă. Și-a imaginat autografele contemporanilor
ridicate în tablouri și lăsate în voia ochiului și a minții. Cei apropiați, din
familie, au fost alături de viziunea Domnului Marcel.
Această solidaritate de familie o aflăm și din
cuvintele prof. univ. dr. Dafin Mureșeanu: „Îi mulțumesc tatălui meu că ne-a
făcut părtași unui gând înalt și unei înfăptuiri în care suntem gata să ne
zidim”. Domnul Dafin dorește să facă un pas înainte. Adică să ridice, cu
timpul, o casă a Muzeului. Scaunul muzeografului își va găsi un loc de cinste,
în epicentrul Galeriei. Dar până atunci le dă autografelor itinerarii în spații
culturale primitoare. Cartea, albumul dacă vreți, se constituie și într-un
prețios document literar, deoarece pune la dispoziția cititorilor o pârghie de
descoperire a multor însușiri ale autorilor, prin intermediul scrisului de
mână. Scriitorii antologați oferă un spectacol fascinant al autografelor.
Fiecare autor are documentul manuscris transpus în litere de tipar, pentru o
mai sigură înțelegere a textului, precum și succinte date despre autor și
operă.
Scriitorul Marcel Mureșeanu și aliații au dăruit
literaturii române un eșantion de preț din ființa unor scriitori români. Din
Maramureș, au intrat în Muzeul Autografelor scriitorii Delia Muntean, Gheorghe
Glodeanu, Săluc Horvat și Gheorghe Pârja. Părintele acestei minunate idei,
scriitorul Marcel Mureșeanu, un om discret, îngăduitor, tenace, cu har poetic,
cu o figură ușor ironică, dar jovială, împlinește, astăzi, 85 de ani.
La sediul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, astăzi 28 noiembrie, va avea loc lansarea mai multor volume semnate de Domnul Marcel. Din Maramureș, transmit gândurile mele de sănătate și liniște creatoare, pentru bunul nostru confrate! Mulțumesc pentru ideea de a salva caligrafia sufletelor unor scriitori, cu toate înțelesurile scrisului de mână. Care începe să fie ignorat devenind, astfel, cu atât mai prețios. Pe ultima copertă a volumului, criticul literar Irina Petraș, în stilul operei ei, sporește valoarea acestei cărți rare, dar necesare: „Că suntem purtători ai morții noastre din clipa în care ne naștem e o întâmplare care nu pune în umbră, ci potențează condiția noastră de purtători de viață.” Adică fascinanta caligrafie a sufletelor noastre!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu