Declarația zilei - Tudorel Toader

 

”Vom cunoaște realitatea, dar mai ales vom cunoaște adevărul, dacă au fost fapte  de natură juridică, care prin natura lor, fapte de natură să  manipuleze voința electoratului, dacă au fost fapte de natură să perturbe procesul electoral. Eu mă aștept  ca Curtea de Apel să respingă acțiunile, dar partea bună, repet, vom  aflat și adevărul care a stat la baza hotărârii  CCR . Adevărul pe care îl vom afla din dosarul de la Curtea de Apel, din informațiile primite de către autorități cred eu că va fi de natură să-i permită domnului Georgescu să candideze în continuare. Dacă într-adevăr  nu au existat manipulări ale voinței electoratului cred eu că nici BEC și nici CCR nu vor avea temeiul să-i respingă de data aceasta candidatura”.

Tudorel Toader, a fost ironic la adresa președintelui: „Nu pot evalua un profesor de fizică”

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, s-a exprimat ironic la adresa preşedintelui Iohannis, într-un interviu difuzat marţi seara de Antena 3, şi a spus că are convingerea că şeful statului va citi mai repede decât în cazul Codruţei Kovesi documentele care stau la baza cererii de revocare a procurorului general Augustin Lazăr, relatează News.ro.

 Ministrul justiției, Tudorel Toader, s-a exprimat ironic la adresa președintelui Klaus Iohannis în legătură cu cererea de revocare a procurorului general Augustin Lazăr. „Nu aş vrea să greşesc, oi fi eu ministrul Justiţiei, dar nu pot evalua un profesor de fizică. A cunoaşte mecanismele statului de drept este de mare fineţe, dar poate fi rezultatul unor acumulări de ani de zile. Nu te duci tu pe scaunul ăla şi te alege poporul peste noapte preşedinte şi devii atoateştiutor“, a declarat Tudorel Toader.

Ministrul Tudorel Toader a mai spus că se poate ca preşedintele să fie consiliat bine, dar să spună „lasă că aşa ştiu eu, aşa vreau eu”. „Fiind la a doua sau a treia citire, exprim convingerea că va înţelege mai repede. Ţine de structura fiecăruia“, a mai spus Toader, referindu-se la timpul necesar preşedintelui pentru a analiza documentele pentru revocarea lui Augustin Lazăr.

Foto: presidency.ro

Toader explică de ce a semnat eliberarea lui Udrea şi Bica. “Ce mi-ar fi zis mie românii?!”

 Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, afirmă că a semnat documentele necesare eliberării Elenei Udrea şi Alinei Bica, aflat în detenţie în Costa Rica, pentru că “aşa spune legea”

“Cum de ce? Pentru că aşa spune legea. (...) Pentru că tribunalul de executare din Capitală a stabilit, prin decizie, prin încheiere, că nu mai avem motive, cel puţin pe moment, că se suspendă, cum a spus Înalta Curte, executarea. (...) Eu, ca ministru, ce puteam să fac? Să nu semnez documentele prin care pun în aplicare hotărârea Instanţei supreme şi a tribunalului de executare?”, a declarat Toader duminică, la Antena 3.

El a precizat că nu a făcut decât să îndeplinească o obligaţie legală.

“Gândiţi-vă ce mi-ar fi zis mie românii, în general, că Înalta Curte spune că se suspendă (...), tribunalul de executare zice că se suspendă şi ministrul Justiţiei ‘ba nu se suspendă, mai stai acolo’. Ăla era un abuz pe faţă”, a mai spus ministrul Justiţiei.

El a confirmat că a semnat documentele în cursul zilei de sâmbătă.

Tudorel Toader anunţase, vineri, că a primit doar dispozitivele hotărârilor de suspendare a executării pedepselor pentru Elena Udrea şi Alina Bica, urmând să primească documentaţia completă.

“Astăzi, la orele 11,45, la MJ au ajuns doar dispozitivele hotărârilor de suspendare a executării pedepselor pentru condamnatele din Costa Rica. Urmează ca MJ să primească documentaţia completă. Urmează ca fiecare să îşi cunoască şi să îşi realizeze competenţele legale, iar opinia publică să fie corect informată”, a scris Toader pe contul său de Facebook.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis joi suspendarea executării pedepsei în cazul fostei şefe a DIICOT Alina Bica, în dosarul în care a fost judecată pentru favorizarea făptuitorului şi condamnată la patru ani de închisoare. Aceeaşi decizie a fost luată şi în cazul Elenei Udrea, condamnată definitiv la 6 ani de închisoare în dosarul “Gala Bute”.

Elena Udrea a fost arestată în Costa Rica în baza unui mandat de arestare emis de Interpol Bucureşti.

Avocatul din Costa Rica al Elenei Udrea şi Alinei Bica a susţinut că, în baza unei decizii a Curţii Constituţionale a României, sentinţele pronunţate împotriva lor ar fi lovite de nulitate şi a cerut ca ele să fie eliberate din arestul preventiv în care se află din data de 3 octombrie.

Sursa: Agerpres

Joc politic de Bruxelles

Ieri a fost o zi mare pentru România şi Bulgaria. S-a prezentat MCV. Aşa cum îi spune şi numele, acesta este un „mecanism” care verifică şi se controlează temperatura statului de drept. Acest Mecanism funcţionează doar pentru ultimele două sosite în UE.

Sunt practic două restanţe pe care România şi Bulgaria nu au reuşit să le treacă în 11 ani. Şi dau în continuare examene. Concret, este vorba despre Justiţie, despre independenţa justiţiei. Într-o primă etapă s-a spus că politicul îşi subordona justiţia.

După un timp, practic după înfiinţarea DNA, justiţia a câştigat toate rundele cu politicul. Nicio ţară din UE nu a avut atâţia demnitari cu dosare penale, cu atâţia demnitari şi foşti demnitari condamnaţi.

Cu toate acestea, România a rămas cu eticheta de cea mai coruptă ţară din UE. Şi rămâne în continuare. Dar s-au ivit noi probleme. România este altfel privită acum faţă de cum era văzută în timpul regimului Băsescu.

Actualul guvern PSD are o imagine deplorabilă. Comisia Europeană nu priveşte cu ochi buni modificările legilor Justiţiei. Nu pare deloc impresionată de protocoalele secrete dintre SRI şi diversele departamente ale Justiţiei. Amestecul serviciilor secrete în sistemul juridic nu este taxat ca o încălcare a independenţei justiţiei.

Nu sunt acceptate nici demiterile procurorilor din fruntea DNA şi Procuratura Generală. Acest demers, în cazul lui Augustin Lazăr, fiind în derulare, va avea un impact direct asupra evoluţiei raporturilor dintre guvernul de la Bucureşti şi comisia MCV. Se cere renunţarea la propunerea de revocare din funcţie a procurorului general.

Ultimul raport MCV pune gaz pe foc în bătălia dintre PSD şi opoziţie, dar şi dintre taberele din PSD. Este un război politic fără precedent. PSD este prins la mijloc. Este momentul culminant al confruntărilor din ultimii doi ani. Este cel mai potrivit moment pentru un transfer de putere.

Se pare însă că PSD s-a obişnuit cu criticile devastatoare de la Bruxelles ca oaia cu râia. Ia avertismentele din raportul MCV cu titlul de atacuri politice şi îşi vede mai departe de propriul program. Ce va urma? Ceea ce a urmat cu ocazia altor rapoarte, la fel de critice, dar fără mare ecou în rândul guvernelor şi majorităţilor parlamentare de la vremea respectivă.

În aceeaşi zi s-a votat şi o Rezoluţie la adresa României. Acest document are doar un caracter politic, dar şi acesta este la fel de critic la adresa României. Parlamentul European, cu o majoritate de dreapta, pune presiune pe România, oferind opoziţiei din România un adevărat arsenal de luptă politică. Preşedintele Iohannis este însă într-o poziţie delicată.

Pe de o parte un MCV şi o Rezoluţie negativă îi confirmă poziţia critică faţă de PSD, pe de altă parte are şi el o parte de vină. Totuşi, preşedintele, ca parte a Executivului, este responsabil de politica externă.

Fără îndoială, există un joc politic la nivel european. Actualul parlament îşi încheie mandatul în luna mai. Alegerile europarlamentare angajează partidele într-o bătălie de o duritate extremă. Tot ce se întâmplă de aici înainte trebuie privit prin prisma marilor interese electorale.

România are un guvern socialist, în vreme ce majoritatea parlamentară din PE este şi sunt toate semnele că va fi de dreapta. Mergem în alt sens faţă de majoritatea ţărilor din UE. La ce să ne aşteptăm? În acelaşi timp, actualul guvern nu străluceşte deloc.

Are atâtea hibe încât este o pradă uşoară pentru nişte partide puternice, bine ancorate în politica europeană.

PSD nu se lasă impresionat de aceste realităţi ale Europei de azi. Merge înainte. Nu are decât o soluţie: ori se va reforma, ori se va dezintegra. Deocamdată a ales calea luptei cu orice preţ.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei de Maramureş

Un om obosit

Mai interesante decât votul în sine, au fost cometariile pe marginea moţiunii îndreptate împotriva ministrului Justiţiei.  Tudorel Toader se dovedeşte unul dintre cei mai talentaţi oratori ai vremurilor noastre. Cunoştinţele sale juridice sunt îmbrăcate într-un limbaj aparent simplu, dar în realitate foarte complicat, foarte elaborat. Stăpânind mecanismele logicii formale, el pare să-şi fi însuşit lecţiile marilor logicieni ieşeni.

Dincolo de pregătirea profesională, profesorul Tudorel Toader alternează propoziţiile categorice cu tehnica amânării specifică politicienilor răbdători.

Ca şi în cazul procesului de evaluare a şefei DNA, a făcut din raportul de evaluare a procurorului general un adevărat foileton. Suspansul a însoţit mereu ieşirile lui publice, pentru ca, în final, să formuleze o concluzie ce pare fără cusur.

Parlamentul, în actuala lui formulă, nu gustă nici oratoria de modă veche, nici logica, fie ea chiar formală.

Confruntat cu o moţiune înaintată de opoziţie, Tudorel Toader s-a trezit pe jumătate abandonat de cei care i-au oferit demnitatea publică de ministru al Justiţiei.

S-a vorbit că Liviu Dragnea ar profita de ocazie pentru a scăpa de un membru al guvernului care nu se înscrie în tipologia comună. Un ministru, în viziunea conducerii PSD, este o persoană obedientă şi linguşitoare pusă la dispoziţia liderului partidului, slujind interesele partidului datorită căruia a ajuns să ocupe respectiva funcţie.

Un ministru neafiliat politic, un tehnocrat care-şi respectă profesia, este greu de stăpânit. Liviu Dragnea vrea rezultate, nu poveşti. Frazele meşteşugite sunt bune pentru iubitorii de literatură. În actuala conjunctură portretul-robot al ministrului de Justiţie este mai apropiat de un Florin Iordache, cel cu „altă întrebare, altă întrebare, altă întrebare”, decât de actualul ministru.

Dacă Tudorel Toader ar fi fost asumat de un guvern de dreapta, ar fi avut rezultate spectaculoase. Într-un guvern de stânga pare nefiresc, artificial. În orice caz, face figură aparte în guvernul Dăncilă.

A vrut cu adevărat Liviu Dragnea să scape de el? S-a gândit să se folosească de acest prilej pentru a testa fidelitatea parlamentarilor PSD faţă de el?

Tudorel Toader a devenit ţinta opoziţiei, dar în acelaşi timp a devenit aproape indezirabil şi în arcul guvernamental. Atitudinea lui a contribuit la răcirea relaţiilor dintre Călin Popescu Tăriceanu şi Liviu Dragnea. Preşedintele ALDE şi-a exprimat public susţinerea pentru ministrul incomod, deşi portofoliul Justiţiei aparţine PSD-ului.

A mai apărut o speculaţie. S-a vorbit că adversarii lui Dragnea şi-ar fi propus să voteze moţiunea pentru a tensiona relaţiile dintre Tăriceanu şi Dragnea. Votul a clarificat situaţia. Moţiunea a fost respinsă. Niciun zvon nu s-a adeverit, dar lucrurile rămân în continuare complicate. ALDE începe să aibă o agendă proprie.

În PSD se conturează tot mai clar grupurile. Remanierea anunţată pentru săptămâna viitoare va duce la o creştere a temperaturii în interiorul partidului.

Liviu Dragnea dă semne de oboseală. Cedează sub presiunea enormă venită din toate părţile.

Până la urmă izbucneşte şi spune că a fost condamnat pentru referendumul de suspendare a lui Traian Băsescu şi într-un dosar banal de pe vremea când era preşedinte de consiliu judeţean. Cu nervii la pământ, întreabă retoric: asta-i marea corupţie?

Situaţia lui poate fi înţeleasă mai bine dacă este pusă în relaţie cu lentoarea cu care rezolvă lucrurile ministrul Tudorel Toader. După cum s-a exprimat foarte plastic liderul PSD, de la ministrul Justiţiei aşteaptă acţiune, nu gargară.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa. Informaţia zilei de Maramureş

Cine are dreptate?!

Când doi titani se luptă, luptătorii de rând se pitesc pe unde pot. Dacă nu-i putem numi „titani” pe ministrul Justiţiei şi pe procurorul general al României, atunci pe cine să-i numim ca atare? Ei se află în vârful piramiei trofice a Justiţiei, acea femeie legată la ochi, cu o balanţă perfect echilibrată în mână.

Tudorel Toader şi Augustin Lazăr. Doi jurişti de mare clasă. Două somităţi în materie. Formal, independenţi politic, dar fiecare apărat de una dintre cele două tabere politice. Sau, am putea admite, revendicat de câte o tabără politică.

Tudorel Toader a fost desemnat ministru în guvernul PSD-ALDE fără să fie membru de partid. Augustin Lazăr a fost propus în funcţia de procuror general în timpul guvernului Cioloş şi numit în funcţie de preşedintele Klaus Iohannis.

Aşadar, din punct de vedere politic, fiecare dintre ei a fost asumat de o tabără. În această fază a meciului fiecare are susţinătorii lui. PSD şi ALDE îi dau dreptate lui Tudorel Toader, în vreme ce PNL şi USR sunt alături de Augustin Lazăr. Tot aici ar trebui să-l includem şi pe preşedintele Iohannis.

Lista semnată de magistraţii care îşi arată susţinerea faţă de procurorul general nu o ia nimeni în seamă. Deciziile le iau alţii, factorii politici, cum se spune. Dacă femeia care reuşeşte să ţină balanţa dreaptă chiar legată la ochi ar exista în realitate, oare cui i-ar da dreptate?

Când îl asculţi pe ministru, îi dai dreptate. Când vorbeşte procurorul general şi lui îi dai dreptate. Şi unul şi altul este la fel de convingător.

Dar legea, la fel ca în cazul procurorului şef al DNA, pare să fie de partea ministrului. În ciuda opoziţiei preşedintelui, până la urmă Laura Codruţa Kovesi a fost revocată din funcţie.

CCR i-a forţat preşedintelui mâna şi acesta a semnat decretul de revocare.

Procedura este la fel în cazul procurorului general. Istoria nu se repetă punct cu punct. Dacă de data aceasta deznodământul va fi altul? Ce şanse sunt ca procurorul general să rămână pe funcţie?

După evaluare, raportul este clar, fără echivoc. Există un precedent, la DNA. Singurul lucru care se poate schimba este atitudinea preşedintelui. După revocarea şefei DNA, preşedintele şi-a pierdut popularitatea în rândul societăţii civile, a protestanţilor, a partidelor de opoziţie.

Figura se repetă. Va avea preşedintele curajul să procedeze altfel?

Există, totuşi, o mică-mare diferenţă. De data aceasta face parte din caz. Numele lui este vehiculat în dosarul de candidatură al procurorului general.

Acest lucru îl pune într-o situaţie dificilă. Dacă nu-l revocă se va spune că are o datorie faţă de procurorul Lazăr. Dacă îl revocă va trezi nemulţumirile susţinătorilor săi.

Pe de altă parte, PSD amână remanierea. Poate aşteaptă finalul luptei ministrului Toader.

Este posibil ca şi el să fie pe lista remaniaţilor. Liviu Dragnea nu pare să fie foarte mulţumit de ritmul în care se mişcă singurul ministru neafiliat din guvern. Şi-ar fi dorit ca acesta să formuleze şi să promoveze legea amnistiei şi graţierii.

Tudorel Toader îşi joacă rolul cu o abilitate de mare politician. Nu-i lipseşte nici inteligenţa, nici maliţiozitatea pentru a fi un adversar de temut.

Practic, de când a fost numit ministru ţine agenda publică, atrage atenţia opiniei publice asupra problemelor din Justiţie, şi implicit asupra problemelor juridice ale lui Liviu Dragnea.

Dacă nu este deja pe lista miniştrilor propuşi pentru remaniere, cazul său cu siguranţă s-a discutat în PSD.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei de Maramureş

Un judecător a făcut publice 6 protocoale semnate de ministrul Tudorel Toader

 Judecatorul Cristi Danilet a publicat pe blogul sau 6 protocoale semnate de ministrul Justitiei Tudorel Toader. Asta in contextul in care ministrul a declarat, luni, referindu-se la protocoalele de cooperare dintre institutii din Justitie si SRI, ca acestea sunt "nefiresti".

Daca protocoalele ar fi nefiresti in statul de drept, ma intreb cum de domnul Toader a semnat asa ceva sau obliga judecatorii sa respecte asa ceva. Habar nu am. Eu nu sunt filosof, sa spun ce e conform firii si ce nu", a scris judecatorul pe pagina sa de Facebook.

Cristi Danilet a publicat, de asemenea, un link catre blog-ul sau - cristidanilet.wordpress.com - unde a publicat cele 6 protocoale semnate de Tudorel Toader.

"Mai jos sunt sase protocoale semnate de domnul profesor universitar dr. Toader Tudorel si un altul semnat de ministrul anterior pe care il impune sa fie respectat de catre judecatori. Toate au fost incheiate in statul de drept numit Romania. Eu spun ca ar cam fi legale. Dar daca ma uit la clipul de mai sus nu pot spune ca ar fi si firesti. Caci daca la drept cat de cat ma pricep, la filosofie inca sunt incepator", a scris pe site-ul sau Danilet, unde a atasat documentele in cauza.

Acestea pot fi accesate aici.

                                                                              ZIARE.COM

Tudorel Toader a cerut revocarea sefei DNA, Laura Codruta Kovesi

Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a prezentat joi seara un raport privind "activitatea manageriala la DNA", la finalul caruia a anuntat ca declanseaza procedura de revocare a procurorului sef, Laura Codruta Kovesi.
Tudorel Toader a afirmat ca raportul intocmit de el are 36 de pagini si contine 20 de "acte si fapte" pe care le-ar fi savarsit sefa DNA. Printre acestea, ministrul Justitiei a amintit conflictele de natura constitutionala cu Guvernul si Parlamentul, printre care anchetarea emiterii OUG 13, dar si o conducere exagerat de autoritara, implicarea in dosare, incercarea de a obtine condamnari cu orice pret sau denigrarea Romaniei prin crearea unei imagini de tara corupta.

Ministrul a invocat tot felul de argumente, printre care decizii ale CCR, obscura inregistrare a sefei DNA la o sedinta cu procurorii, cazul Negulescu, dar si interviurile acordate de Laura Codruta Kovesi pentru BBC sau Euronews in care aceasta isi exprima anumite opinii.

Ministrul Toader a afirmat ca DNA nu se identifica cu procurorul sef si ca lupta anticoruptie va continua. El a refuzat categoric sa stea de vorba cu jurnalistii si sa le raspunda la intrebari, anuntand ca va organiza o conferinta de presa dupa ce toata lumea va fi citit raportul in intregime.

Raportul intocmit de ministru va fi postat pe site-ul Ministerului Justitiei si apoi trimis la sectia de procurori a CSM, pentru avizare, precum si presedintelui Romaniei, care va decide daca o revoca sau nu pe sefa DNA, potrivit Constitutiei.

La scurt timp dupa incheierea declaratiilor facute de ministru, site-ul Ministerului Justitiei s-a blocat din cauza numarului mare de accesari. ZIARE.COM

Stiti adevaratul scop al vizitei Ministrului Justitie Tudorel Toader in Japonia?! Aflati din articolul de mai jos!

Deoarece criza pare ca nu se mai termina (in Romania) si la anul va fi tot greu, vor fi adusi 9 experti japonezi pentru posturile de ministri. Iata numele noilor guvernanti: 

1. Nimika Nuimoka 

2. Yaspaga Shidute 

3. Vreypostu Daybanu 

4. Undeypliku Katesparg 

5. Winoakuma Kuosuma 

6. Furatzara Kutotu 

7. Bagabany Labayatu 

8. Totkumita Madeskurk 

9. Nufurytu Furyo

Cu onoare-Yam Ce Nam

Fotografia zilei - Tudorel TOADER şi Florin IORDACHE

Foto: CAPTURĂ FACEBOOK

Tudorel Toader: “A venit vremea clarificărilor la DNA!”

Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a declarat luni că “a venit vremea clarificărilor la DNA”, menționând că a sesizat Inspecția Judiciară pentru a face evaluări “de fond” ale activității manageriale de la Direcția Națională Anticorupție și Parchetul General, care nu au mai fost verificate de 10 ani.

“Eu cred că a venit vremea clarificărilor la DNA. Prin raportul acela pe care l-am prezentat destul de amplu referitor la anchetarea modului de adoptare a OUG 13, eu am tras un puternic semnal de alarmă vizavi de activitatea DNA și am subliniat nevoia imperativă ca activitatea DNA-ului să se desfășoare în limite constituționale. Susținem cu toată convingerea continuarea luptei împotriva corupției, dar vă rog să reținem că lupta împotriva corupției nu înseamnă numai DNA, nu înseamnă numai aplicare de pedepse și condamnări.

Deci înseamnă, în primul rând, prevenirea săvârșirii faptelor de corupție, urmând ca norma penală să fie ultima soluție. Și prin pachetul de legi privind Justiția, veți vedea că vom propune măsuri de consolidare a luptei împotriva corupției. Am sesizat Inspecţia judiciară a CSM pentru a face evaluări de fond privind activitatea managerială la DNA, pe de o parte, şi la Ministerul Public, Parchetul ICCJ, pe de altă parte pentru că la cele două autorităţi nu au mai fost făcute evaluări de fond privind activitatea managerială din 2007. (…) Zece ani de zile o instituţie să nu fie verificată, evaluată nu ştiu dacă este tocmai în regulă, motiv pentru care am sesizat Inspecţia Judiciară, verificările sunt în curs de desfăşurare, aştept cu interes concluziile evaluării”, a afirmat Toader, menționând că speră “să se constate că nu avem o justiție selectivă”.

Declarațiile ministrului au fost făcută în contextul scandalului intern care macină DNA.

Referindu-se la acest scandal, Tudorel Toader a spus luni că acest fapt are şi o parte pozitivă. “Faptul că sunt aceste discuţii în interiorul DNA are o parte pozitivă, că sunt scoase la suprafaţă eventualele disfuncţionalităţi, neconcordanţe, măsuri pe care unii sau alţii le subliniază. Nu am vorbit cu Codruţa Kovesi. Vă asigur că măsurile propuse vor fi proporţionale disfuncţionalităţii constatate”, a declarat ministrul Justiţiei.

Sursa: Cotidianul

Tudorel Toader a evitat un nou conflict interinstituțional, spunând însă adevăruri care până acum nu au mai fost spuse

Toti analistii s-au intrebat, miercuri, cum de a fost posibil ca domnul Tudorel Toader sa explice 45 de minute, cu subiect si predicat, ce grozavii au savarsit sefii marilor parchete, iar in final, sa lase pe toate lumea cu gura cascata cu o concluzie care nu avea nicio legatura cu continutul. De ce aceasta prapastie intre premise si verdict? Exista o ipoteza neluata pana acum in calcul, conform careia ministrul Justitiei si-a fracturat intentionat discursul, oferind astfel un multiplu semnal.

Un silogism inseamna expunerea unor premise corecte, urmate de o concluzie sustinuta de respectivele premise. Domnul Tudorel Toader si-a dezvoltat pemisele, cu lux de amanunte, intr-o demonstratie imbatabila. Dupa care, intr-un mod extrem de abrupt, a prezentat o concluzie care se batea cap in cap cu premisele. Oare de ce? Nu ar fi fost oare mai simpla o expunere succinta, cu argumente mult mai blande, lipsita de acuzatii dure impotriva sefului DNA si a procurorului general, si apoi concluzia ca acestia trebuie schimbati? Ma framanta, si ar trebui sa ne framante pe toti, motivul pentru care a ales sa procedeze asa cum a procedat. Opinia mea este ca a incercat sa ne transmita cateva semnale. Noua si altora. Celor care au urechi sa auda. De ce? Care sunt aceste semnale?

Revazand intregul discurs, am acum convingerea ca expunerea, cele 19 pagini, era finalizata cu doua zile in urma. Respectiv luni. In ziua in care se  incheiau cele doua saptamani pe care le solicitase Tudorel Toader. Iar apoi a asteptat doua zile.  Pentru a aseza dinadins, peste respectiva demonstratie, o palarie care nu i se potriveste deloc. Si precizand cu acest prilej ca, in ciuda crimelor savarsite, procurorii sefi nu trebuie schimbati din motive de oportunitate.

Pentru a intelege mai bine lucrurile, sa ne reamintim ca, in urma cu circa doua saptamani, presedintele Klaus Iohannis a afirmat ca nu i se va cere revocarea celor doi procurori de catre ministrul Justitiei. Intrebat de un reporter de unde stie, presedintele Romaniei a raspuns simplu: “Stiu”. Am banuit atunci existenta unui blat. Intre Klaus Iohannis si Liviu Dragnea. Pentru ca, nu-i asa?, si Liviu Dragnea precizase ca nu se impune demiterea procurorilor sefi dupa ce Curtea Constitutionala consatase ca acestia incalcasera grav Constitutia. Iar mai tarziu, nuantand, acelasi Liviu Dragnea ne-a spus ca va sustine concluziile ministrului Justitiei, indiferent care vor fi acestea. Blatul presupus a fost intarit de vizita inopinata, la ministrul Justitie, a domnului Hans Klemm, ambasadorul Statelor Unite la Bucuresti, al carui mandat a stat sub semnul sustinerii neconditionate a doamnei Laura Codruta Kovesi. Ei bine, eu aici cred ca sta intreg chichirezul.

Este posibil si cat se poate de plauzibil ca domnul Tudorel Toader, fara sa fi facut cu nimeni vreun blat, sa fi construit o argumentatie beton – cele 19 pagini de text – care, in mod implacabil, sa oblige la concluzia si masura revocarii celor doi procurori sefi. Mai este posibil ca, in ziua respectiva, adica luni, sa se fi trezit pe cap cu domnul Hans Klemm, care, intr-un fel sau altul, l-a determinat sa isi schimbe pozitia. Anterior, acelasi Hans Klemm a discutat si cu Liviu Dragnea si cu Klaus Iohannis. Acestia stiau ce stiau. Dar, pana in ziua de luni, domnul Tudorel Toader nu a fost pus la curent.

De luni pana miercuri, acesta o fi incercat sa vada in ce ape se scalda Dragnea sau chiar Iohannis. Iar dupa ce a aflat, a cedat.

Si totusi a preferat sa nu isi schimbe deloc analiza. A lasat-o asa cum e. Iar cand a virat-o brusc, in concluzie, a vorbit despre oportunitate, in sensul ca schimbarea nu este oportuna. Oportunitatea se putea referi si la contextul politic sugerat mai sus, la care poate fi adaugata reactia previzibila a opozitiei deghizata in societate civila. Lasand premisele asa cum erau, peste care a pus mot o concluzie contrara, motivata de oportunitate, Tudorel Toader a evitat un nou conflict interinstitutional, a reusit totusi sa spuna adevaruri care pana acum nu au mai fost spuse, si inca intr-un  mod extrem de apasat, si l-a determinat pe presedintele Klaus Iohannis ca, pentru prima data, sa recunoasca public autoritatea ministrului Justitiei asupra procurorilor. Nu este exclus, de aceea, ca aparenta victorie impotriva sa sa fie, de fapt, otravita.

Autor: Sorin Rosca Stanescu

Sursa: Sorin Rosca Stanescu Blog