Maramureşul îşi prezintă costumele populare la cursul „Zestrea strămoşească"

   Cursul  gratuit „Zestrea  strămoşească”, coordonat de  lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchişan a ajuns la numărul 11. În prima parte a cursului d-na Delia Răchişan a prezentat tema „Lupii şi dacii”, subliniind relația osmotică ce se stabileşte între lupi şi daci. A evidenţiat unicitatea, complexitatea, măreția, imaginea sacră a lupului, impactul pe care, acest simbol totemic, îl are asupra mentalității tradiționale românești. S-a pornit de la premisa că lupul, inserând o pleiadă de semnificații este un simbol zoomorf complex care poate fi analizat sincronic și diacronic: „Lupul interacționează cu manifestările ritual–magico–simbolice (momentele tari: naștere, moarte; sărbători); cu diverse categorii (legende, proverbe, basme); cu arta populară (colții de lup întâlniți pe pecetare, lăzi de zestre, porți tradiționale etc.). Stindardul dacilor (cap de lup și trup de șarpe–balaur), spiritul Lupului Alb al dacilor, corelat cu Apostolul Andrei, legendele românilor despre lupi; despre Sântandrei / Sfântul Andrei, despre Sântpetru / Sfântul Petru; practicile magico–rituale din cadrul riturilor de trecere (Exemple: nou-născutul acaparat de starea maladivă primea un alt nume (Lupu); pruncul era scăldat în apa în care s-au îmbăiat lupii ori era alăptat ritual printr-o gură de lup sau cu tetina  uscată a unei lupoaice; la nașterea unui copil se trasau cercuri cu rol apotropaic cu gheară de lup; lupul din Cântecul Zorilor are un rol psihopomp etc.); zilele consacrate lupului din Calendarul Popular, cele peste 30 de zile certifică ceea ce Mircea Eliade a constat deja, și anume, că, în perspectiva mitologică a istoriei,  poporul român s-a născut sub semnul lupului”, a precizat Delia Răchişan. Cu ajutorul fotografiilor realizate de Delia Răchişan, cursanţii  au putut vedea stindardul dacic, regăsit pe porţile tradiţionale din Maramureş; au învăţat să facă disticţia între dinţii de lup şi dinţii de ferăstrău, interceptaţi în arta populară.

            În a doua parte a cursului, cursanta Maria Pintea a prezentat colecţia ei de costume tradiţionale din diverse zone etnografice: Ţara Codrului, Ţara Chioarului, Ţara Lăpuşului, Ţara Făgăraşului. Colecţia cursantei atestă preocuparea sa constantă faţă de valorile strămoşeşti. Preţuind tradiţia neamului românesc, cursanta Maria Pintea îmbracă cu mândrie costumele ţărăneşti. Coordonatoarea cursului, purtând veşminte tradiţionale, a prezentat o parte din colecţia ei de costume tradiţionale din Ţara Maramureşului. Astfel, cursanţii au putut vedea care sunt asemănările şi deosebirile majore între costumele ţărăneşti din cele patru zone etnografice ale judeţului Maramureş, unele vechi de două sute de ani.

PROGRAM curs nr. 12, joi, 21 mai 2015, Salonul Artelor, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, orele 15.00-17.00:

a. Meşteşuguri străvechi - „teara” [„războiul de ţesut”]. Invitată: Maria ZAPCA, Săpânţa, Ţara Maramureşului. Curs APLICATIV. Demonstraţie în faţa participanţilor.

b. Hori interpretate de studenţii de la specializarea ETNOLOGIE din cadrul Centrului Universitar Nord din Baia Mare.